7,684 matches
-
definind o anumită dispoziție și reacție a unui organism față de posibilele boli la care acesta este expus. Anomalia are un caracter spațial, structural, de tip constituțional. Boala are un caracter temporal, ea intervenind „la un moment dat” în istoria normalului. Anomalia este constituțională, congenitală, fiind legată de nașterea individului și de ereditatea acestuia. Dacă este dobândită, ea devine infirmitate. Anomalia poate deveni o boală, dar de fapt ea nu este nici în acest caz boală, ci doar o structură particulară. În
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
un caracter spațial, structural, de tip constituțional. Boala are un caracter temporal, ea intervenind „la un moment dat” în istoria normalului. Anomalia este constituțională, congenitală, fiind legată de nașterea individului și de ereditatea acestuia. Dacă este dobândită, ea devine infirmitate. Anomalia poate deveni o boală, dar de fapt ea nu este nici în acest caz boală, ci doar o structură particulară. În opinia lui K. Schneider, „personalitățile anormale sunt cele care se îndepărtează de medie. Norma medie servește deci ca regulă
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
îndepărtează de medie. Norma medie servește deci ca regulă și nu ca normă de valoare. Din acest motiv, nu există o frontieră între personalitățile anormale și cele normale, întrucât media este permanent supusă variațiilor”. Fig. Inadaptare Adaptare Dezadaptare Zona de anomalii Zona de normalitate (sănătate) Zona de boală M. Sobshin distinge în sensul acesta patru aspecte: normalitatea ca sănătate; normalitatea ca utopie (starea ideală); normalitatea ca medie statistică; normalitatea ca proces. După părerea lui A.C. Ivy, se pot distinge patru accepțiuni
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
caracter considerat, atunci când s-a construit curba de distribuție calculată; d) consecințele absenței handicapului. Tot legat de normalitate, există, după G. Canguilhem, mai multe concepte și niveluri: a) conceptul de normativ, care este un fapt relativ la normă; b) conceptul de anomalie, care nu desemnează în mod obligatoriu un fapt patologic, deși patologicul este o anormalitate; ea se poate transforma în boală, dar nu reprezintă boala, anomalia având un caracter spațial; c) conceptul de patologic, ce reprezintă sentimentul direct și concret de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și niveluri: a) conceptul de normativ, care este un fapt relativ la normă; b) conceptul de anomalie, care nu desemnează în mod obligatoriu un fapt patologic, deși patologicul este o anormalitate; ea se poate transforma în boală, dar nu reprezintă boala, anomalia având un caracter spațial; c) conceptul de patologic, ce reprezintă sentimentul direct și concret de suferință, desemnând o tulburare somatică sau funcțională a organismului; patologicul are un caracter cronologic, reprezentând întreruperea desfășurării unei anumite succesiuni de fenomene în timp; d
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
patologic, ce reprezintă sentimentul direct și concret de suferință, desemnând o tulburare somatică sau funcțională a organismului; patologicul are un caracter cronologic, reprezentând întreruperea desfășurării unei anumite succesiuni de fenomene în timp; d) conceptul de infirmitate este o varietate a anomaliei, un stadiu al acesteia, ceva ce se situează dincolo („postprocesual”) de patologic, fiind o consecință a acestuia; e) conceptul de sănătate, care este un concept mult mai larg de normalitate, aparținând medicinei și aflat într-o situație antitetică cu cel
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
el definește un tip ideal de structură și funcție organică; f) conceptul de boală, care este anormalitatea în sens lărgit, aparținând sferei medicinei. Schenk distinge cinci tipuri de norme: a) norma statistică, ce se apreciază după frecvență; Fig. Norma medie Anomaliile externe Fig. - norme de contrast realizare (+) tulburare (-) - norme liniare tulburare (-) tulburare (+) - norme deviante domeniu de toleranță devianță - norme de sectorializare tulburare - norme degenerative normă reducere - norme transacționale de suprapunere interior exterior - norme tematice tematica de tulburare A tematica de tulburare
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
parte, criteriul calitativ și cel cantitativ. Față de aceste două categorii, G. Canguilhem remarcă faptul că, în plus, între boală și sănătate se mai interpune o situație intermediară, reprezentată prin eroare. Eroarea este o abatere de la normă care, deși constituie o anomalie, poate fi, în egală măsură, și o „variație” a normalității. În felul acesta, relația dintre boală și sănătate are următorul aspect: Fig. Criterii calitative Criterii cantitative Concepția ontologică Concepția pozitivistă Boală Sănătate Anormalitate Normalitate Eroare metabolică Concepția ontologică Concepția pozitivistă
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
obligă să insistăm asupra analizei bolii mintale, pentru a putea înțelege natura persoanei bolnavului psihic. Orice boală mintală este o suferință care interesează în diferite grade întreaga personalitate a individului, luând forme clinice dintre cele mai diferite. Pentru K. Schneider, anomaliile psihice îmbracă două aspecte: a) varietăți anormale ale ființei psihologice: aptitudinile intelectuale anormale, personalitățile anormale, reacțiile anormale la evenimentele vieții trăite; b) boli mintale propriu-zise (somatice și psihopatologice), în care se cuprind următoarele: - în plan somatic: intoxicațiile, PGP, malformațiile sistemului
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de sistemul de valori integrate în respectivul model social. Menținerea valorilor și formarea indivizilor prin educație, în spiritul unor valori pozitive, va contribui direct la edificarea unei stări de sănătate mintală în conformitate cu normele admise. În mod contrar, stările de criză, anomaliile sociale, situațiile de devalorizare ce vor afecta modelul socio-cultural vor avea grave repercusiuni imediate asupra stării de sănătate mintală a grupului comunitar respectiv. Din această cauză, menținerea și cultivarea valorilor pozitive ale modelului social sunt esențiale, ele reprezentând garanția echilibrului
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Peterson, M. Scharpe, L. Achard, J. Banatrola). Sindromul de oboseală cronică se caracterizează prin: oboseală, uzură, epuizare, slăbiciune, toate fiind resimțite ca o durere vie sau ca o stare invalidantă. Majoritatea bolnavilor cu oboseală cronică nu prezintă nici un fel de anomalie obiectivă care să le explice suferințele. În ceea ce privește etiologia acestei stări, ea nu este cunoscută. În general, se notează o infecție virală de dată recentă, situație în care sindromul de oboseală cronică apare ca un sindrom de astenie postvirală. Alte cauze
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
în morală, nici în psihologie, psihiatrie și mai cu seamă în sfera psihanalizei; S. Freud a demonstrat existența unei sexualități prepubertare, mai ales atunci când a vorbit despre complexul lui Oedip; la copii se consideră că există în germene tendința către anomaliile viitoare ale adultului; în legătură cu aceste aspecte sunt menționate următoarele devianțe posibile: sadismul (manifestat prin plăcerea de a chinui animalele), masochismul (manifestat prin tendința de a fi umilit, bătut sau de a suferi dureri), narcisismul, pitiatismul; în ceea ce privește remediile, se vor găsi
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
în sistemul social și nu în persoana sa. Prin aceasta, el devine atât un dependent social, cât și o persoană antisocială. Elementul esențial al devianței este „dezechilibrul moral”, care antrenează modificări psihice de comportament și conștiință secundare. La deviantul sociopatic, anomalia de personalitate se traduce prin dificultăți de adaptare sau printr-o permanentă stare de inadaptare la normele și legile vieții sociale. Această stare este cunoscută sub numele de „dezechilibru psihosociopatic”, „personalitate antisocială”, „sociopatie”. Prin incapacitatea și instabilitatea care-l împiedică
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
social - cu cât bolnavul are un statut social mai precar, cu atât nevoia lui de valorizare prin boală crește. 2. Natura și tipologia bolilor psihice În ceea ce privește geneza și interpretarea bolilor psihice, trebuie avute în vedere două aspecte (K. Schneider): a) anomaliile psihice - varietăți normale ale ființei psihice; consecințe ale unor boli sau malformații; b) conceptele nosologice sau diagnostice, care sunt: somatologice; psihopatologice. Acest punct de vedere deschide calea unui „dualism empiric” în interpretarea și geneza bolilor psihice (K. Schneider). Conceptul de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
stabili o graniță precisă între normal și patologic în sfera vieții psihice. În general, se vorbește de două tipuri: - tipul normal/echilibrat, care este o abstracție pură; el este, din punct de vedere practic, tipul în cazul căreia gradul de anomalie este cel mai mic; - tipul anormal/dezechilibrat, caracterizat printr-o serie de stigmate, ce reprezintă terenul care-l expune sau îl face vulnerabil la apariția nevrozelor sau psihozelor (A. Morel, V. Magnan); aceasta este teoria degenerescenței, care implică un teren
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
altă semnificație: în timp ce boala implică alterarea structurală sau funcțională a organismului din punct de vedere somatic, psihic sau psihosomatic și are drept caracteristică suferința, deficiența nu implică suferința, ci invaliditatea. Ele au însă un element comun, și anume starea de anomalie a individului. Spre deosebire de boală, deficiența este o stare de invaliditate, de pierdere sau inexistență congenitală a unei anumite aptitudini a individului. Această inaptitudine îl diferențiază de ceilalți indivizi, la care aptitudinea este prezentă. Pierderea aptitudinii la deficienți poate fi parțială
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
la persoane care au fost integre constituțional și nu prezentau tulburări de funcționalitate. Este cazul stărilor de invaliditate: amputați, paraplegici, afazici etc. Se poate desprinde din cele de mai sus ideea că stările de deficiență reprezintă un grup important de anomalii, care - deși nu sunt afecțiuni patologice, boli în sensul strict al termenului - intră tot în sfera de interes a igienei mintale, beneficiind de un mare și important aport al acesteia. 3. Statutul psihosocial al deficienților Statutul psihosocial al deficienților este
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
umane, făcând din igiena mintală ramura unui veritabil umanism medical. Vom aborda, prin urmare, aspectele morale ale igienei mintale. Se spune că psihiatrii văd peste tot nebuni. Este și nu este exact! Oricând, în viață și în societate, pot apărea anomalii mintale, sexuale, comportamentale dintre cele mai variate. Adesea, bolile psihice sunt confundate cu abaterile morale sau cu defectele de educație. De cele mai multe ori, însă, acestea sunt asociate. Educația are rolul formării persoanei și, prin aceasta, ea include și elemente de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
ca fiind de esență morală (H. Damaye). Acest tip de manifestări, considerate ca avându-și originea în pasiuni, pot reprezenta materialul din care se constituie simptomele psihice la bolnavii mintal sau manifestările deviante la sociopați. Ele sunt în egală măsură anomalii morale, dar și tulburări psihice, în sensul în care erau interpretate acestea în gândirea psihologică a secolului al XIX-lea (Ph. Pinel, S. Esquirol, V. Magnan, A. Morel). Acest grup de manifestări psihice, cu potențial psihopatologic, constituie fondul mental comun
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
o mare satisfacție de a-și vedea munca îndeplinită. Din aceste motive, rezultatele muncii lor trebuie să aibă un caracter concret, vizibil imediat. De o deosebită importanță în integrarea socială a oligofrenilor sunt următorii factori (C. Köller): existența sau absența anomaliilor morfologice; existența sau absența infirmității motorii, senzoriale etc.; valoarea vitalității generale în raport cu indivizii normali de aceeași vârstă; gradul dezvoltării verbale și a aptitudinilor verbo-motorii; dezvoltarea motorie și a aptitudinilor psihomotorii; aptitudinile pentru executarea unei activități care reprezintă o mare resursă
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
viața practică; existența unei anumite instabilități; aspectele pozitive sau negative ale intereselor pentru lumea exterioară; existența sau absența aptitudinii de organizare emoțională și impulsională, de care depinde în mare măsură adaptabilitatea socială; gradul afectivității și al sociabilității; existența sau absența anomaliilor de caracter sau a tulburărilor de comportament (apatia, impulsivitatea, perversiunile); existența sau absența tulburărilor nevrotice sau psihotice (obsesii, folii, atitudini isteroide, cleptomanie, procese de tip schizofrenic), aspectele care compromit acțiunea de recuperare. Recuperarea în nevroze Frecvența crescută a nevrozelor pune
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
mod explicit, În favoarea celei dintâi. „Interesul conservațiunei sociale este mai pe sus de principii”, proclama Boerescu la 7/19 februarie 1874, vorbind despre reprimarea delictelor de presă. Încălcarea principiilor era considerată „anormală”; „Însă o necesitate socială face a se menține anomalia” . În plus, autoritatea apărea necesară chiar pentru menținerea libertății: dacă veți tolera a se Încuraja din ce În ce mai mult abuzurile libertăței; dacă anarhia și licența ar lua locul ordinei și libertăței, o! Atunci vă Încredințez că veți ajunge la dărâmarea libertăților!” Argumentul
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
este mai marelui pe plac și se reabilitează prin inventarea alteia, stupide ( Cum a dres-o inginerul). Traversând suprafețe de mic realism, cititorul dă pe alocuri de punctări romantice, de felul celor din proza lui Delavrancea, ori de transpunerea unor anomalii psihice (Ca frații) sau fenomene paranormale (Spiritele). În romanul Sângele Solovenilor (1908) T. abordează o temă naturalistă cu mijloacele prozei sămănătoriste. Procedeul narativ nu e, ca în compunerile scurte, relatarea neutră, ci istorisirea pătrunsă de lirism, diluată de sentimentalisme, încetinită
THEODORIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290163_a_291492]
-
la unul din ei. Bătrânii abordează fel și fel de subiecte, de la necazurile de zi cu zi (cozile, bolile, sărăcia etc.) la fenomene parapsihologice și la presupusa viață de după moarte, ponderea revenind însă comentariilor politice. Se emit păreri cu privire la feluritele anomalii din perioada anterioară evenimentelor din 1989: raționalizarea alimentelor, campania pentru „alimentare științifică”, măsurile aberante, precum aceea de a prezenta periodic la miliție mașina de scris, diferențele sociale scandaloase, instituite în numele „eticii și echității socialiste”. De la chestiuni concrete se ajunge la
TRANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290238_a_291567]
-
e un univers simbolic. Imobilul - care încadrează și pecetluiește providențial destinele - devine, în esență, protagonistul narațiunii. Și în volumele de proză scurtă acest tip de clădire e o întruchipare a cotidianului, aparent neproblematic și solid, dar în care se infiltrează anomalia. Romanul Umbra penei de gâscă (1991) se dezvoltă ca o variațiune liberă pe o temă din Numele trandafirului de Umberto Eco. Fără ca relația dintre cele două scrieri să fie univocă, memoria cărții autorului italian regizează global înscenarea epică a lui
ŢUCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290279_a_291608]