38,387 matches
-
că acest Soltuțiu, în 1968, cînd Ceaușescu, din interese personale, l-a reabilitat pe Pătrășcanu, teribilul anchetator de altădată era, acum, funcționar la Universitatea din Cluj și n-a pățit nimic de pe urma făptuirilor sale.) În această a doua fază a anchetei a fost implicat bietul Golopenția. El, repet, a fost reperat la ancheta preliminară drept cunoscut cu acuzatul principal și alți cîțiva din anturajul său și arestat nu ca acuzat, ci numai ca martor. Cum anchetatorii tot bîjbîiau în căutarea unor
Cazul Anton Golopenția by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15785_a_17110]
-
reabilitat pe Pătrășcanu, teribilul anchetator de altădată era, acum, funcționar la Universitatea din Cluj și n-a pățit nimic de pe urma făptuirilor sale.) În această a doua fază a anchetei a fost implicat bietul Golopenția. El, repet, a fost reperat la ancheta preliminară drept cunoscut cu acuzatul principal și alți cîțiva din anturajul său și arestat nu ca acuzat, ci numai ca martor. Cum anchetatorii tot bîjbîiau în căutarea unor acuzații, Golopenția a fost considerat un martor de la care s-ar putea
Cazul Anton Golopenția by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15785_a_17110]
-
Silber era factotum la Institutul de Conjunctură Economică de sub conducerea lui Madgearu), l-au ales pentru amintita funcțiune de expert în statistică la Conferința de Pace la Paris și, acolo, cei doi au purtat convorbiri. Dar acea funestă Comisie de anchetă nu i-a arestat, tot ca martori?, pe Harry Brauner, pe prietena sa Lena Constante, care erau știuți ca prieteni ai soției lui Pătrășcanu (pictor scenograf), pe mai toți simpatizanții comuniști funcționari la Institutul Central de Statistică (i-am cunoscut
Cazul Anton Golopenția by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15785_a_17110]
-
și n-aveau, la origine, scopuri politice. Anchetatorii le-au găsit totuși, tot insistînd, pe lîngă Golopenția, dacă știa că Pătrășcanu urma să nu mai revină în țară. Invariabil, Golopenția făcea declarații negative (nu cred că, în această fază a anchetei, au fost bătuți sau bruscați). Se adaugă la aceste culpe, aceea că Betea, aflat într-un fel de clandestinitate, l-ar fi rugat pe Golopenția să meargă la Pătrășcanu pentru a-i comunica să nu se mai întoarcă în țară
Cazul Anton Golopenția by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15785_a_17110]
-
lingvistă eminentă stabilită în SUA, unde e profesoară, consideră ca o înaltă a ei datorie morală să facă lumină în suferințele tatălui său. După ce i-a publicat corespondența și o parte din operă, a venit rîndul documentelor din acea teribilă anchetă. Le-a studiat, atentă și cu probitate, timp de trei ani, la SRI și, xeroxate, le-a adunat într-o masivă ediție de aproape o mie de pagini. N-a fost, s-o spun, o osteneală inutilă. Această răscolitoare ediție
Cazul Anton Golopenția by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15785_a_17110]
-
ediție e proba, irefutabilă, a arestării, anchetării și a morții intempestive a unui inocent mare cărturar, pe care soarta l-a voit sacrificat totuși nu numai nevinovat, dar și, vai, inutil. Anton Golopenția, Ultima carte. Text integral al declarațiilor în anchete ale lui Anton Golopenția aflate în arhivele SRI. Volum editat, cu introducere și anexă de prof. dr. Sanda Golopenția. Editura Enciclopedică, 2001.
Cazul Anton Golopenția by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15785_a_17110]
-
Cronicar Uniunea Scriitorilor între Kafka și Buzzati În OBSERVATORUL CULTURAL (nr. 58), în ancheta pe tema alegerilor de la Uniunea Scriitorilor, Constantin Stan pune la bătaie arta prozatorului român în sugerarea atmosferei morale din organizația de breaslă: "Exact cum apare și sediul ei din Calea Victoriei: kafkiană. Tainică, labirintică și absurdă. Nimic nu este mai fascinant
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16151_a_17476]
-
potrivit cu conținutul cărții. Fiind însă vorba despre ideea de sacralitate, ediția ce purta acest titlu, apărută în 1985, la Cartea Românească, prezenta numeroase pagini cenzurate; actuala ediție de la Humanitas redă studiul în forma sa originală. Cartea apare ca rezultat al anchetelor sociologice făcute de Bernea în sate din Gorj, Muscel, Argeș, Făgăraș, Sibiu și Țara Bârsei, ca membru al echipelor Școlii sociologice de la București. Informațiile culese au reprezentat baza considerațiilor teoretice, iar cele mai expresive fișe sunt redate, ilustrativ, în paginile
O privire în cărțile lui Dumnezeu by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16156_a_17481]
-
române clasice, iată, repet, ne vine și o veste bună. Ediția critică a operei lui Rebreanu se apropie de faza încheierii ei. Recent au apărut, simultan, volumele 19 și 20, conținînd interviurile acordate de scriitor și, răspunsurile sale la diverse anchete literare și fugare cuvîntări rostite între anii 1925-1943. Ar mai fi de publicat corespondența emisă și primită (vol. 21) și, poate, un ultim volum de bibliografie. Dar, în mare, opera marelui prozator e publicată și ediția se apropie, cu mișcări
Integrala Rebreanu spre final by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16145_a_17470]
-
cele patru masive tomuri Romanul românesc în interviuri, publicîndu-le și pe cele date în ipostaza de dramaturg în volumele Dramaturgia românească în interviuri. Dar editorul nostru a trebuit să cheltuiască multă energie, căutînd, în presa timpului, răspunsurile scriitorului la diferitele anchete literare la care a participat și cuvîntările sale rostite, unele, în străinătate (deci apeluri insistente la atașații culturali ai ambasadelor pentru a le depista în presa acelor țări). Dar efortul a fost făcut și acum avem toate aceste multe înscrisuri
Integrala Rebreanu spre final by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16145_a_17470]
-
cînd există ea. Și, repet, e extraordinar că această operă există, acum, conservată într-o foarte bună ediție critică. Să poposim pe marginea acestor interviuri, pentru că ele, aici, sînt compartimentul cel mai important, fără a neglija deloc și răspunsurile la anchetele literare. În februarie 1925 declara o opinie perfect valabilă și astăzi. Întrebat de ce nu pătrunde literatura română peste hotare, Rebreanu răspundea prompt și fără ocolișuri: "Înainte de-a trece dincolo de hotare, literatura ar trebui să pătrundă mai în adîncime, aici
Integrala Rebreanu spre final by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16145_a_17470]
-
deșteptăm... Dar aici ar trebui să intervie statul, și statul nostru mai curînd va întreține la Paris treizeci de domnișoare, decît să subvenționeze o traducere din Eminescu, în nemțește sau în englezește". În partea a doua a acestui răspuns al anchetei revistei Facla mărturisea că maeștrii săi români sînt Sadoveanu, Creangă și Caragiale, citindu-i cu interes pe Hortensia Papadat-Bengescu, pe Galaction, Ionel Teodoreanu și Aderca, pasionîndu-l, dintre scriitorii europeni, John Boyer și Marcel Proust. Dincolo de valabilitatea, și astăzi, a acestor
Integrala Rebreanu spre final by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16145_a_17470]
-
întocmai". Și, totuși, mult după apariția romanului a avut nenumărate plictiseli, de vreme ce a preluat nume reale sau a încarnat artistic personaje sau scene aievea. Prin anii douăzeci tîrziu, prof. Gh. Bogdan-Duică și-a trimis studenții să întreprindă, în vacanță, o anchetă în satul evocat de marele prozator. Au apărut, cu acest prilej, nenumărați Ioni. Dar unul dintre ei, care se numea chiar Ion Glanetașu, i-a scris romancierului, cerîndu-i o parte a drepturilor de autor pentru o carte începută a fi
Integrala Rebreanu spre final by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16145_a_17470]
-
a murit, prudent, la timp, Vl. Streinu, N. Carandino (în Dreptatea) și Ion Caraion scriind necroloage acide. Cum se vede, viața oferă nesperate surprize chiar marilor, străluciților scriitori. Liviu Rebreanu, Opere 19 și 20. Ediție critică de Niculae Gheran. Interviuri, anchete. 1921-1931. Interviuri, anchete 1940-1943. Cuvîntări 1925-1943. Editura Minerva, 2000.
Integrala Rebreanu spre final by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16145_a_17470]
-
la timp, Vl. Streinu, N. Carandino (în Dreptatea) și Ion Caraion scriind necroloage acide. Cum se vede, viața oferă nesperate surprize chiar marilor, străluciților scriitori. Liviu Rebreanu, Opere 19 și 20. Ediție critică de Niculae Gheran. Interviuri, anchete. 1921-1931. Interviuri, anchete 1940-1943. Cuvîntări 1925-1943. Editura Minerva, 2000.
Integrala Rebreanu spre final by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16145_a_17470]
-
cu pricina și să-i lase pe scriitori în pace? Liviu Ioan Stoiciu și gîndirea pozitivă Binefăcuta revistă Antiteze (nr. 1-2-3, 2001), care apare sub egida Societății Scriitorilor din Neamț, cuprinde mai multe lucruri de citit, cum ar fi o anchetă privind Uniunea Scriitorilor în alegeri (e la modă!) sau o confesiune plină de haz a lui Liviu Ioan Stoiciu. Acuzat de o colegă din redacția Cotidianului că emană în juru-i energii negative, poetul s-a pus pe citit cartea lui
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16182_a_17507]
-
studiu, ci e alcătuită din texte apărute în presa noastră în ultimii 15 ani. Întrucît unele texte au mai fost publicate chiar și în volum (cazul eseului despre experiment), există riscul unei tautologii interne: multe dintre articole reiau aceleași idei, anchetele au întrebări asemănătoare. Efectul bun este, după cum ne spune autorul, sesizarea unei consecvențe în timp. Și ar mai fi probabil încă unul, cel puțin la fel de important: această carte reușește să reconstituie o serie întreagă de aspecte. În primul rînd atmosfera
Limpezimi și înnegurări critice by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16188_a_17513]
-
decembrie: "Presa franceză a comentat intens evenimentele din România după răsturnarea lui Ceaușescu. Pe măsură ce surprizele spectaculare apăreau, interesul presei franceze s-a diminuat treptat și acum a dispărut aproape total. Și poate este mai bine așa! Ce să scrie? Că ancheta de la Căciulați este continuată de o echipă de antropologi din America Latină? Că vînzarea flotei comerciale ascunde o mare escrocherie națională? Că în România corupția este tolerată și acceptată chiar de Parlament? Că Parlamentul European a cerut guvernului românesc diminuarea rolului
Cele trei exiluri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16187_a_17512]
-
Ion Lotreanu, care a relatat scena, adăuga observația personală că Princepele de Cuțarida era de-a binelea îngrozit de eventualitatea cu pricina. Știa Princepele ce știa. Știe D.Ț. ce știe. Nostalgii comunist-bugetare În Observatorul cultural din 4-16 aprilie, răspunzînd anchetei referitoare la viitoarea conducere a Uniunii Scriitorilor, unul din candidații la președinție, romancierul Nicolae Breban, își reia ideea mai veche după care U. S. trebuie înscrisă în bugetul național, "lucru ce nu stînjenește independența obștei noastre, dimpotrivă." Și încă: "pensiile să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16219_a_17544]
-
vieții, durata desțelenirii mele. La o lună după sosirea mea la New York, am aflat de arestarea lui Gh. Ursu și, după încă o lună, de uciderea lui în închisoare. Până la plecare, păstrasem relațiile cu el, eram la curent cu mersul anchetei (știam că era interogat, printre altele, despre activitățile mele "subversive", că jurnalul lui mă menționa cu părerile mele politice, evident anticeaușiste, inclusiv poezioare satirice...). Am petrecut cu el o ultimă vară la 2 Mai, despre care am scris în revista
Nina Cassian - "Simțeam nevoia unei evadări într-o zonă în care se mai putea strecura feeria" by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/16234_a_17559]
-
neliniște". Reducînd securitatea la contrainformații, dl Merce încearcă, la fel ca și dl Pleșiță sau ca și alți foști ofițeri ai odioasei instituții, să o legitimeze, de vreme ce toate țările din lume posedă astfel de servicii și nimeni nu protestează. Despre anchetele penale pe care fosta securitate le conducea după bunul ei plac, despre dreptul ei de a aresta, tortura și executa oameni, despre miile de agenți în civil care îi urmăreau pe cetățenii acestei țări, despre ascultarea telefoanelor și violarea corespondenței
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16265_a_17590]
-
sau în gazetărie Revista Observator cultural a organizat nu demult un fel de plebiscit printre literați pentru a stabili care sînt primele zece romane din literatura română. Sînteți la curent cu acel "top-ten"? Cît de edificatoare vi se par asemenea anchete la care participă exclusiv specialiști (sau pretinși specialiști) în literatură? Vă interesează mai mult părerea lor sau cea a publicului larg? Regret, dar nici această anchetă nu am urmărit-o cu atenție. Oservatorul cultural este publicația unui grup, a unei
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]
-
română. Sînteți la curent cu acel "top-ten"? Cît de edificatoare vi se par asemenea anchete la care participă exclusiv specialiști (sau pretinși specialiști) în literatură? Vă interesează mai mult părerea lor sau cea a publicului larg? Regret, dar nici această anchetă nu am urmărit-o cu atenție. Oservatorul cultural este publicația unui grup, a unei vîrste și a unui mod de a înțelege literatura. Este dreptul lor să susțină pe cine doresc, pentru asta investesc cei ce îi finanțează, etc. Căci
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]
-
Abia timpul va dovedi dacă au avut dreptate. Oricum, eu le respect opțiunile, prețuiesc revista încă de la primul ei număr și pe cei care i-au dat o direcție. Dar, sincer vorbind, de mulți dintre cei ce au răspuns la anchetă n-am auzit, firește este lipsa mea, probabil că sînt studenți sau critici ce publică în reviste pe care nu le citesc; de alții, de care am auzit, știu că habar n-au de proză, fapt demonstrat de-a lungul
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]
-
curente eșuate demult, contemplarea primitivă, exacerbarea simțurilor, inapetența pentru întrebările esențiale ale omului și toate cele ce decurg de aici spun foarte multe despre un mod de a înțelege și practica literatura. Nu mă îndoiesc că vor apărea și alte anchete, cu alți "mari" în top, căci vorba lui Carl Sandburg, "toți vor să joace Hamlet..." dar la noi este necesară schimbarea unei mentalități în absența căreia vom rămîne ca și pînă acum: mari, incomparabili, de neînțeles. Noi și restul lumii
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]