2,199 matches
-
de căsătorie al lui Eminescu, Eminescu „contrabandist”, Calvarul lui Caragiale, O comedie necunoscută a lui Caragiale, Maiorescu apărându-se cu pistolul, Marele șarlatan Dante ș.a.). Lui S., se vede cât de colo, îi place gluma. Are o „tolbă” doldora de anecdote, în special din viața „oamenilor mari” și, scontând un efect de ilaritate, le plasează cu un surâs în colțul gurii, prin jurnalele unde activează, selectându-le apoi în broșuri. Dincolo de vorbe de duh, anecdote, istorioare hazlii, picanterii și alte nostimade
SATEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289507_a_290836]
-
gluma. Are o „tolbă” doldora de anecdote, în special din viața „oamenilor mari” și, scontând un efect de ilaritate, le plasează cu un surâs în colțul gurii, prin jurnalele unde activează, selectându-le apoi în broșuri. Dincolo de vorbe de duh, anecdote, istorioare hazlii, picanterii și alte nostimade răsar și informații ce pot interesa istoria literară. Printre scenele amuzante și rostirile cu șart, la care condeierul face urechea pâlnie, se deslușesc fizionomii, siluete care, preț de o clipă, capătă viață. Cele mai multe se
SATEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289507_a_290836]
-
lipsă de detașare care deformează liniile. Dacă la Vlahuță, bunăoară, caracterizarea („solitar, fanatic și monahal”) s-ar potrivi, Caragiale, tras sub zodia „romantismului idealist”, e integrat, aiurea, curentului eminescian. S. glumește uneori și fără să vrea. SCRIERI: Sărutarea, Iași, 1903; Anecdote literare, Iași, [1930]; Pictorul Octav Băncilă, București, [1930]; Carnaval literar. Anecdote politice și culturale, Iași, [1930]; Figuri din Junimea, București, [1936]; Caragiale în anecdotă, București, [1937]; Mușchetarii literaturii române moderne, București, 1939. Traduceri: Șalom Alehem, Stația Baranovici și alte schițe
SATEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289507_a_290836]
-
solitar, fanatic și monahal”) s-ar potrivi, Caragiale, tras sub zodia „romantismului idealist”, e integrat, aiurea, curentului eminescian. S. glumește uneori și fără să vrea. SCRIERI: Sărutarea, Iași, 1903; Anecdote literare, Iași, [1930]; Pictorul Octav Băncilă, București, [1930]; Carnaval literar. Anecdote politice și culturale, Iași, [1930]; Figuri din Junimea, București, [1936]; Caragiale în anecdotă, București, [1937]; Mușchetarii literaturii române moderne, București, 1939. Traduceri: Șalom Alehem, Stația Baranovici și alte schițe, pref. trad., Iași, 1921, Cartoforii, Iași, 1923, O catastrofă comică, București
SATEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289507_a_290836]
-
e integrat, aiurea, curentului eminescian. S. glumește uneori și fără să vrea. SCRIERI: Sărutarea, Iași, 1903; Anecdote literare, Iași, [1930]; Pictorul Octav Băncilă, București, [1930]; Carnaval literar. Anecdote politice și culturale, Iași, [1930]; Figuri din Junimea, București, [1936]; Caragiale în anecdotă, București, [1937]; Mușchetarii literaturii române moderne, București, 1939. Traduceri: Șalom Alehem, Stația Baranovici și alte schițe, pref. trad., Iași, 1921, Cartoforii, Iași, 1923, O catastrofă comică, București, [1927], Povestiri tragicomice, pref. Octav Botez, Iași, 1928, Un șaizeci și șasă și
SATEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289507_a_290836]
-
Merejkovski, „Scriitori ruși”, „Lumea”, 1925, 9; G. Baiculescu, Dmitri Merejkovski, „Scriitori ruși”, ALA, 1925, 217; Personalități ieșene: C. Săteanu, RP, 1927, 2 919; Dafin, Iașul, I, 185, II, 93-97; A. P. Samson, Portrete, RP, 1930, 3 587; J. Bk. [Jacques Byck], „Anecdote literare”, ALA, 1930, 498; Izabela Sadoveanu, „Carnaval literar”, ALA, 1930, 521; Emil Samoilă, Ziaristica, [București], [1932], 317; P. Anghel, „Figuri din Junimea”, IIȘ, 1936, 20; Mihail Șerban, „Figuri din Junimea”, ADV, 1936, 16 177; Izabela Sadoveanu, „Figuri din Junimea”, ALA
SATEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289507_a_290836]
-
1936, 20; Mihail Șerban, „Figuri din Junimea”, ADV, 1936, 16 177; Izabela Sadoveanu, „Figuri din Junimea”, ALA, 1936, 829; Șerban Cioculescu, „Figuri din Junimea”, ADV, 1936, 16 210; R.V., Un răspuns insistent solicitat, IIȘ, 1937, 17-18; Octav Botez, „Caragiale în anecdotă”, „Lumea”, 1937, 5 857; [Aurel Vlad], „Mușchetarii literaturii române moderne”, PL, 1940, 4; I. Peltz, Gol... desculț... flămînd..., „Era nouă”, 1946, 483; Straje, Dicț. pseud., 634. F. F.
SATEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289507_a_290836]
-
din nou consilier la Uniunea Scriitorilor. Colaborează la „Literatura și arta”, „Basarabia”, „Viața Basarabiei”, „Florile dalbe” ș.a. A fost distins cu mai multe premii, printre care Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova (1987, 1999, 2000). S. e autor de nuvele, miniaturi, anecdote literare: La menagerie (1983), Ulciorul cu pătărănii (1994) ș.a. Mai semnificative sunt însă cărțile lui pentru copii. Aici scrisul este dominat de umor, prozatorul făcând parte din speța antonpannescă. Candoarea și lirismul fac casă bună cu gluma și jocul de
SCOBIOALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289569_a_290898]
-
apărătorii săi (1889). Este, de fapt, o reluare a ideilor din studiul precedent, de pe aceeași poziție de critică acerbă. Justețea opiniilor lui S. despre folclor va fi recunoscută îndeobște, dar i se va reproșa inconsecvența, de vreme ce, analizând peste câțiva ani anecdotele lui Th. D. Speranția, va abdica de la principiile susținute anterior. S-a ocupat și de istoria și cultura poporului evreu, a alcătuit o bogată colecție de folclor în limba idiș, a scris studii de etnopsihologie comparată, cu privire specială asupra
SCHWARZFELD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289561_a_290890]
-
și cultura poporului evreu, a alcătuit o bogată colecție de folclor în limba idiș, a scris studii de etnopsihologie comparată, cu privire specială asupra creației folclorice evreiești, precum și numeroase articole, unele polemice, privitoare la situația comunității evreiești din România. SCRIERI: Anecdote populare române cu privire la evrei. Cercetare critică, București, 1889; Poeziile populare colecția Alecsandri (1866) sau Cum trebuie culese și publicate cântecele populare, Iași, 1889; Vasile Alecsandri sau Meșterul drege-strică și apărătorii săi, Craiova, 1889; Evreii în literatura populară română. Studiu de
SCHWARZFELD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289561_a_290890]
-
Grigore Balint și Dimitrie Dan. De altfel, producțiile populare lirice sunt și cele mai izbutite sub raportul realizării artistice. Cîteva balade tipărite aici, între care două sunt sârbești, iar una din Muntenegru, au proveniență folclorică îndoielnică. Coloanele Ș. mai cuprind anecdote și povești, unele fiind reluate după P. Ispirescu, legende, orații de nuntă, bocete, colinde etc. În primul număr din mai 1879 a apărut un apel prin care S. Fl. Marian cerea să i se trimită datine și credințe, legende, cântece
SEZATOAREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289655_a_290984]
-
Mihail Sevastos) și Ecaterina, i-a umbrit ultimul deceniu de existență. A fost înmormântată la Iași. Îndrăgostită de literatura populară, S. a cules din Moldova, Muntenia, Dobrogea și, într-o mai mică măsură, din Oltenia și Transilvania, numeroase doine, balade, anecdote, strigături, snoave și povești, pe care le-a publicat în periodicele vremii sau în volume. O singură lucrare cu caracter teoretic, din 1898, în care discută, tendențios, volumul de Poezii populare al lui Mihail Canianu, dovedește, totuși, că principiile metodologice
SEVASTOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289651_a_290980]
-
din 1898, în care discută, tendențios, volumul de Poezii populare al lui Mihail Canianu, dovedește, totuși, că principiile metodologice din cercul folcloristic al lui B. P. Hasdeu nu îi erau străine. Colecțiile sale de folclor, Cântece moldovenești, Povești (1892) și Anecdote poporane (1893), unde, alături de producții autentice, cu valoare artistică și documentară, își află locul destule producții prolixe, care trădează intervenția autoarei, o apropie mai mult de școala romanticilor. Poveștile publicate de S. sunt foarte scurte, poartă titluri moralizatoare și par
SEVASTOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289651_a_290980]
-
M. Canianu, Iași, 1898; Ștefan cel Mare în Munții Vrancei, Galați, 1904; Mijloace pentru îmbunătățirea stărei poporului român, Galați, 1905; Pace, înfrățire, Galați, 1905; Dreptul tău, București, 1906; Omagiu Franței, Iași, 1919. Culegeri: Cântece moldovenești, Iași, 1888; Povești, Iași, 1892; Anecdote poporane, Iași, 1893; Literatură populară, I-II, îngr. și pref. Ioan Ilișiu, București, 1990. Repere bibliografice: Miller-Săndulescu, Evoluția, 244-257; Ion Mușlea, Elena Sevastos, DR, 1931-1933; Al. Bistrițianu, Elena Sevastos, RITL, 1957, 1-2; Bârlea, Ist. folc., 292-294; Dicț. lit. 1900, 779-780
SEVASTOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289651_a_290980]
-
cu caracter teoretic, precum și încercările de interpretare a unor genuri sau specii, altfel bogat reprezentate. Cele câteva articole care apar totuși, semnate nu numai de români, ci și de străini, au un caracter preponderent descriptiv: M. Schwarzfeld, O ochire asupra anecdotelor populare române, Artur Gorovei, Despre descântece, Elementul popular în literatura cultă și Legenda arborilor îmbrățișați, N. I. Apostolescu, Frunză verde, Th. D. Speranția, Frunză verde în poezia populară ș.a. Notabile sunt lucrările Verbul plastic în creațiunile poporane de B. Delavrancea, Despre
SEZATOAREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289654_a_290983]
-
folclorist. Formulele tradiționale (inițiale, medii, finale), proverbele, zicătorile, expresiile populare, destul de numeroase, provincialismele introduse moderat de S., care intervine și cu unele reflecții în maniera povestitorului popular, conferă textelor ceva din pitorescul basmelor lui Ion Creangă. Culegerea Ardeleanu glumeț (1889) reunește anecdote cu o tematică variată. Prostia, îngâmfarea, infidelitatea conjugală sunt câteva defecte satirizate. Merită, de asemenea, amintite ghicitorile, întrebările și răspunsurile, „frământările de limbă” adunate în colecția Din bătrâni (1885), interesul pentru aceste specii fiind întâmplător până atunci. În nuvele (puține
SIMA AL LUI ION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289673_a_291002]
-
Butuc, modest dascăl de țară, lipsit de talent, dar aspirând spre gloria literară. SCRIERI: Tei legănat, Sibiu, 1885; Vlad și Catrina, Sibiu, 1885. Culegeri: Din bătrâni. Gâcituri, întrebări și răspunsuri, frământări de limbă, Sibiu, 1885; Ardeleanu glumeț sau 101 de anecdote poporale, Sibiu, 1889; Folclor din Țara Moților, îngr. Ioan Felea și Mircea Popa, pref. Mircea Popa, postfață Romulus Felea, Cluj-Napoca, 2003. Repere bibliografice: I. Bratu, Grigorie Sima al lui Ioan, LU, 1908, 1-2; Alexandru Ciura, Foiletoane, Beiuș, 1912, 75-79; Ion
SIMA AL LUI ION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289673_a_291002]
-
Anastasescu, Dem. Bassarabeanu, Petruș Ionescu, Paul Daniel, Const. Barcaroiu. Cronica literară este susținută de Marin I. Bellu, Agripina Anastasescu și Mircea Vlasto. Raul Teodorescu traduce o poezie a lui Carducci. Revista mai publică trei interviuri cu Mihail Dragomirescu, recenzii, epigrame, anecdote. Alți colaboratori: Const. Jaleș, V. Gheorghiu, Const. Nutzescu, V. G. Dimitriu, Florica Obogeanu, Mihail Ilovici. A. P.
SOAPTE LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289736_a_291065]
-
număr. Versurile aparțin lui Eugen Vaian, Traian Demetrescu, Al. Obedenaru, I. N. Român, Corneliu Budu (Badea Pletea), Ioan Cătina, C. Z. Buzdugan (Zamfir Cobuz), Eugen Herovanu, iar N. G. Rădulescu-Niger, Th. D. Speranția și St. C. Dumitrescu (Stecedum) colaborează cu anecdote populare versificate. Lăură Vampa, Eugen Vaian și Traian Demetrescu se arătă în nuvelele lor adepții unei proze de observație socială, cu accente naturaliste. I. L. Caragiale, prieten și mentor literar al lui Vaian, și-a republicat în S.i. schița Norocul
SAPTAMANA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289480_a_290809]
-
și Eugen Herovanu. În S. nu se publică prea multă literatură originală, doar câteva schițe de Herovanu și de G. Botez-Gordon. În schimb, se dă o atenție deosebită vieții culturale, discutată în forme variate - note critice, comentarii, cronici în versuri, anecdote (scrise, cele mai multe, de Herovanu, care semna și Rigoletto). Sub pseudonimele Vioreanu, Tambur, Yvann (poate Ștefan Petică), Gil, Blan, Halicarnas - dintre care unele sunt, desigur, tot ale lui Herovanu - se ascund și alți redactori. În primele cinci săptămâni de apariție, la
SARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289489_a_290818]
-
Universul”, care încearcă să impună cu T. o formulă de gazetărie specifică Italiei. Foaia se adresa oamenilor cu puțină cultură, oferindu-le o lectură simplă și distractivă: Viața împărăteselor romane, povestiri diverse, articole de știință popularizată, de apicultură și medicină, anecdote ș.a. Traduceri, mai ales din literatura italiană, fac I. S. Spartali, Clelia Bruzzesi și D. Stăncescu. Printre autorii transpuși în românește se numără Silvio Pellico, Edmondo De Amicis, Giovanni Verga, dar și Lope de Vega, Charles Dickens, I. S. Turgheniev
TREBUINCIOSUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290245_a_291574]
-
în care au fost elaborate. În schimb, amplul studiu introductiv la o ediție din dramaturgia lui Sorbul (1956) include o exegeză critică de natură a reliefa judicios sensurile textelor. Observațiile privind Patima roșie, bunăoară, punctează faptul că, sub aparența de „anecdotă dramatizată”, piesa „îndemna la lungi meditații” într-o vreme când se montau aproape numai spectacole de divertisment, că autorul opunea teatrului bulevardier un teatru de idei, urcând pe scenă „o lume bolnavă, dezaxată, conștientă de această dezaxare, dornică să se
TORNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290230_a_291559]
-
instaurarea la putere a comuniștilor, perioada lui Nicolae Ceaușescu la revoluția din 1989, precum și ambianța literară: perioada avangardistă, evocarea unor scriitori (Mihail Sadoveanu, Gala Galaction, Marin Preda, Nichita Stănescu, Petre Țuțea, Mircea Eliade ș.a.), întoarcerea la cărțile preferate, rememorarea unor anecdote din perioada totalitaristă. Se discută și despre dragoste, frumusețe, singurătate, filosofie. Răspunsurile lui Bogza vin prompt, spumoase, memorabile deseori, aforistice. În completarea dialogului este republicat Poemul invectivă (apărut în 1933) și se reproduce o selecție a scrisorilor trimise de Constantin
TURCONI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290308_a_291637]
-
UNIREA DEMOCRATICĂ, cotidian apărut la București între 2 noiembrie 1876 și 16 august 1877. Corector al acestei gazete liberale a fost I.L. Caragiale. Unele articole politice, dar mai ales notele și anecdotele nesemnate de la rubrica „Felurimi” sunt redactate de el. Rubrica „Bibliografie” include anunțuri despre cărți recent apărute, însoțite de prezentări sumare și de condițiile sau înlesnirile acordate la cumpărare. La „Foișoara” ziarului Șt. C. Michăilescu semnează, cu pseudonimul Stemil, textele Condeie
UNIREA DEMOCRATICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290348_a_291677]
-
D. B. Chirculescu și N. Capeleanul; alte poezii erau trimise din Moldova de Gh. Sion și Neculai Istrati. Povestirile moralizatoare, probabil prelucrări din literatura franceză, îi aparțin lui C. Costiescu. O rubrică de varietăți include, între altele, știri despre scriitori străini, anecdote istorice, informații culturale. Un spațiu însemnat este dedicat comentariilor privitoare la viața și ideile filosofilor greci și latini. În U. au apărut și articole traduse din enciclopedii străine, despre pictură, sculptură, despre școlile și bibliotecile europene importante, precum și informații cu
UNIVERSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290360_a_291689]