974 matches
-
anunță totuși linia scrierilor semnate în următorul deceniu de către prozator. E prelucrat aici, într-o formulă tipică pentru anii ’70 ai secolului trecut, un melanj de roman politic și parabolic; totodată, psihologismul insistent (metoda predilectă de despicare în patru a anecdoticului și de reînnodare a lui) e asociat cu momirea unui plan fantastic, ce amplifică lansarea în simbolic-parabolic. Altfel, teza, aceea a „trezirii”, e simplă, fiind reductibilă la „procesul prin care un «martor» indiferent se transformă într-un «participant», sub presiunea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289560_a_290889]
-
ca personaj în câteva povestiri de natură fantastică din Ucenicul vrăjitor (1976), precum și în romanul Efectul P. (1983; Premiul Asociației Scriitorilor din Timișoara), care exploatează, în cheie SF, clișeul alimentării prin tehnologie a nemuririi. Tot o dezvoltare, ca metodă și anecdotică, a cărții de debut se produce în „ciclul lugojan” compus din romanele Pietrele (1978), A treia zi (1980) și Spitalul (1981). Cadrul ficțional e recrutat din Lugojul interbelic (sfârșitul anilor ’30 - începutul anilor ’40), termenul negativ al antitezei morale fiind
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289560_a_290889]
-
sugestivă pentru coordonatele scrisului lui S.: de vreme ce mecanica periferiei o „oglindește” pe cea a centrului, microfizica ficțională țintește la „oglindirea” unei ordini esențiale; de aici, o anume supraexploatare a sintaxei individului în sensul reprezentativității simbolice, dar și teza care dublează anecdoticul - indusă acestuia, și nu dedusă din el. Complementar, mai pot fi notate predispoziția lui S. pentru stilul stufos sau ecuația greoaie, dificilă a frazelor. Ciclul lugojan mai capătă o piesă prin Om și lege (1987), ajungând în anii ’50. Profitând
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289560_a_290889]
-
o încheie în 1970. Funcționează ca profesor de limba franceză la Liceul „Iulia Hasdeu” din București. Debutează cu un volum de proză scurtă, Serile-n sat la Ocișor (1971), în care dă o imagine a satului ardelean „sub un unghi anecdotic, dar cu multă culoare” (Marian Papahagi). Colaborează la „Luceafărul”, „România literară”, „Contemporanul”, „Tribuna” „Steaua”, „Familia”, „Transilvania”, „Revista de filosofie” ș.a. P. e un solitar atât prin firea, cât și prin biografia sa. Nu a participat decât rar la viața obștii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288797_a_290126]
-
doilea - Secretul Fortului 13. Reeducări și execuții (1994), iar al treilea - La capăt de drum (1997). Ca și Teohar Mihadaș, P. transformă cumplitele încercări din detenție în material de proză, tonalitatea, departe de a fi vindicativă, fiind mai degrabă amuzantă, anecdotică. Personajele reale devin, ca de obicei, eroi de roman, iar dialogurile susțin autenticitatea. În prelungirea preocupărilor sale teoretice, remarcabilă este și activitatea de traducător a lui P., îndeosebi prin transpunerea unor importante eseuri literare și studii de istorie a artei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288797_a_290126]
-
cu Arghira) - un soi de Evă - ce i-a prilejuit lui Neculce, într-unul din „cuvintele” ce deschid letopisețul [al XX-lea], o cutremurătoare și frumoasă poveste de dragoste; Miron Costin, posac, consemnează doar întâmplarea ce ținea de o „istorie anecdotică”, neinteresantă pentru el: „Având Radul-vodă o fată din trupul lui, ar fi fugit ea cu o slugă, ieșind pe o fereastră din curțile domnești din cetatea Hârlăului. Și s-a ascuns în codru. Și au făcut Radul-vodă năvod de oameni
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Mihai Cantacuzino, scrisori și documente cunoscute de eclesiarh. Mai importantă este latura memorialistică a operei sale, aerul de autenticitate fiind dat de amintirile personale și de informațiile orale. Spirit naiv, balcanic, când înclinat spre fabulație și miraculos, când robit amănuntelor anecdotice sau chiar prozaice (liste de prețuri sau „catastișele” cioclilor), narează savuros, într-un stil mai limpede decât Zilot Românul. El descoperă dialectica fatalistă, vag orientală, bazată pe ciclicitatea faptelor istorice - idee iluministă, îmbinată cu moralismul din Eclesiarh. Spațiul cronicii este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286789_a_288118]
-
a cuplului. Nostalgiile, rememorările, evocările lirice alternează astfel cu meditațiile nu de puține ori filosofarde, prozaizând demersul. În fine, în 1997, în Editura Dorul (Aalborg, Danemarca), publică volumul de povestiri Cenușa amintirilor, o interesantă proiecție a valorilor memoriale ridicate din anecdotic la nivelul transfigurării artistice, organizat pe câteva cicluri: Cartea robilor, Cartea oamenilor singuri, Cartea plecărilor și Cartea iubirilor rănite. „Povestirile” refac atmosfera „întâmplărilor” de altădată, reconstituind în subsidiar drumul exilat al unei conștiințe ce își surprinde cu dramatică vibrație vârstele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285947_a_287276]
-
în succesiunea experiențelor trăite și intuită în mecanismele secrete ale vieții interioare. Atenția autorului merge în primul rând către mobilurile acțiunilor, lămurindu-le până acolo unde este posibil, și construind astfel, de fiecare dată, un destin. Plăcerea narativă, uneori chiar anecdotică a lui O. se manifestase și în paginile anterioare, de relatare istorică mai generală, privind mai cu seamă avatarurile vieții politice românești, dar în biografii această înclinație își valorifică toate resursele și virtuțile specifice. Profilul personalităților nu e însă decât
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288593_a_289922]
-
ideatice definitive între teoriile umorale și cele celulare ale carcinogenezei, e timpul să stabilim care este ponderea infecției cu virusuri oncogene în acest proces. Ideea naturii contagioase a cancerelor își are rădăcinile în unele bacterii și constatări empirice și relatări anecdotice despre familii de canceroși, incidența „cancerului în doi“ afectând cupluri maritale, aparenta trecere a cancerului de la mamă la copil sau de la pacient la însoțitor ș.a.m.d. Odată cu dezvoltarea generală a științelor biomedicale în secolul XIX, a fost posibilă aplicarea
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
ele însele deloc comice"28. Dintre studiile foarte recente, cel al Adrianei Ghițoi pune în valoare "teatralitatea"29 ca pricipiu unificator al operei și demonstrează că o trăsătură fundamentală a caragialismului este transformarea publicisticii în literatură prin stilul îngrijit, concentrat, anecdotic, polifonic, esențialmente teatral. Explorând aceeași dimensiune a creației caragialiene, gazetăria, Ioana Părvulescu descoperă explicații atăt pentru actualitatea operei în epocă, cât și pentru rezistența ei în posteritate, în faptul că " formula lui Caragiale, arta lui poetică este ziarul"30, acesta
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
istoric, al artistului, dar oare portretul celui de-al doilea, înțeles ca o personalitate complexă și unică, nu ne dă inevitabil indicii despre primul? Sainte-Beuve însuși, iar la noi portretele devenite clasice ale lui G. Călinescu, rămân oare doar la anecdotică, fără sondarea eului creator ? Evident că nu. Wellek și Warren au dreptate când afirmă teza lor în principiu, dar aplicând și noi metoda lor, de a vedea până unde este valabilă o teză teoretică, constatăm că propria lor teză se
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
laborator, unde apa de adaos (de robinet) a indus în decurs de o lună apariția, în foulingul biologic format în acest timp, a câtorva zeci de larve de insecte (v. fig. 92, în §3.2.3.2.1). O mențiune anecdotică o merită câteva moluște „specializate“ în distrugerea substraturilor submerse. Astfel, Lithophaga litophaga, fecventă în Marea Neagră, perforează stânca, de regulă calcaroasă, printr’un atac chimic [87]. O altă moluscă, prezentă în foulingul biologic de pe coca ambarcațiunilor din lemn și construcțiile imerse
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
la o explicație, care face apel la condițiile reducătoare din stratul laminar (v. §3.2.3.2), stimulante pentru heterotrofe, cel puțin în cazul suprafețelor metalice. Chiar și pe sticlă se poate dezvolta un fouling biologic. Și aici, cu titlu anecdotic, amintim o informație apocrifă conform căreia pentru fundația Farului din Alexandria s’a optat, după încercarea în apa mării a diverse materiale de conctrucție, pentru sticlă. Totuși, studii desfășurate în medii acvatice dulcicole, cu grad de eutrofizare redus, similare mediului
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
secretând în mediu enzima specifică; este cazul majorității organismelor care alcătuiesc foulingul biologic. Enzimele sunt de o largă diversitate, ca având o origine cel puțin contemporană primelor forme de viață [88], la care se adaugă „experiența“ lor, la fel de vastă. Oarecum anecdotic dar tot atât de demonstrativ este atacul moliilor asupra unor polimeri sintetici precum nylonul. Acesta se formează prin polimerizarea ε caprolactamei, obținute din fenol, benzen sau toluen, deci nenaturală. Acel polimer are însă, ca legătură definitorie, pe cea peptidică, -CO-NH-, pentru care
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
ușa balanga-balang!” În versurile din Locul soarelui (1970) interesul față de experimentarea în spațiul metrului popular ocupă un loc central. După un lung poem dramatic despre întoarcerea lui Ulise în Itaca, Moartea Penelopei (1971), text cu „o structură polifonică” în care „anecdoticul e un mijloc de a totaliza semnificații” (Marian Popa), cu poemele din Alegerea lemnului (1974) autorul revine la experiența începuturilor. Nici cărțile ulterioare, dincolo de fluctuațiile raportului dintre tonalitatea dramatică și cea ironică sau de variațiile de transparență a simbolurilor, nu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288168_a_289497]
-
completări ulterioare, chiar dacă au fost audiate. În plus, însoțirea prelegerii de prezentarea în PowerPoint a ideilor-cheie, poate chiar printate și oferite pentru a fi adnotate, mărește rata de retenție a celor prezentate. Captarea atenției se poate face și prin prezentarea anecdotică a unor aspecte, exemplificarea celor prezentate cu fapte relevante, din cotidian pentru cursanți ori divizarea conținutului în unități mai mici, bine structurate și așezate într-o succesiune logică (ce pot fi discutate, în prealabil, eventual, în perechi), pornindu-se de la
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
reflecție; - ascultare empatică; - ascultare critică; - ascultare distractivă etc. Pentru a încheia aceste considerații asupra comunicării la adulți, cu aplicații în educația adulților, cu precauția necesară pentru ca „ceea ce-i bun să nu eșueze, surprinzător, în rău”, vom reda ilustrativ un citat anecdotic, dar sugestiv, despre cât de funcțională este comunicarea între adulți cu o educație înaltă și cu o remarcabilă forță comunicațională, cum este cazul membrilor Congresului SUA (apud Davidoff, 1987, p. 105): „...ceva straniu se întâmplă zilnic aici: unul dintre noi
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
completări ulterioare, chiar dacă au fost audiate. În plus, însoțirea prelegerii de prezentarea în PowerPoint a ideilor-cheie, poate chiar printate și oferite pentru a fi adnotate, mărește rata de retenție a celor prezentate. Captarea atenției se poate face și prin prezentarea anecdotică a unor aspecte, exemplificarea celor prezentate cu fapte relevante, din cotidian pentru cursanți ori divizarea conținutului în unități mai mici, bine structurate și așezate într-o succesiune logică (ce pot fi discutate, în prealabil, eventual, în perechi), pornindu-se de la
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
reflecție; - ascultare empatică; - ascultare critică; - ascultare distractivă etc. Pentru a încheia aceste considerații asupra comunicării la adulți, cu aplicații în educația adulților, cu precauția necesară pentru ca „ceea ce-i bun să nu eșueze, surprinzător, în rău”, vom reda ilustrativ un citat anecdotic, dar sugestiv, despre cât de funcțională este comunicarea între adulți cu o educație înaltă și cu o remarcabilă forță comunicațională, cum este cazul membrilor Congresului SUA (apud Davidoff, 1987, p. 105): „...ceva straniu se întâmplă zilnic aici: unul dintre noi
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cuiva din vechime, scăpată demolărilor proletare, părea prea tristă în fotografie, trebuia s-o fac să surîdă, îi netezeam comisura buzelor, îi lungeam ochii, ce mai, o făceam fericită. (Rușinea nu m-a părăsit niciodată, rememorînd ingrata îndeletnicire.) De părăsit anecdoticul și de văzut marea fotografie a minciunii totalitare, imensul retuș la care a recurs neobosit orînduirea marcată structural de ilegitimitate, pentru a pune într-un fals acord propaganda grosieră cu realitatea potrivnică. Întreaga presă falsifica prin silnică înfrumusețare. Urît era
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
astea, toată cruzimea asta obstinată... dar... dar... cu ce regăsită forță expresivă! Contrapunctînd crud fastuos: cuvioșenia Catacombei (numele unei galerii) cu Sexul lui Mozart (o ochioasă și deocheată expoziție bucureșteană). Tablou apocaliptic? Nu. Doar istoria pură, neretușată. De încheiat tot anecdotic: într-o seară, bat la ușa unuia dintre atelierele dragi mie, atelierul lui T.M. Mi se deschide și văd fața prietenului pictor, cît îngăduie asta chica și barba robinsoniene: sumbră? veselă? Ne-aprindem țigara și ne-așezăm pe scaunele profesionale
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
creștină. Începutul însă are nevoie de o continuare judicioasă și perseverentă. Cine ar putea să i se opună de acum înainte, fără riscul oprobriului unei societăți românești care tinde (dramatic) să se emancipeze de servituțile istoriei recente! Să revin la anecdotic. Ies acum pe ușa atelierului, o iau pe Ulița Mare (și pe cea mică) și ascult iar, cu indispusă mirare, cum difuzoarele (unor de tristă amintire stații de amplificare) sparg lumina dumnezeiască a dimineții cu vocile slujbelor. Atît de tari
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
inaugural, rămînînd și astăzi incinta-creuzet în care se consumă consecvent o inefabilă alchimie a artei practicate în acest oraș între orașele țării. La parterul impozantului Braunstein se află pe cale de a deveni și ea impozantă Galeria Cupola. Un scurt interludiu anecdotic, și asta doar din dorința de a pigmenta un pic așa cum îi și priește unei voioase rememorări momentul care trebuia să decidă denumirea noii galerii. Fiind pe atunci redactor pentru arte la Cronica și pregătindu-mi textul care urma să
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ale celor cîțiva maeștri autentici neîncremenite în formule osificate acceptă seniorial replica, chiar dacă insurgentă adesea, a junilor iconoclaști. Unii din ei încă studenți ai Academiei ieșene de Artă. Pentru marele oraș, existența Cupolei este o șansă. Și, ca să închei tot anecdotic, voi rememora în notă modest amuzată deja îndepărtatul moment cînd, din mansarda hotelului Traian, panoramam perspectiva dintre Piața Unirii și Repedea, avînd în centru Braunsteinul de atunci, pe a cărui cupolă stătea cocoțată steaua bolșevică (pînză aflată și acum memento
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]