82,956 matches
-
urmă, o netă separație. Cartea lui Olender, pasionanta după părerea mea, se străduiește să atingă două scopuri: unul "eretic", ar spune savanții de demult de la "Journal de psychologie", adică de a sonda chestiunea originii limbajului, dar și acela de a analiza tocmai cum de a ajuns primul obiectiv să pară simplă aiureala. Cîndva trebuie să fi existat o vreme cînd cele două, a privi îndărăt, catre rădăcinile mitice ale graiului originar, și totodată a nutri ambiția unei riguroase scientizări a studierii
Ce limbă vorbeau Adam si Eva? by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17993_a_19318]
-
cel mai harnic dintre redactorii revistei, asumîndu-și, pe lîngă editorial și note redacționale, revista revistelor și pagina cu genericul Teme, probleme, dileme), intervine și el în discuția, ce a făcut atîta vîlvă, despre Eminescu, păstrînd inteligent cumpănă între extreme și analizînd atît primejdiile fetișizării și ale manipulării politice a poetului național, cît și excesele iconoclaste. El consideră necesare rediscutarea și reevaluarea operei și a mîțului, desi recunoaște că e un lucru dificil căci "ține de un domeniu extrem de delicat, acela în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17994_a_19319]
-
o chestiune de statut disciplinar, așa cum încerc eu să o fac aici, ci se referă la o cu totul altă problemă, si anume cea a patrimoniului național. Numai că vorbind despre distincția dintre monument și monument istoric, de pildă, ori analizînd procesul prin care trecutul devine obiect de prezervare concretă din obiect de rememorare abstractă, Choay face inevitabil o incursiune pasionanta în filozofia occidentală, în istoria colecțiilor de artă și a colecționarilor, ori a diverselor politici și ideologii de conservare și
Între Petrarca Si Brunelleschi by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17975_a_19300]
-
trecutul unui grup uman. Scopul studiului acesta este dublu: pe de o parte de a urmări felul în care s-a produs deplasarea de accent semantic în termenul "patrimoniu", si pe de altă parte, dar în directă legătură, de a analiza constituirea acelei mentalități care a permis deplasarea respectivă. Pentru un arhitect bănuiesc că interesant este mai cu seamă primul aspect (prin acesta înțeleg faptul că Choay discuta diverse politici de păstrare a patrimoniului, constituirea primelor comisii naționale de legislație a
Între Petrarca Si Brunelleschi by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17975_a_19300]
-
acestor două grile de percepere a trecutului, a dus la importante consecințe în felul de a concepe arhitectură și totodată istoria artei. La o anume definire a granițelor disciplinare, o circumscriere a metodelor și a obiectelor de studiu. Alegoria patrimoniului analizează aceste consecințe pornind dinspre arhitectură și istoria artei. Dar ce interesant ar fi, cred eu, si un studiu care să refacă, invers, binomul Petrarca-Brunelleschi: adică cercetînd felul în care vizualul a determinat anumite modificări de imaginar în concepția literară. Françoise
Între Petrarca Si Brunelleschi by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17975_a_19300]
-
contemporane: filozoful caută nu pentru a găsi ceva în lume, ci pentru a-și spori propria spiritualitate. Aceasta este, categoric, cheia de lectură a eseurilor cuprinse în volum. Interesante nu sînt concluziile lui Simmel la diversele chestiuni pe care le analizează (unele amețitor de extinse că problematică, dacă ar fi să mă gîndesc numai la cele de filozofia religiei), ci raționamentul sau, articulațiile subtile ale unui demers pornit cu premisa incompletitudinii sale. O să preiau de altfel această premisa și eu, referindu
Veverita intelectuală by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18014_a_19339]
-
în rezultate catastrofale) pentru că, fără ele, nu se putea încheia tratatul de pace. Ele au avut loc, puterile occidentale s-au făcut a crede în adevărul lor, ratificîndu-le și, apoi, a urmat instalarea atotputernica a regimului comunist. Foarte pertinenta e analiza sistemului politic comunist, în diferitele sale faze de evoluție. Merită reținută, ca valabilă, aprecierea că, în 1948, Gheorghiu-Dej era mai stalinist decît însuși Stalin. Strict politicianistă, pentru a-și consolida puterea în fața adversarilor, a fost căutarea de către Gheorghiu-Dej, în 1955
Istoria noastră văzută de un analist străin by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18053_a_19378]
-
De aceea, conchide istoricul francez, poezia trubadurilor a murit repede, vlăguindu-se singură în imposibilă ei dualitate. Că și Duby ori alții care au scris despre iubire, femei și bărbați în Evul Mediu, Marrou e istoric. Dragostea pe care o analizează el nu e neapărat sentimentul pe care il explorează Paz, fără ca asta să însemne că la unul avem doar mundaneitate totală, contracte de căsătorii, conflicte cotidiene, cutume ale epocii, iar la celălalt o metafizica a iubirii. O lectură istorică a
O istorie literară a iubirii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18029_a_19354]
-
ÎN SĂPTĂMÂNA DINTRE 2 ȘI 8 APRILIE. ÎN LOCUL SĂU VA FI PLANTAT IMEDIAT, PENTRU BUCURIA ȘI FERICIREA DUMNEAVOASTRĂ, UN ARBORE TÂNĂR." Cu alte cuvinte, "înțeleaptă" hotărâre a Dorrei reprezintă de fapt un abandon. Femeia se sinucide generos, dar se sinucide. Analizat cu atenție, happy-end-ul dezvăluie o tristețe metafizica. Ceea ce se termină, în schimb, în mod sigur cu bine este aventură artistică în care s-a angajat autorul. Pe el putem să-l aplaudam la sfarsit fără reținere că pe un învingător
Matei Visniec, contemporanul nostru by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18050_a_19375]
-
26. Mai mult nici nu meritau, fiindcă, daca doamnele fac parte, toate, din categoria acelora pentru care feminismul e un subiect de studiu și reflecție, scriitorii își dau cu părerea doar ca bărbați, ilustrînd de minune tocmai prejudecățile și neînțelegerile analizate de specialiste. Să vedem pe scurt ce spun ele. Brîndușa Armanca susține că nu de feminism se tem la noi bărbații, ci de discursul feminist public, pentru că acesta "înseamnă o analiză ape față a raportului de putere și, implicit, o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18060_a_19385]
-
Muguraș Constantinescu Cunoscutul poetician Gérard Genette, supranumit și un "Aristotel al zilelor noastre" pentru conceptele și categoriile pe care le-a lansat, a publicat cu cîtva timp în urmă o interesantă lucrare, Operă artei, care analiza deschiderea poeticii către estetică, în viziune genettiană. Despre rațiunile acestei deșchideri, despre formele ei de manifestare, dar și despre cărțile sale în general, domnia-sa a avut amabilitatea să ne vorbească de curînd, cînd ne-a primit cu căldură, în
În exclusivitate cu Gérard GENETTE by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18045_a_19370]
-
O știu:/ăvine adesea cu grea camăta amorul tîrziu.ă// Astăzi, cînd toate se șterg, el de ce nu s-a șters?/ Să fie, cu vremea, desi potolit, tot mai viu?" (Intertextualism). Aspirația acestei producții nu e disjuncția, ci conjuncția. Nu analiza (separarea în imagini statice), ci sinteză care sugerează organicitatea lumii, Creația cosmică aparent sfîșiata de antinomii. Vechiul și noul, lăuntricul și exteriorul, natura și artificiul, pagînismul și creștinismul, cooperează într-un ansamblu generos, într-un flux concomitent senzual și estatic
Crestinism si păgînism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18066_a_19391]
-
menține un spirit, acela de reverența față de valorile pe care le avem. Iar trofeul - opera de artă - realizat de extraordinarul și regretatul Ion Bîțan este o dovadă în plus a acestui lucru. Dar pînă pe 15 martie, seara Galei, să analizăm nominalizările pentru stagiunea '97-'98 făcute de juriul de selecție format din Cristina Dumitrescu, Florica Ichim și Constantin Paraschivescu, membri ai secției române a Asociației Internaționale a Criticilor de Teatru. Orice selecție are la bază, evident, criterii de valoare, dar
Cel mai..., cea mai..., cei mai... by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18104_a_19429]
-
a invitat să scriu o mărturie despre realitatea țării văzută din exil, despre reconstrucția morală a țării, mărturie ce avea să fie inclusă în ultimul volum din Dreptul la memorie. I-am trimis un text intitulat Marea absența, în care analizăm cauzele degradării societății românești, datorate - după opinia mea - dezertării oamenilor de cultură, si mai ales a scriitorilor, în rîndurile ateismului și scepticismului intelectual. Făceam apel la trezirea conștiințelor, la regasirea filonului spiritual care să producă o inversiune de tendința. - Reintegrarea
Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
-
un punct terminus: anul 1933. Atunci suveranul a hotărît "o sărbătoare a cărții româ-nesti", prezidată de el însuși: "Dintr-o dată, cartea românească și scriitorul ei au cîștigat doi pași mari, ieșind în priveliște. Cine a putut să observe și să analizeze figurile domnilor oameni politici prezenți la sărbătoarea literară a regelui, a plecat cu o duioșie în suflet neuitata. Lungă convorbire a suveranului cu scriitorii i-a impresionat; acești domni nu mai înțelegeau rosturile statului, aproape compromis de niște rosturi ce
Psihologie argheziană (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18084_a_19409]
-
e vorba numai de disputele dintre opoziție și putere, ci și de scandalurile periodice care se produc în interiorul puterii. Scandaluri sau certuri între partidele din coaliție sau mișcări scizioniste care au loc acum în interiorul partidelor de guvernămînt. Ele pot fi analizate fiecare în parte, aici, pentru a vedea cum stau lucrurile de la un caz la altul. Dar acest microscopism analitic nu schimbă faptul că partidele de la putere au relații de criză între ele și înlăuntrul lor. Or, aceasta instabilitate, care poate
Microscopul si ocheanul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/18094_a_19419]
-
sesizează esențialul: "Am citit rareori o poezie mai patetica în sentimente și mai reținută în expresie decât aceea a Angelei Marinescu, original amestec de sinceritate și decentă. Țipatul încremenește pe o gură pecetluita. Că în gravura lui Munch." Octavian Soviany analizează, cu atenție și finețe, structura intimă a acestei poezii: "textele Angelei Marinescu se configurează astfel într-o Iliada și Odisee a sângelui și într-o liturghie a cărnii în tentativa sa de a deveni spirit și de a construi, din
Poezia dată la maximum by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18098_a_19423]
-
spectaculoase, de tip revoluționar, nu pot fi înțelese decît pe fundalul "trudei mărunte" de zi cu zi, a unei tradiții urmărite în pașii ei mici, nu doar în salturile spectaculoase. Ceea ce promite Dolezel cu acest studiu, deci, este o a analiza a continuității istorice că background a schimbărilor paradigmatice majore, astfel încît poetica să îi apără cititorului că un proiect intelectual coerent și consecvent, dincolo de fracturile survenite în diverse momente în devenirea să istorică. Cartea în sine este mai mult și
Naftalină si lavandă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18108_a_19433]
-
al drumului, pe un traseu ce pornește de la interogații de principiu asupra conceptului de inconștient, ca și asupra relației psihanaliză-filosofie; de zăbovit mai mult în definirea că hermeneutica a psihanalizei; de trecut prin zonă luxuriantelor patologice ("hermeneutica simptomului nevrotic"), de analizat plăcerea estetică, precum și implicațiile literare în psihanaliza - și invers; de panoramat psihanalitic religia, morală și spiritul științific. De ce oare și-o pierde Vasi atâta timp cu Freud? se întreba Noica nedumerit - și cu nemulțumirea mai generală de a-l vedea
Avatarurile unei idei by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/18116_a_19441]
-
întâi, primirea lui Teoctist Arăpașu ca membru de onoare al Academiei Române, iar mai apoi respingerea de către comisia mixtă "de specialitate" a Parlamentului a candidaturii lui Horia-Roman Patapievici pentru un loc în Colegiul Consiliului Național pentru Studiul Arhivelor Securității. Să le analizăm pe rând. Va să zică, Teoctist academist! Și încă "de onoare"! După zece ani în care am învățat să nu mă surprindă nimic, mărturisesc spășit că inițiativa "nemuritorilor" m-a uluit! Nu mi-aș fi imaginat că instituția care pe vremea comunismului
Mântuirea prin academicieni by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17404_a_18729]
-
doar am aflat că trădătorii sînt, îndeobște, inși cu un intelect foarte sofisticat, plasați în noduri centrale ale societății, avizi și capabili să obțină puterea. Și că, în fiecare din noi e un potențial trădător. Cine s-ar fi gîndit... Analiza semiotică pe care o face Traian D. Stănciulescu trădării e interesantă, o spun fără ironie, numai că nu are mai nimic de-a face cu volumul în sine. Domnul Stănciulescu e un bun scriitor (excepție făcînd acel tic nesuferit, "multiplu
Arta neprofesionalismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17399_a_18724]
-
convenții generice le poți înțelege și aprecia valoarea. Pe de-a-ntregul, însă, cartea e mediocră, șocant de mediocră pentru un autor ca Michel Tournier. Nu cred că eșecul literar (cu toate că pentru Tournier cuvîntul e nemeritat de greu) poate fi raționalizat, analizat și explicat, dimpotrivă, în literatură misterul nereușitelor e, pînă la un punct, cel puțin, impenetrabil. Cu toate acestea, regretul lui Walter Benjamin că epicul dispare, articulat în observații revelatorii despre diferența dintre roman și nuvelă/povestire, precum și o oarece familiaritate
Povestitorul singuratic by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17417_a_18742]
-
discurs, de a apărea an orice situație. Această capacitate combinatorie se opune tendinței culturale de a izola umorul, de a-l limită la anumite momente și situații. Amestecul umoristic, vizibil deopotrivă an Internet și an parlament, poate fi convingător demonstrat analizând structura unor publicații cotidiene: an acestea, editorialul mizează an foarte multe cazuri pe un ton ironic, folosind contraste de registru cu efecte comice; temele "frivole" (muzică, divertisment, mai nou și buletinul meteorologic) șanț tratate pe un ton ironic-dezinvolt; pagina sportivă
Umorul national by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17428_a_18753]
-
Mazilu, Radu Cosasu și Sorin Titel, se transformă la sfârșitul lui '70 în proza scurtă, care trece de la fundalul social la cel individual, influențată de experiențele epice de la Joice la noul român. O proza autoreferentială. Românul se povestește și se analizează plin de spirit și de ironie. Criticii vremii o numesc textualism. Se pune accentul pe concret, existențial și alegorie socială" etc. O senzație de rătăcire în timp i-o mai provoacă lectorului și scurtele descrieri sau portretele eroilor, romanțioase și
O lecturã-pedeapsã by Victoria Luță () [Corola-journal/Journalistic/17446_a_18771]
-
Montările sale (multe filmate) au rămas, unele, ăn istoria genului. Toate aceste fapte sunt cercetate an miezul lor și an ecourile stârnite an ceilalți. an privința omului Karajan, autoarea ăncearcă mereu să separe pe om de artist și să-i analizeze pe unul an funcție de celălalt. ai admira ănfăptuirile artistice și știința cu care și-a construit mitul, al iubește și ai iartă unele fapte penibile. Că orice femeie este sensibilă la puterea să de seducție, la curajul sau fizic (pilot
"Condamnat la succes" by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17434_a_18759]