1,315 matches
-
e unul dintre membrii grupării care să exceleze prin publicarea de articole polemice. Luna e iarăși motiv obsedant marcând decăderea, între candoare, suavitate și sugestie a prăbușirii, a degradării: "și revenea lustruită pe talazuri lângă stelele veștede/ de care visătorii anină caligrafia romantismului pe cer". Nu e aici un dispreț al peisajelor lunare, ci un refuz al clișeizării literaturii. Poeții acestei epoci concep oarecum înaintea postmodernilor o posibilitate de înnoire a sferei poeticului tocmai prin rediscutarea clișeelor și prin aducerea lor
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
unii mai aveau două colțuri ca jandarmii italieni la chipiu/ iar alții păstrau integral geometria în Oceanul Celest/ unde Luna enormă chelie plutea printre tot ce nu era viu./ (...) și revenea lustruită pe talazuri lângă stelele veștede/ de care visătorii anină caligrafia romantismului pe cer." (Alegorie generală). Este motivul asupra căruia revine cel mai des Constant Tonegaru într-o manieră demitizantă și totodată novatoare: viziunea poate fi modificată sub influență bahică așa cum sugerează și titlul, Puțin alcool, totuși fără a exclude
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
marilor sărbători creștine de Paști și de Crăciun prin intermediul sectorului social-misionar al Episcopiei Caransebeșului, au fost împărțite daruri mai multor centre sociale și unități școlare din județ, dintre care amintim: Centre de plasament din cadrul DGASPC CS, "Centrul de zi" din Anina etc. Activitatea socială la nivelul protopopiatelor se concretizează prin sprijinirea familiilor nevoiașe și prin colectele (în produse alimentare). Acțiunea preoților de a sprijini credincioși a fost deja aplicată prin renunțarea parohiilor la anumite taxe. S-a realizat un program coerent
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
produse alimentare). Acțiunea preoților de a sprijini credincioși a fost deja aplicată prin renunțarea parohiilor la anumite taxe. S-a realizat un program coerent de vizitare a bolnavilor din spitalul județean din Reșița și din spitalele localităților Caransebeș, Bocșa, Oravița, Anina și Moldova-Nouă, totodată preoții din mediul urban fiind conștientizați de necesitatea implicării directe a Bisericii în actul social. În acest sens s-a recomandat permanentizarea serviciilor sociale acordate, până acum sporadic, de către parohiile urbane și necesitatea înființării unor cantine sociale
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
și-o pune: până unde trebuia să ajungă marea corupție ca să avem un condamnat, măcar unul de sămânță? Până când trebuia să contemplăm un fiasco? La această întrebare, cuminte, domnul Lupașcu nu vrea să răspundă. OAMENI CARE NU RENTEAZĂ Tragedia de la Anina a ridicat pentru o clipă vălul de pe agonia minerilor. De ani de zile nu mai auzisem nimic despre ei. O dată pe an, la sosirea delegației Fondului Monetar Internațional, aflam că urmau să mai fie puși pe liber nu știu câte mii, din
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
mai vine, macro suntem în regulă. Doar Iliescu e uneori plimbat pe la Parchet, pentru mineriade, și le ține procurorilor lecții de economie politică roșie. Și dintr-o dată toți ochii sunt pe cea mai veche și mai adâncă mină de carbuni. Anina „și-a luat tributul de sânge“. „Mina ucigașă“, titrează ziarele. 7 morți, trei răniți, din care doi se zbat între viață și moarte, arși pe mai mult de 50% din suprafața corpului. 7 văduve, 17 copii orfani. Una din femei
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
era viabilă, funcționa mai mult în regim social“, cum a spus plastic ministrul Șereș. Plățile compensatorii le vor ține minerilor de foame un an, poate doi, dacă sunt economi, dar șansele de a găsi un loc de muncă în mica Anină sunt cvasinule. Doar văduvele au promisiunea primarului că vor fi angajate la primărie. Care au carte... Autoritățile au făcut ce-au putut, au alergat la Anina în frunte cu președintele și premierul. Exploatarea a fost oprită, anchetele demarate și s-
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
dacă sunt economi, dar șansele de a găsi un loc de muncă în mica Anină sunt cvasinule. Doar văduvele au promisiunea primarului că vor fi angajate la primărie. Care au carte... Autoritățile au făcut ce-au putut, au alergat la Anina în frunte cu președintele și premierul. Exploatarea a fost oprită, anchetele demarate și s-au mobilizat ajutoare pentru familiile victimelor. Copiii vor primi până la majorat câte un salariu minim pe economie. Iar văduvele vor ridica plățile compensatorii care ar fi
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
compensatorii care ar fi revenit soților, mai aveau cinci zile până la disponibilizare. Ca să vezi soartă. Fanfarele reunite ale minelor din vale i-au petrecut pe ultimul drum și au fost multe dricuri. În ziua aceea n-au mai lucrat în Anina decât vânzătoarele de la alimentară. Unii au venit la cimitir cu copiii „ca să nu se facă mineri“. Pe urmă n-am mai auzit de Anina. Scandalurile de corupție de la București au acaparat prima pagină. În Vrancea, un om a murit înghețat
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
pe ultimul drum și au fost multe dricuri. În ziua aceea n-au mai lucrat în Anina decât vânzătoarele de la alimentară. Unii au venit la cimitir cu copiii „ca să nu se facă mineri“. Pe urmă n-am mai auzit de Anina. Scandalurile de corupție de la București au acaparat prima pagină. În Vrancea, un om a murit înghețat. În Rusia mor pe capete, sunt minus 60 de grade. Audiența s-a multat la meteo. Ultima știre de la Anina care a mai prins
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
am mai auzit de Anina. Scandalurile de corupție de la București au acaparat prima pagină. În Vrancea, un om a murit înghețat. În Rusia mor pe capete, sunt minus 60 de grade. Audiența s-a multat la meteo. Ultima știre de la Anina care a mai prins jurnalele punea „mina ucigașă“ în rândul celor 25 de mine care se vor închide în acest an. Și gata. Ne vedem la accidentul următor, dacă sunt destui morți. În 1996, Lucian Pintilie a realizat în minele
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
scriitor francez; citatul este din autobiografia sa, Soixante ans de souvenirs (1886) (n. trad.). * Carmen Sylva, "Rea întâmplare", în Nuvele, traducere de Gion, Editura Librăriei Socec & Comp., București, 1888, pp. 272-273 (n. trad.). * Carmen Sylva, Cugetările unei regine, traducere de Anina Rădulescu-Pogoneanu, Institutul de Arte Grafice, București, 1939 (n. trad.). * Versurile apar în proză în traducerea franceză, iar titlul nu este precizat; pentru că nu am putut identifica originalul german sau o versiune românească, le-am tradus ca atare (n. trad.). ** Aceeași
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
Begu, ce lucra ca mecanic de turbină la Centrala 7 Noiembrie de peste un an de zile. Când în final, am decis să vin spre acest oraș industrial, am exclus definitiv varianta de a mă întoarce în localitatea mea natală Steierdorf Anina, de teamă să nu ajung acolo de unde am hotărât cândva, în urmă cu patru ani, că e mai bine în agricultură decât în mina de cărbuni. Iar ultimul an, petrecut ca „timonier pe puntea de comandă” a tractorului din dotare
Un nou început. In: Caravana naivilor by Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1101]
-
de Al. Miran 38 nu se propune numai drept un tablou al interiorității, al subiectității pure în afirmarea condiției sale definitorii, ci și ca orizont scufundat al posibilului în așteptarea manifestării: " Nu știu dacă afară-i lumină sau întuneric,/ dacă anină vrun cântec despre-nceputuri,/ dacă se plimbă parfumuri subțiri sau duhori ucigașe". Din perspectiva închisă a unei imposibile vederi, totul e încă posibil, exterioritatea există, intuibilă dincolo de hotarele eului întors în sine. Căci dacă ea nu ar fi, nici interiorul
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Charmion, în op. cit., vol. IV, p. 44). 45 Ibidem, pp. 36-37. 46 Platon, Phaidros, 248 c. 47 Ibidem, 246 d. 48 Ibidem¸ 248 b-c. "De îndată ce și-a pierdut aripile, el rătăcește până ce dă peste tăria unui lucru de care se anină; aici își face el sălaș, ia chip de ființă pământească ce pare că se mișcă de la sine, când de fapt pricina mișcării este puterea sufletească" (246 c). 1 "Am propus tematizarea latină mundus imaginalis deoarece e de datoria noastră să
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
scriitorului mirat se opresc asupra universului de esență sacro-cosmică din care Luna iese umbrită sau luminoasă, eclipsată sau clară, ca un diamant rece sau cu razele trimise spre a mângâia și încuraja îndrăgostiții. Are puterea să zâmbească când e veselă, aninată deasupra muntelui, codrului și râului limpede. În răcoarea cerului de primăvară scriitorul simte doar freamătul slab al nopții cu Lună. Lumina palidă cade peste tot ce-i în jur și conferă poezie până și celor mai banale lucruri. Parafrazându-l
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
română este persecutată: „copiii noștri care îndrăznesc a vorbi în școală limba maternă sunt persecutați în modul cel mai neomenesc, îndurând pe lângă pedepse trupești și torturi sufletești; cine este surprins că vorbește românește trebuie să poarte un măgar de lemn aninat de grumaz.” Originea românească este exprimată și așa: „Din Hadic la Seletin / Numai Jalbe și suspin...” Chiar dacă în suplimentele literare ale Patriei semnează cuvinte alese Colivescu, C. Berariu, C. Morariu, Nicu Dracineschi, Nico Cărăuș, Leonida Bodnărescu, Delavamă, G. Coșbuc... * Iată
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
țărani purtau încă din era moldovenească, ca descendenți din țărani liberi sau boieri scăpătați, numirea de „răzeși” sau „mazili”, stăpânirea străină a căutat să și-i apropie, întrebuințând același sistem ca și la boieri: permițând adică acestor țărani să-și anine înainte de numele de familie un - de sau cavaler de. Posesorii acestor titluri deșarte, mândri de această distincție, voiau să se diferențieze de restul masei țărănești și au adoptat „haina nemțească” în locul costumului țărănesc. Astfel, până astăzi, întâlnim, mai ales în
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Kallos, profesor; „Școala secundară și învățământul filosofic” de C. Narly, profesor universitar; „Un călugăr bucovinean, reformator al învățământului teologic din Moldova (1835-1864)” de S. Rely, profesor universitar. Mai semnau la rubricile: „Politica școlară” și „Revista documentară”: Alex. I. Bogdan, profesor, Anina Rădulescu - Pogoneanu, profesor, Emilia Bogdan, profesoară, E. Țopa, profesor, Atanasiu Const., maior, Leon Țopa. Foarte bogată partea referitoare la cărți și reviste, unde semnau cronici: Gr. Rațiu, S. Găină, Leon Țopa, Traian Chelaru, Amalia Kallos, Ioan I. Georgescu, Traian Brăileanu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
fânețe de luțernă înflorită. În depărtare munții în ceață. Facem printr-un drum printre o fâneață și un lan de orz, apucăm pe lângă locul lui Văsescu, pe sub copaci uriași. Fluturi nenumărați eșiți din pacostea de omizi a anului ăstuia se anină struguri pe albastra miere a ursului. Lia culege floricele. O întreb ce culege. Îmi răspunde cu glasu-i subțirel: "Păpădie! Rochița rândunelei..." Prin șanț în urmă văzuse un fluturaș care trecea zbătându-se în zbor: "Nu-i cuminte..." Și pășește repede
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Al treilea gospodar e și cojocar; el stă cel mai bine, are poartă cu stâlpi de piatră cioplită, vin din vie proprie, a treia nevastă, tauri, vaci cu lapte etc. A câștigat cu cojocăria, în iarna trecută, 9000 lei. Cizmele aninate la locul de onoare, în grindă. Adam Munteanu [DEVA]* Neostenitele și obositoarele clopote din Deva... Te pătrund, ca picurări de plumb bat ceasuri întregi Vanitate provincială. Înainte femeile din Deva, chiar cele din aristocrație, se plimbau pe stradă și eșeau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și enluminuri grațioase. Primește bani, cu o deosebită dexteritate. Bulgarii au pretins, acù câtăva vreme, că în mormântul acela ar fi un sfânt Atanasie și au vrut să puie mâna pe mormântul făcător de minuni, unde vin credincioși de pretutindeni, aninând de copacul bătrân câte o bucățică de zdreanță. Hogea cel vechiu, tatăl acestuia, a stat fugar șapte luni la Varna. Pe urmă curtea de casație a dat câștig de cauză turcilor și sfântul a rămas turcesc, ceea ce nu-i împiedică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
unii destul de mari, iar alții care țipă-n leagăn; două cumnate, mama nevestei mele și niște nepoți, copii ai acelor cumnate... Nu știu ce să fac cu atâta lume: unii pe paturi, alții pe cuptor, alții pe subt pat, cei de țâță aninați în grindă... Îți spun drept, țadic, că am o soartă mai rea decât aceea care se cuvine unui goi necredincios ptiu! ptiu! să fie blastamat! și mai bine decât mine trăiesc subt păreți afară, capra, vaca și cucoșul! Ce? ai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
în pripor, Bată-te pustia dor... Foaie verde doi bujori Soacra cu două nurori. Una vine la fântână Cu cămeșa soacrei-n mână. Și mi-o moaie-n apă-o dată: Na-ți-o soacră, că-i spălată! Ș-o anină de-o nuia Cânii hârâie la ea! Amărâte codru des, Acù văd că s-a ales Din tine să nu mai ies. C-am intrat la tinereță Ș-am ajuns la bătrâneță. Am intrat copil blajin Ș-acu-s singur și străin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Mititel foc mi se vede, Mititel și potolit, Tot de voinici ocolit. Nu știu zece-s ori cinsprece, Ori peste sută că trece. Unul frige În cârlige, Un berbece de trei miei Ș-un juncan de doi viței. Să-l anine La ciochine, Să le ție mâne bine; Că s-or duce la Bacău La Bacău, la Vadu-Rău S-ație drumurile Să-și primească vămile; Să prindă ciocoi de barbă Să-i puie să pască iarbă. Primăvară maica noastră, Suflă bruma
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]