3,224 matches
-
acolo unde a fost cazul, existând acordul părinților). Rezultatele cercetării Evaluarea violența din desenele animate Frecvența și durata scenelor de violență Pentru o primă viziune asupra violenței din desenele animate, un fel de punere în contextul audiovizualului românesc a desenelor animate, vom compara violența ficțională transmisă de canalele generaliste și violența ficțională difuzată de canalele pentru copii în cadrul emisiunilor de desene animate. Astfel, rezultatele cercetării ne arată că într-o oră de film, un telespectator vede, în medie 12,24 secvențe
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
Pentru o primă viziune asupra violenței din desenele animate, un fel de punere în contextul audiovizualului românesc a desenelor animate, vom compara violența ficțională transmisă de canalele generaliste și violența ficțională difuzată de canalele pentru copii în cadrul emisiunilor de desene animate. Astfel, rezultatele cercetării ne arată că într-o oră de film, un telespectator vede, în medie 12,24 secvențe de violență, ceea ce revine la a spune că, la fiecare 5 minute, este expus la o scenă de violență, în timp ce, în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
cercetării ne arată că într-o oră de film, un telespectator vede, în medie 12,24 secvențe de violență, ceea ce revine la a spune că, la fiecare 5 minute, este expus la o scenă de violență, în timp ce, în cazul desenelor animate, situația este mult mai gravă, expunerea la scenele de violență fiind mult mai frecventă, mai precis o scenă la mai puțin de un minut (în medie 66,18 scene/oră). EMBED Excel.Chart.8 \s Figura 1. Analiza comparativă a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
Cercetările CSMNTC, beneficiar CNA, august și decembrie 2004*. Durata scenelor de violență pe oră de emisiune este însă mai mare în cazul filmelor, unde avem în medie 8,24 de minute de violență pe oră, în timp ce, la canalele de desene animate, se întâlnesc 6,15 minute de violență la oră. EMBED Excel.Chart.8 \s Figura 2. Analiza comparativă a duratei scenelor de violență pe unele canale românești Sursa: Cercetările CSMNTC, beneficiar CNA, august și decembrie 2004. Explicația acestor inversări de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
duratei scenelor de violență pe unele canale românești Sursa: Cercetările CSMNTC, beneficiar CNA, august și decembrie 2004. Explicația acestor inversări de cifre, în ceea ce privește cei doi indicatori ai violenței televizuale, stă în tipurile diferite de violență prezentă în filme și desenele animate. Astfel, în desenele animate avem de-a face cu acte de violență scurte, am putea spune chiar sacadate, în medie de o secundă - exemplul cel mai relevant fiind desenele de tipul Tom și Jerry, în care loviturile sunt scurte și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
pe unele canale românești Sursa: Cercetările CSMNTC, beneficiar CNA, august și decembrie 2004. Explicația acestor inversări de cifre, în ceea ce privește cei doi indicatori ai violenței televizuale, stă în tipurile diferite de violență prezentă în filme și desenele animate. Astfel, în desenele animate avem de-a face cu acte de violență scurte, am putea spune chiar sacadate, în medie de o secundă - exemplul cel mai relevant fiind desenele de tipul Tom și Jerry, în care loviturile sunt scurte și repetate. Spre deosebire de acestea, în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
nu mai sunt sacadate, disparate, ci se înlănțuie, scena conținând astfel unitate și coerență internă). Primul indicator al violenței, luat în considerare, a fost indicatorul gebnerian al frecvenței scenelor de violență într-o oră de emisiune (dat fiind că desenele animate sunt de durate variabile nu am considerat că ar fi relevant să vedem frecvența scenelor de violență într-o emisiune medie). Astfel, pe canalul Fox Kids (FK), pentru întreaga perioadă monitorizată, frecvența medie a scenelor de violență pe oră de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
perioadă monitorizată, frecvența medie a scenelor de violență pe oră de emisiune este de 69, în timp ce, pe canalul Cartoon Network (CN), această frecvență este mai scăzută, în jurul valorii de 63. Altfel spus, un copil/adolescent care se uită la desene animate (pe oricare dintre cele două canale analizate de noi) vede mai mult de o scenă de violență pe minut. Un alt punct de interes, legat tot de acest indicator al frecvenței, a fost modul cum are loc repartiția acestor scene
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
a considerat că în zilele de lucru accesul copiilor la televizor este mai puțin reglementat, mai liber, mai puțin supus controlului parental. Figura 3. Analiza comparativă a frecvenței scenelor de violență/oră de emisiune pe cele două canale de desene animate monitorizate; total perioadă monitorizată și defalcat pe perioadă de week-end, perioadă din cursul săptămânii () Sursa: Cercetarea CSMNTC, beneficiar CNA, decembrie 2004. După cum se vede și din graficul de mai sus (figura 3), atât canalul FK, cât și canalul CN manifestă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
realizat cercetarea. Transformarea în minute a fost făcută din considerente practice, pentru a putea manevra și înțelege mai bine datele. Figura 4. Analiza comparativă a duratei scenelor de violență (în minute/oră de emisiune) pe cele două canale de desene animate monitorizate; total perioadă monitorizată și defalcat pe perioadă de week-end, perioadă din cursul săptămânii Sursa: Cercetarea CSMNTC, beneficiar CNA, decembrie 2004. Se poate lesne observa că, și sub acest aspect, canalul FK se dovedește a fi mai violent decât canalul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
ne-au confirmat interesul, dovedindu-se că, cel mai violent interval orar este, din punct de vedere al frecvenței scenelor de violență, în cazul canalului FK, intervalul 9-11, iar, în cazul canalului CN, intervalul 18-20. Pentru ambele canale de desene animate, tendința este aceea de descreștere, pe parcursul zilei, a numărului de scene de violență, descreștere care se manifestă mai pregnant în cazul canalului FK, unde aceasta este constantă, ajungându-se ca în intervalul orar 20-22 să fie mai puțin din jumătate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
receptorului pentru violența ce va urma, în cazul altor genuri aceste așteptări sunt minime, violența din respectiva emisiune luând telespectatorul pe nepregătite. Așa se explică necesitatea acestei corelații în analizele violenței ficționale. Extinderea acestei corelații la analiza violenței din desene animate s-a impus odată cu trecerea de la desenul animat care se centra pe gaguri, la un desen animat complex, asemănător, de multe ori, în ceea ce privește firul narativ, intriga etc., cu filmele artistice și serialele. Aceasta face ca să devină interesant de aflat nu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
altor genuri aceste așteptări sunt minime, violența din respectiva emisiune luând telespectatorul pe nepregătite. Așa se explică necesitatea acestei corelații în analizele violenței ficționale. Extinderea acestei corelații la analiza violenței din desene animate s-a impus odată cu trecerea de la desenul animat care se centra pe gaguri, la un desen animat complex, asemănător, de multe ori, în ceea ce privește firul narativ, intriga etc., cu filmele artistice și serialele. Aceasta face ca să devină interesant de aflat nu numai care este cantitatea de violență la nivel
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
emisiune luând telespectatorul pe nepregătite. Așa se explică necesitatea acestei corelații în analizele violenței ficționale. Extinderea acestei corelații la analiza violenței din desene animate s-a impus odată cu trecerea de la desenul animat care se centra pe gaguri, la un desen animat complex, asemănător, de multe ori, în ceea ce privește firul narativ, intriga etc., cu filmele artistice și serialele. Aceasta face ca să devină interesant de aflat nu numai care este cantitatea de violență la nivel general (în „desene animate”), ci și distribuția acesteia pe
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
pe gaguri, la un desen animat complex, asemănător, de multe ori, în ceea ce privește firul narativ, intriga etc., cu filmele artistice și serialele. Aceasta face ca să devină interesant de aflat nu numai care este cantitatea de violență la nivel general (în „desene animate”), ci și distribuția acesteia pe diferite tipuri/genuri de desene. Grila folosită în analiza acestui item a fost o îmbinare de teoretic cu empiric, încercându-se ca genurile clasice/uzuale de emisiuni ficționale să fie adaptate la desene animate. S-
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
desene animate”), ci și distribuția acesteia pe diferite tipuri/genuri de desene. Grila folosită în analiza acestui item a fost o îmbinare de teoretic cu empiric, încercându-se ca genurile clasice/uzuale de emisiuni ficționale să fie adaptate la desene animate. S-a ajuns la următoarea grilă: gen sit-com, „drum inițiatic”, aventură, de dragoste, extra-toon (desen scurt, fără fir narativ, bazat, în general, pe gaguri), memorialistic, istoric/legendar, informativ/educativ, altul (care?). În programele difuzate de canalul Fox Kids, în întreaga
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
nivel subunitar, faptul că există poate fi un semnal care să se transforme, eventual, în tendință) emisiuni (de fapt o emisiune, anume „Familia de ce”) de tip educativ/informativ. SHAPE \* MERGEFORMAT Figura 9. Analiza comparativă a celor două canale de desene animate, în ceea ce privește variația scenelor de violență transmise per minut de emisiune în funcție de diferitele genuri de desene animate Sursa: Cercetarea CSMNTC, beneficiar CNA, decembrie 2004. Rezultatele monitorizării violenței ne-au indicat că cele mai violente emisiuni de desene animate, sub aspectul frecvenței
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
emisiuni (de fapt o emisiune, anume „Familia de ce”) de tip educativ/informativ. SHAPE \* MERGEFORMAT Figura 9. Analiza comparativă a celor două canale de desene animate, în ceea ce privește variația scenelor de violență transmise per minut de emisiune în funcție de diferitele genuri de desene animate Sursa: Cercetarea CSMNTC, beneficiar CNA, decembrie 2004. Rezultatele monitorizării violenței ne-au indicat că cele mai violente emisiuni de desene animate, sub aspectul frecvenței scenelor de violență, sunt cele de tip „extra-toon” (desen scurt, fără fir narativ, bazat, în general
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
canale de desene animate, în ceea ce privește variația scenelor de violență transmise per minut de emisiune în funcție de diferitele genuri de desene animate Sursa: Cercetarea CSMNTC, beneficiar CNA, decembrie 2004. Rezultatele monitorizării violenței ne-au indicat că cele mai violente emisiuni de desene animate, sub aspectul frecvenței scenelor de violență, sunt cele de tip „extra-toon” (desen scurt, fără fir narativ, bazat, în general, pe gaguri). În mod oarecum surprinzător, desenele animate care s-ar încadra în genul sit-com au același număr de scene violente
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
Rezultatele monitorizării violenței ne-au indicat că cele mai violente emisiuni de desene animate, sub aspectul frecvenței scenelor de violență, sunt cele de tip „extra-toon” (desen scurt, fără fir narativ, bazat, în general, pe gaguri). În mod oarecum surprinzător, desenele animate care s-ar încadra în genul sit-com au același număr de scene violente ca și desenele din categoria aventură/acțiune. Un alt rezultat interesant, care justifică percepția publică referitoare la canalul CN, este cel care privește desenele de tip informativ
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
în oglindă față de cea reală”, prezintă o lume în care se regăsesc elemente din lumea reală dar și elemente de fantastic”, „prezintă o lume fantastică”. EMBED Excel.Chart.8 \s Figura 10. Analiza comparativă a celor două canale de desene animate, în ceea ce privește variația scenelor de violență transmise per minut de emisiune în funcție de diferitele grade de realitate a universului prezentat de respectivele desene animate Sursa: Cercetarea CSMNTC, beneficiar CNA, decembrie 2004. Rezultatele au arătat că CN nu a difuzat nici un desen animat
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
o lume fantastică”. EMBED Excel.Chart.8 \s Figura 10. Analiza comparativă a celor două canale de desene animate, în ceea ce privește variația scenelor de violență transmise per minut de emisiune în funcție de diferitele grade de realitate a universului prezentat de respectivele desene animate Sursa: Cercetarea CSMNTC, beneficiar CNA, decembrie 2004. Rezultatele au arătat că CN nu a difuzat nici un desen animat care să prezinte un univers exclusiv fantastic; în schimb, pentru emisiunile prezentate pe canalul FK, acesta este universul cel mai violent, sub
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
animate, în ceea ce privește variația scenelor de violență transmise per minut de emisiune în funcție de diferitele grade de realitate a universului prezentat de respectivele desene animate Sursa: Cercetarea CSMNTC, beneficiar CNA, decembrie 2004. Rezultatele au arătat că CN nu a difuzat nici un desen animat care să prezinte un univers exclusiv fantastic; în schimb, pentru emisiunile prezentate pe canalul FK, acesta este universul cel mai violent, sub aspectul numărului de scene de violență/minut. Pentru CN, universul mixt, în care se întrepătrund elementele de real
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
de scene de violență/minut. Pentru CN, universul mixt, în care se întrepătrund elementele de real cu cele de fantastic, s-a dovedit a fi mai violent decât un univers cu un grad mare de autenticitate. Contextualizarea violenței din desenele animate Așa cum au arătat-o și unele dintre teoriile receptării (în special cele care au pornit de la estetica fenomenologică), problema conținuturilor cu potențial nociv nu se pune „în sine”, ci trebuie corelată cu alte caracteristici ale respectivelor conținuturi, care le construiesc
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
antieroi, non-eroi, sunt prezentate consecințele negative ale violenței). Figura 11. Repartiția scenelor de violență per context de semnificare în cazul canalului Fox Kids Sursa: Cercetarea CSMNTC, beneficiar CNA, decembrie 2004. Așa cum se poate observa și în figura 11, în desenele animate violența este majoritar prezentată ca fiind logică (acest lucru fiind de înțeles în măsura în care desenul animat este o parte a ficționalului), dar și în context ludic. Această din urmă contextualizare este problematică, deoarece, pusă în context ludic, un context foarte familiar
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]