1,316 matches
-
luni încheiate. Parcă se schimbase atmosfera printre cei cuprinși între paisprezece și șaisprezece ani. Eu am sperat până în ultima clipă că mă vor lăsa să urmez liceul. Am văzut toate filmele ce rulau în cinematograful din Steierdorf, mergeam și la Anina la stadion la meciuri de fotbal. La filmul chinezesc „Trei fete la timonă ” m-am întâlnit cu Savici care, printre alte lucruri, mi-a spus că la Oravița s-a înființat o școală profesională. I-am interzis să spună ceva
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
Galerie particulară 2006 - Balaton (Ungaria) organizat de Centrul Național pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Expoziții personale 1980 - Reșița, Casa de Cultură a Sindicatelor 1989 - Băile Herculane, sala de expoziții a Hotelului Minerva 1992 - Reșița, Casa de Cultură a Sindicatelor - Anina, Sala de expoziții a Clubului Minier - Oravița, Casa de Cultură „Mihai Eminescu" 1993 - Reșița, Casa de Cultură a Sindicatelor - Bielefeld-Brake (Germania), Sala de expoziție a școlii primare - Neumarkt- in Steiermark (Austria), Sala de expoziții a băncii Raiffeisenbank NeumarktScheifling - Boheimkiechen (Austria
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
răsăritul... intram în București... Era marți, memorabila zi de 4 aprilie.. În Gara de Nord, „Poarta de fier”, a Bucureștiului, era o forfotă de neînchipuit... Zi frumoasă de primăvară, cu cer senin și soare mult încă de dimineață. Cei dintâi muguri se aninau de ramurile liliacului... Pe cer, sus de tot, norii pluteau ca niște grămezi de puf alb. În văzduh era o pace dulce... În dimineața aceea toate păreau mai frumoase ca niciodată... nimic nu prevestea grozăvia care, peste puțin... urma să
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Fluturii, plăpânzi, se alungau prin colbul de soare și se amestecau cu petalele albe scuturate de zarzări și cireși, fără să-i mai poți deosebi... Luna mai... luna lui Florar... a venit și ea, cu cei dintâi muguri care se aninau de crengile liliacului. În „Patratul”, din curtea școlii, vântul foșnea blând printre crengile bătrânilor castani. Sus, pe cer.. norii pluteau ca niște grămezi de puf alb. Înverșunați de „ura cu mânie proletară”, însetați de răzbunare, comuniștii continuau atacul furibund, împotriva
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
erau lipoveni, 17 români și 10 ruși974. Localitatea Sfântul Gheorghe era locuită de către pescari ruși, fiind situată în Delta Dunării, îa apropierea brațului Sfântul Gheorghe. Această localitate "are forma unui dreptunghiu cu strade drepte, largi și plantate pe la margine cu anini. Casele sunt tote de-o potrivă de nalte, simple și curate"975. Biserica rusească din satul Sfântul Gheorghe a fost reparată din temelii în anul 1880. Aici a fost construită, după 1878, și o școală. La sfârșitul secolului al XIX
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
română este persecutată: „copiii noștri care îndrăznesc a vorbi în școală limba maternă sunt persecutați în modul cel mai neomenesc, îndurând pe lângă pedepse trupești și torturi sufletești; cine este surprins că vorbește românește trebuie să poarte un măgar de lemn aninat de grumaz.” Originea românească este exprimată și așa: „Din Hadic la Seletin / Numai Jalbe și suspin...” Chiar dacă în suplimentele literare ale Patriei semnează cuvinte alese Colivescu, C. Berariu, C. Morariu, Nicu Dracineschi, Nico Cărăuș, Leonida Bodnărescu, Delavamă, G. Coșbuc... * Iată
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
țărani purtau încă din era moldovenească, ca descendenți din țărani liberi sau boieri scăpătați, numirea de „răzeși” sau „mazili”, stăpânirea străină a căutat să și-i apropie, întrebuințând același sistem ca și la boieri: permițând adică acestor țărani să-și anine înainte de numele de familie un - de sau cavaler de. Posesorii acestor titluri deșarte, mândri de această distincție, voiau să se diferențieze de restul masei țărănești și au adoptat „haina nemțească” în locul costumului țărănesc. Astfel, până astăzi, întâlnim, mai ales în
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Kallos, profesor; „Școala secundară și învățământul filosofic” de C. Narly, profesor universitar; „Un călugăr bucovinean, reformator al învățământului teologic din Moldova (1835-1864)” de S. Rely, profesor universitar. Mai semnau la rubricile: „Politica școlară” și „Revista documentară”: Alex. I. Bogdan, profesor, Anina Rădulescu - Pogoneanu, profesor, Emilia Bogdan, profesoară, E. Țopa, profesor, Atanasiu Const., maior, Leon Țopa. Foarte bogată partea referitoare la cărți și reviste, unde semnau cronici: Gr. Rațiu, S. Găină, Leon Țopa, Traian Chelaru, Amalia Kallos, Ioan I. Georgescu, Traian Brăileanu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Regimentului 12 Infanterie, pentru că au participat la Adunarea de la Alba-Iulia din 1 Decembrie 1918 și au arborat steagul național în localități. La nivel de zvon, a circulat informația că sârbii aveau intenția să oprească lucrul la fabricile din Reșița și Anina, pentru a demonta utilajele și a le transporta în Serbia. O lună mai târziu, „Buletinul de Informații”, elaborat pe baza datelor expediate de agenții 39 și 46, a concluzionat că „cele mai mari mizerii” le îndură populația românească din zona
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
mort pe unde intră, că ei fug și mor. Pentru a alunga grierii din casă, prinde un grier, leagă-l cu o ață și, tîrîndu-l afară din casă, îl batjocorești în tot felul. Ajungînd la o răspîntie de drum, îl anini* cu ața de un stîlp și-l lași acolo. Toți grierii din casă vor ieși pentru a nu se mai întoarce niciodată. Ca să-ți iasă grierii din casă, cînd a fi lună nouă să-ți strige cineva de afară, pe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
croitorul. Se crede că, dacă-i cade cuiva vreun bumb sau altceva de la un strai, va avea o neplăcere. Să îmbraci hainele noi într-o zi de sec, că-ți merge bine. Se crede că acei care din întîmplare se anină cu veșmintele unul de altul se vor înrudi. Pînza pentru albituri se croiește lunea, ca cel ce le va purta să trăiască lung. Pînza pentru albituri se croiește într-o joi, pe la sfîrșitul lunii, căci se zice că albiturile croite
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
acolo, ca să nu audă cum țipă liliacul atacat de furnici. După trei zile, rămîne din liliac numai scheletul, în care unele părți au forma unei căngi*, altele - a unei greble. Deci ia fata sau flăcăul căngile și grebla și, sau anină cangea într-acea persoană a cărei dragoste vrea să-și cîștige, sau împinge cu grebla pe acea persoană de care voiește să scape. Să se afume cu păr de liliac ca să treacă ceasul cel rău. Liliacul este un șoarece pedepsit
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mic, dacă se căznește să se așeze în cap, este semn că mama sa este însărcinată cu altul. Dacă pocnește vreun cerc de la un poloboc, apoi se crede că în acea casă va naște o femeie. Dacă smocurile de verdeață aninate pe casa noilor căsătoriți cad curînd e semn că nu vor avea copii. Femeile nu cern nicicînd făina pe pat sau divan, crezînd că dacă ar face acest lucru acolo ar avea mulțime de copii. Ca să nu mai facă femeia
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pom nu face roade, să-l îngăuri în ziua de Sf. Gheorghe, căci atunci va face. Ca să rodească copacii, din aluatul de pască ce l ai ras de pe covată faci cîte-un colăcel de fiecare copac ce nu rodește și-l anini pe o crenguță. în ziua de 1 mart, să legi la fiecare pom roditor fir roșu, ca să facă poame multe pe vară. Se crede că dacă s-au desfăcut de grăunțe semincerii legați laolaltă, să se anine ei toamna pe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
rodește și-l anini pe o crenguță. în ziua de 1 mart, să legi la fiecare pom roditor fir roșu, ca să facă poame multe pe vară. Se crede că dacă s-au desfăcut de grăunțe semincerii legați laolaltă, să se anine ei toamna pe pomi, care apoi în vara viitoare vor rodi. în ziua de Maria Egipteanca [1 aprilie] se sădesc pomii. Se crede că dacă sădesc doi inși pomișori sau samănă sîmburi de poame, acei pomi vor face fructe în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sar iepurii înainte. Cine la Bobotează își vîră pușca în apă va trage mult vînat la ea. Pușcă dacă visezi, vei primi o veste. Cine vrea să aibă pușca vrăjită ca să tragă la ea orice vînat, să facă așa: să anine o icoană într-un copac și, în noaptea învierii, cînd popa cîntă Hristos a înviat din morți și trag clopotele la biserică, el să întindă pușca încărcată spre icoana din copac, ca s-o împuște. Atunci, o femeie cu părul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
își adună tot ce i s-a dat pînă atunci de pomană, se suie pe cruce, apoi se înalță la cer. Dacă n-are cruce, șade pe mormînt pînă i se pune cruce, apoi se înalță. îndată după moarte, se anină un petec de pînză albă în streșina casei pe care se zice că șede sufletul mortului pînă la ducerea lui la groapă. Sufletul mortului trece prin douăzeci și patru de vămi ale văzduhului pînă ce ajunge în împără ția cerului. Poporul dă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
populară) Sf. Sava - 5 decembrie Sf. Nicolae - 6 decembrie Zămislirea Sf. Fecioare de către Sf. Ana - 9 decembrie Ignatul / Sf. Ignatie - 20 decembrie Crăciun - 25 decembrie A abubă - bubă dureroasă ai - usturoi aitic - haitic, haită ală - hală, balaur, dihanie, duh necurat anina (a) - a agăța apă tăcută - apă neîncepută, folosită în descîntece și leacuri aplecate - boală de stomac argea - acoperiș aripi (a) - a se îmbolnăvi arnici - ață colorată de brodat astruca (a) - a înmormînta, a acoperi cu pămînt atacat - tuberculos azimă - turtă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
6 milioane km2. ZADĂ singurul conifer care își pierde frunzele toamna, ca adaptare la clima foarte rece. ZAMBOS populație rezultată din amestecul indienilor (amerindienilor) cu negrii. ZĂNOAGĂ vezi CIRC GLACIAR. ZĂVOI formațiune de arbori și arbuști higrofili (salcie, răchită, plop, anin, simple sau în amestec), în lungul luncilor râurilor. ZIBELINĂ animal carnivor, asemănător cu jderul, cu blană scumpă, ce trăiește în taiga (pădurea de conifere); sinonim: samur. ZIMBRU animal sălbatic mare, din familia bovinelor, cu corpul acoperit cu blană deasă, pâsloasă
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
gâzele la soare, să se bucure de frumusețea zilei însorite. Primăvara grijulie e prezentă pe aleile parcului.Presară, printre bătrânii arbori, iarbă nouă. Sărută gingaș mugurașii, ca aceștia să-și deschidă primele frunzulițe spre lumină.Pregătește ramurile golașe să-și anine în curând ciorchini de flori. Împrăștie, peste tot, zămbete și bucurie. - Cu- cu! Cu- cu! Fetița deschide ochii. - Ai auzit, Ioana? întrabă bunica, intrând în cameră.A cântat cucul. Aruncă un ban ca să ai noroc și să-ți meargă bine
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
privilegiilor boierești și emanciparea țăranilor”. Abătut de amintiri cenușii, marele om politic le mărturisea compatrioților săi: Chiar pe ulițele orașului Iași, în tinerețile mele am văzut ființe omenești purtând lanțuri la mâini sau la picioare, ba unii coarne de fier aninate de frunte și legate prin coloane împrejurul gâtului. Bătăi crude, osândiri la foame și la fum, închidere în închisori particulare, aruncați goi în zăpadă sau în râuri înghețate, iată soarta nenorociților țigani! Apoi disprețul pentru sfințenia și legăturile de familie
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
roș și roz prin diferențe de nuanță nu doar sub aspectul intensității pigmentului, cât mai ales ca atmosferă și forță de simbolizare. Roz exprimă, în hiper text(e), inocența, ipostaza angelicului neîncercat de maturizare, ilustrat prin figura androginului: (H6a) Era aninat într-un cui bustul în mărime naturală a unui copil ca de vro optsprezece ani, cu păr negru și lung, cu buzele subțiri și roze (s.n.), cu fața fină și albă, ca tăiată-n marmură, și cu niște ochi albaștri
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
subțiri și roze (s.n.), cu fața fină și albă, ca tăiată-n marmură, și cu niște ochi albaștri mari sub mari sprâncene și gene lungi negre (Sărmanul Dionis Eminescu: 2011, II, 37). (H6b) Dar asupra cărților culcate-n colț era aninat în cui bustul în mărime naturală, lucrat în ulei, a unui copil ca de vro optsprezece [ani], cu păr negru și lung, cu buzele supțiri roze (s.n.), cu fața albă ca marmura și cu niște ochi albaștri mari, sub mari
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
mai vizionară apare imaginea, predilectă (citește intratextuală) în proza eminesciană, a Pământului care se contractă până la dimensiunea unei mărgele ("Ba poți să iei și Pământul cu tine, fără ca să te supere. Îl prefaci într-un mărgăritar cu toartă și-l anini de salba iubitei tale;" Eminescu: 2011, II, 50); derivată din metempsihoză, există și imaginea unui om care suferă acest proces. Hipertextul în cauză (sau seria intratextuală) se prezintă ca rezultanta unor adevăruri mitologice și a unor intuiții cosmologice, totodată. Și
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
de Al. Miran 38 nu se propune numai drept un tablou al interiorității, al subiectității pure în afirmarea condiției sale definitorii, ci și ca orizont scufundat al posibilului în așteptarea manifestării: " Nu știu dacă afară-i lumină sau întuneric,/ dacă anină vrun cântec despre-nceputuri,/ dacă se plimbă parfumuri subțiri sau duhori ucigașe". Din perspectiva închisă a unei imposibile vederi, totul e încă posibil, exterioritatea există, intuibilă dincolo de hotarele eului întors în sine. Căci dacă ea nu ar fi, nici interiorul
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]