1,180 matches
-
Cu toată nostalgia sa, Antoine Compagnon scrie această carte cu luciditatea celui care știe că literatura și-a Încheiat o viață. Dar În nici un caz n-a murit. În capitolul final el parează diverse obiecții posibile, cu o modestie foarte anglo-saxonă (mă gîndesc acum la concluziile trase de Robert Darnton În Marele masacru al pisicii). Una dintre acestea ar fi de ce pentru fiecare din cele șapte categorii analizate investigația bibliografică se oprește cel tîrziu În anii ’80?: “ Pourquoi ne pas poursuivre
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
și șocant al copilăriilor de mahala. Dacă tot vorbește de exhibiționism, atunci criticul nu trebuia să-l uite, aici, pe Michel Houellebecq, amintit mai la vale. Trecem de “romanul polițist angajat”, reciclator modest și conformist la Îndemnul literaturii de gen anglo-saxone. Poate chiar și titlul este o exagerare (să-l remarcăm aici pe Jean-Patrick Manchette). Îi lăsăm În urmă și pe tradiționaliștii școlii “de la Brives”, provincialistă, pe cei șapte “imagiști” și “mitologizanți” eleganți grupați acum mai bine de zece ani (deși
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
literatură, aceea care o suprapune fără rest funcțiilor estetică și didactică. Din acest punct de vedere, “falsele autoficțiuni”, cele contemporane, sînt, cred, niște texte hibride care fac trecerea de la acea literatură estetică la... (la Catherine Millet?). Termenul are o origine anglo-saxonă, conform lui Mounir Laouyen, și anume cuvîntul-valiză faction, rezultat prin telescopaj din fact și fiction. Dar și semantic se pare că avem de-a face cu o noțiune telescopată, rezultată din Întîlnirea paradoxală a unui “protocol modal ficțional” (specific romaelor
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
femei În relația lor cu bărbații, ci alături de bărbați”. Așa se face că, publicîndu-și memoriile de sex, Catherine Millet devine amendabilă de către feministe În numele demnității de gen. De altfel, punctul acesta al corectitudinii etice, mult discutat mai ales pe piața anglo-saxonă de idei, mi se pare spinos. Se știe că Michel Houellebecq a fost dat În judecată pentru ofensă adusă musulmanilor și credinței islamice, acuzația fiind urmată, cum era și firesc, de corul celor care denunță reînființarea cenzurii și-l sfătuiește
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
abstractă, laolaltă cu muzica ușoară franceză, la chanson franșaise, primul fiind Înlocuit de o gîndire tot mai politică sau de derivații ale fenomenologiei, apoi de pragmatismul teoriilor culturale, iar a doua Înghițită de jazz-ul, pop-ul și rock-ul anglo-saxone. Pe de altă parte, anticomunismul sau liberalismul n-au reușit să-și găsească voci carismatice. Nici Furet, nici Aron, al căror succes relativ se produce În deceniul nouă, poate tocmai datorită atitudinii lor echilibrate, n-au avut susținerea publică de
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
vorba despre un microclimat artificial: omul n-a reajuns la măsura lumii, dacă nu pentru a o recuceri, măcar pentru a i se readapta. Decalată cu un deceniu și avînd surse străine - filmul și muzica societății spectacolului promovată pe filiere anglo-saxone - apare abia apoi literatura caldă, poate chiar fierbinte pentru pielea cititorilor sensibili, a unei lumi care redevine umană numai În măsura În care este conținută de individ: În trup și În memorie. Interiorul ca apartament se resoarbe, În anii 1990, la Tanguy Viel
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
mult, al modelului francez de civilizație. Colapsul „romanului național” francez este unul aparent și dureros pentru galul obișnuit să se considere membru al celui mai celebru club artistic național din lume. Din punctul meu de vedere, cred că victoria culturală anglo-saxonă nu trebuie socotită o Înfrîngere a marii culturi europene, ci pur și simplu semnul unei epuizări de experiență estetică corelativă resurecției altora. V.3. CÎțiva minimaliști Jean-Philippe Toussaint CÎștigător al premiului Médicis În 2005 cu romanul Fuir, Jean-Philippe Toussaint (belgian
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
să-l piardă În anii 1990. Premiile literare franceze contează tot mai puțin În afara Franței, ceea ce dovedește o inadcvare dintre gustul juraților și sensibilitatea contenporană. Încurajarea literaturii francofone nu dă Încă rezultatele excepționale pe care le au cărțile scrise de anglo-saxoni imigranți ca Salman Rushdie. People-izarea literaturii franceze tinde să se provincializeze, referințele ei fiind foarte puțin cunoscute În afara granițelor naționale. Beigbeder a publicat romanul 99 F la momentul oportun: un roman francez care vorbește despre „ontologia publicității” a Încetinit puțin
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
În mod evident, și de constarea unui eșec, fără de care aprecierea „supralicitării” nu-și avea rostul. Astfel putem explica de ce romancierii apăruți În anii 1980, mulți publicați la Minuit, au primit eticheta de “minimaliști”. Ori altceva se Întîmplase În cultura anglo-saxonă. John Barth, « La littérature du renouvellement », in Poétique nr. 48/1981. Titlul original este The Literature of Replenishment, publicat În numărul din ianuarie 1980 În mensualul american The Atlantic. Este vorba despre o replică pe care Barth și-o dă
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
antropologică acordă o majoră importanță conceptului de „minte” (mindă. Aceasta nu face parte din recuzita tradițională a noțiunilor ce caracterizează polul individual al umanului - temperament, caracter, subiect, eu, conștiință, personalitate. Totuși, el a fost utilizat în ultimele secole în filosofia anglo-saxonă în locul termenului de „psihism”, iar după 1949, când a apărut lucrarea lui Ryle, Philosophy of the Mind, s-a dezvoltat un puternic curent filosofic centrat în această direcție. Termenul de „minte” este apropiat de un anumit sens al conștiinței cunoscătoare
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
în primul rând, o structură cognitivă ce are funcții în percepere, evaluare, reglare și comportament. O temă importantă e cea a auto(selfă-reglării comportamentului de către subiect, prin autoobservare, autocunoaștere, autoactivare, autoeficiență. Pe tema eficacității se focusează, de altfel, actuala psihologie anglo-saxonă a persoanei. Self-ul joacă un rol important și în psihologia lui Rogers, centrată pe autoactualizare. Ea avea în vedere, la fel ca la Rotter, satisfacerea nevoilor. În centrul nevoilor se află: recunoașterea statutului, independenței, nevoii de dominare, dragostea, confortul
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
tabere: cei care încercau o cât mai netă delimitare a domeniului și cei cu o viziune mai extinsă, ce apelau și la alte repere, cum ar fi cele organice, psihodinamice sau sociomorale. Astfel, pornind de la opinia majorității psihiatrilor din țările anglo-saxone, Henderson (1939Ă descrie psihopatia ca pe un echivalent al personalităților antisociale pe care le subîmparte în predominant agresive, pasive și creative. În cea de-a treia categorie este plasat Lawrence al Arabiei, care era capabil să citească în întregime ziarul
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
cinci mari factori (Five Factors Theory - FFT, sau Five Factors Model - FFMĂ. Aceasta deoarece: - e o abordare dimensională ce susține continuumul cu normalitatea. Pentru normalitate este cea mai răspândită, acceptată și testată doctrină caracteriologică a trăsăturilor de personalitate în lumea anglo-saxonă, dar și cu validări în alte arii lingvistice (John, 1999Ă; - permite evidențierea concomitentă a trăsăturilor anormale, deviante, maladaptative ale tulburărilor de personalitate și a celor normale, firești, adaptative, scoțând în relief zona „sănătoasă” a persoanei, pe care se poate conta
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
un sistem dimensional-categorial de înțelegere a tulburărilor de personalitate și un instrument de evaluare a acestora. Tyrer a pornit de la descrierile tradiționale și curente ale tulburărilor de personalitate, așa cum se întâlnesc la marii psihopatologi - mai ales germani -, precum și în sistemele anglo-saxone, în tradiția ICD și DSM. S-a ținut seama de termenii prezenți în dicționare, care sunt cel mai des folosiți în perspectiva demersurilor lui Allport și Odbert și a celor ce au dezvoltat ulterior doctrina celor cinci mari factori. Bazându
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
este etichetată ca psihopatie. Dar, comentariul care se poate face azi este doar unul în perspectiva tradiției, fără posibilitatea unei referințe la o anumită doctrină etic coerentă actuală. Preocupările tipice a ultimelor decenii în etică au fost dominate de filozofia anglo-saxonă interesată de analiza semnificației unor termeni, ca de exemplu binele, echitatea, dreptatea, responsabilitatea. Relativ singular și interesant a fost demersul lui LEVINAS (1999Ă care a încercat reactivarea unei filozofii etice de sorginte personalistă. Este presupusă o situație paradigmatică: persoana ce
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
experimente realizate pe animale) pe care și le-a permis adesea Thorndike s-au dovedit întemeiate. Talentul și intuițiile geniale depășeau cu mult cadrul asociaționist în care Thorndike se încăpățânase să se înregimenteze 2. Excesivul său respect față de tradițiile psihologiei anglo-saxone l-au împiedicat să revoluționeze această știință. Dar geniul său a salvat involuntar caracterul științific al multor idei și teorii, astfel încât acestea rămân valide teoretic și utile în practică. Istoria științelor psihologice va regreta probabil întotdeauna că acest mare întemeietor
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
moment de referință în istoria criticii literare românești. În colaborare cu Dan Grigorescu, publică în acești ani un studiu despre Romanul realist în secolul al XIX-lea (1971), iar cu Mihai Nasta, Poetică și stilistică (1972). Face traduceri din literatura anglo-saxonă (George Meredith, John Ruskin, René Wellek), scrie eseuri despre Shakespeare. În Paradoxul român (1998), primul volum publicat în România după 1990, A. examinează decalajul perpetuu - reiterat în forme variabile în spațiul românesc - între limbaj și realitate, între evenimentul istoric și
ALEXANDRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285241_a_286570]
-
Traian Herseni indica studenților, ca puncte de reper, și psihosociologi români, nu numai străini. Fac această remarcă pentru că multe lucrări de psihosociologie publicate după decembrie 1989 excelează prin trecerea sub tăcere a contribuțiilor românești, făcându-se trimitere doar la literatura anglo-saxonă, așa cum în perioada comunistă la bibliografie, în afară de documentele de partid și cuvântările tovarășului Nicolae Ceușescu, aproape că nu găseai decât lucrări sovietice. Un sfert de secol mai târziu, în Introducere în psihologia socială (1966) este reluată discuția despre cele două
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
editorii francezi anticipează o posibilă piață, încep să apară colecții cum ar fi "Anticipation" la Fleuve Noir (1949), care propune autori majoritatea francezi. Colecția "Le Rayon fantastique" (1951), apărută de comun acord la Hachette și Gallimard, publică, pentru început, texte anglo-saxone, înainte să se deschidă spre autorii francofoni. La fel se va întâmpla și în cazul colecției "Présence du futur" (1954), la Denoël. În 1953 apar și filialele a două reviste recente din Statele Unite, sub titlurile Fiction și Galaxie. Fiction propune
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
SF-ul din ghetoul unde fusese închis în urma contribuțiilor lui Gernsback și Campbell. 4. New Wave Hugo Gernsback părăsește Amazing Stories în 1936, dar mișcarea debutase deja, iar revistele de SF vor prolifera de-aici încolo în Statele Unite, în lumea anglo-saxonă, apoi în lumea întreagă. La sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, mai exact între 1945 și 1956, în Statele Unite apar 54 de reviste SF, corespondentul a 1848 de numere apărute. Legăturile pe care SF-ul le întreține cu prima
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
S-ar părea chiar că, în aceste cazuri, proximitatea cunoștințelor închipuite și a celor reale, departe de a fi un obstacol, se dovedește un mijloc eficace de provocare a senzației de uimire. Să luăm drept exemple două texte de autori anglo-saxoni: trilogia lui Kim Stanley Robinson despre Marte și Darwin's Radio ⁄ Scara lui Darwin de Greg Bear. • Kim Stanley Robinson și Marte roșu Din numărul mare de romane "marțiene" ale ultimilor ani, Kim Stanley Robinson seduce prin veridicitatea universului futurist
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
pe școli, în favoarea centrării pe pacient, respectiv pe afecțiunea lui (Huber, 1993), această suplețe terapeutică este din ce în ce mai evidentă. De aici emană tenta eclectică sau integrativă, care definește atmosfera actuală din psihoterapie. Este vorba de o tendință activă îndeosebi în lumea anglo-saxonă (dar care are o arie în plină expansiune). Dezideratul integrativității în psihoterapie are premise încă în operă freudiană, dar s-a angajat pe un versant febril ascensional, după anii 90, fiind în consens cu un autentic Zeit Geist sintetizator care
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
unde elevul se implică și vizualizează progresul său” (Allal L., Noel B., La métacognition,1997). Evaluarea prin portofoliu contrabalansează o abordare foarte răspândită realizată cu ajutorul testelor standardizate, care evaluează elevii fără a ține seama de contextul de învățare. In perspectivă anglo-saxonă, pare că se rezervă evaluării prin intermediul portofoliului tot ceea ce nu este evaluabil prin teste. Portofoliul este un instrument de evaluare care „povestește istoria unui elev”.Din perspectiva acestei accepțiuni, a realiza un portofoliu înseamnă a face o selecție transversală
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
deosebim două categorii de burse: 1. burse private, fondate, organizate și administrate de societăți pe acțiuni sau asociații ale comercianților sau camere de comerț, dominante fiind bursele constituite ca societăți pe acțiuni. Bursele private se întâlnesc mai ales în țările anglo-saxone. Bursele din New York, Tokyo, Toronto, Montreal, Oslo, sunt asociații bursiere fără scop lucrativ. 2. - burse de stat, înființate, organizate și administrate de autoritățile guvernamentale. Ele mai poartă și denumirea de burse organizate, deoarece funcționează pe baza legilor țărilor pe teritoriul
BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU () [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
-
împiedica falsificarea certificatulu de acțiuni; − semnătura persoanei autorizate din partea firmei emitente; − data; − numele persoanei fizice sau juridice care poate utiliza certitica- tul de acțiuni, dacă acțiunile sunt nominative; − numărul de acțiuni la care se referă certificatul. În literatura de specialitate anglo-saxonă, se asociază acțiunii, două elemente : � dreptul de acționar, care exprimă drepturile deținăto rului (numit și acționar) asupra societății emitente, care este reprezentat prin „certificatul de acționar” (stock certificate); � acțiunea, ca unitate a dreptului acționarului din capita- lul social al firmei
BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU () [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]