6,567 matches
-
A. Comte, esențialul în metoda experimentală nu este intervenția artificială a cercetătorului asupra unui fenomen pe care el îl perturbă în mod intenționat, ci mai ales compararea unui „fenomen-martor” cu un „fenomen-alterat”, în sensul că experimentul permite comparația între stările anormale și starea normală; metoda clinică, reprezintă observarea stărilor patologice în raport cu stările de normalitate; în această situație, definiția normalului se dă în raport cu patologicul. Pentru E. Minkowski, „normalul este o judecată de valoare, o noțiune care definește maximul de capacitate psihică sau
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
o specie determinată” (G. Canguilhem). În domeniul vieții se discută două fenomene: sănătatea și boala sau normalul și patologicul. Opusul normalului este anomalia; dar anormalul nu se identifică în toate privințele cu patologicul, acesta din urmă fiind o formă a anormalului. Normalul este o „stare-situație” a persoanei, pe când anormalul apare ca fiind contrariul acestuia. Noțiunile de normal și anormal sunt opuse celor de bine și rău, având la bază o dialectică a contrariilor. Referindu-se la acest aspect, din punct de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
patologicul. Opusul normalului este anomalia; dar anormalul nu se identifică în toate privințele cu patologicul, acesta din urmă fiind o formă a anormalului. Normalul este o „stare-situație” a persoanei, pe când anormalul apare ca fiind contrariul acestuia. Noțiunile de normal și anormal sunt opuse celor de bine și rău, având la bază o dialectică a contrariilor. Referindu-se la acest aspect, din punct de vedere moral, L.A. Seneca spunea următoarele: „Binele și Răul nu au sedii distincte în noi. Ele nu sunt
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de nașterea individului și de ereditatea acestuia. Dacă este dobândită, ea devine infirmitate. Anomalia poate deveni o boală, dar de fapt ea nu este nici în acest caz boală, ci doar o structură particulară. În opinia lui K. Schneider, „personalitățile anormale sunt cele care se îndepărtează de medie. Norma medie servește deci ca regulă și nu ca normă de valoare. Din acest motiv, nu există o frontieră între personalitățile anormale și cele normale, întrucât media este permanent supusă variațiilor”. Fig. Inadaptare
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
ci doar o structură particulară. În opinia lui K. Schneider, „personalitățile anormale sunt cele care se îndepărtează de medie. Norma medie servește deci ca regulă și nu ca normă de valoare. Din acest motiv, nu există o frontieră între personalitățile anormale și cele normale, întrucât media este permanent supusă variațiilor”. Fig. Inadaptare Adaptare Dezadaptare Zona de anomalii Zona de normalitate (sănătate) Zona de boală M. Sobshin distinge în sensul acesta patru aspecte: normalitatea ca sănătate; normalitatea ca utopie (starea ideală); normalitatea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
conformismului comportamental în raport cu modelul socio-cultural; d) normarea ideologică, legată de o anumită concepție despre lume (Weltanschauung); e) normarea profesională, legată de comportamentul zilnic, profesional, instituționalizat. Un alt aspect se referă la structura normei și tratează poziția formală și structurală a anormalului față de normal; în sensul acesta, sunt descrise opt forme de bază ale situației anormale, conform schemelor de mai jos: 5. Conceptul de sănătate mintală După E. Fromm, conceptul de sănătate mintală depinde în primul rând de concepția noastră despre natura
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
lume (Weltanschauung); e) normarea profesională, legată de comportamentul zilnic, profesional, instituționalizat. Un alt aspect se referă la structura normei și tratează poziția formală și structurală a anormalului față de normal; în sensul acesta, sunt descrise opt forme de bază ale situației anormale, conform schemelor de mai jos: 5. Conceptul de sănătate mintală După E. Fromm, conceptul de sănătate mintală depinde în primul rând de concepția noastră despre natura umană. Se poate observa, asfel, că există o mare influență a factorilor valorici normativi
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
este într-o mare măsură rezultatul influențelor societății asupra individului sau a grupelor comunitar-umane de indivizi, se pune întrebarea: care sunt aspectele societății, ale calității acesteia, în ceea ce privește normalitatea sau anormalitatea, dacă se poate atribui calitatea de a fi „normală” sau „anormală” unei societăți și în ce măsură acestea exercită o influență asupra stării de sănătate mintală a membrilor săi. E. Fromm deosebește în această privință două tipuri de societăți: societatea sănătoasă (healthy society) și societatea bolnavă (unhealthy society), fiecare având caracteristici proprii. ,,Societatea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sau sănătate către diversele forme ale patologicului sau ale bolii: a) starea de sănătate reprezintă echilibrul psihosomatic, normalitatea, cu lipsa de acuze obiective și subiective și impresia de bine fizic și psihic; b) stările premorbide sunt reprezentate prin următoarele: dispoziții anormale constituționale, congenitale sau ereditare; stări subclinice minore, neresimțite ca atare de bolnav; un teren psihosomatic fragil, sensibil, propice dezvoltării unor boli; c) variațiile patologice ale normalului sunt reprezentate prin următoarele aspecte: trăsături patologice de personalitate de tip schizoid, paranoic, obsesiv
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
pentru a putea înțelege natura persoanei bolnavului psihic. Orice boală mintală este o suferință care interesează în diferite grade întreaga personalitate a individului, luând forme clinice dintre cele mai diferite. Pentru K. Schneider, anomaliile psihice îmbracă două aspecte: a) varietăți anormale ale ființei psihologice: aptitudinile intelectuale anormale, personalitățile anormale, reacțiile anormale la evenimentele vieții trăite; b) boli mintale propriu-zise (somatice și psihopatologice), în care se cuprind următoarele: - în plan somatic: intoxicațiile, PGP, malformațiile sistemului nervos, traumatismele cerebrale, ASC, tumorile cerebrale, epilepsia
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
bolnavului psihic. Orice boală mintală este o suferință care interesează în diferite grade întreaga personalitate a individului, luând forme clinice dintre cele mai diferite. Pentru K. Schneider, anomaliile psihice îmbracă două aspecte: a) varietăți anormale ale ființei psihologice: aptitudinile intelectuale anormale, personalitățile anormale, reacțiile anormale la evenimentele vieții trăite; b) boli mintale propriu-zise (somatice și psihopatologice), în care se cuprind următoarele: - în plan somatic: intoxicațiile, PGP, malformațiile sistemului nervos, traumatismele cerebrale, ASC, tumorile cerebrale, epilepsia; - în plan psihopatologic: schizofrenia, PMD. În
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Orice boală mintală este o suferință care interesează în diferite grade întreaga personalitate a individului, luând forme clinice dintre cele mai diferite. Pentru K. Schneider, anomaliile psihice îmbracă două aspecte: a) varietăți anormale ale ființei psihologice: aptitudinile intelectuale anormale, personalitățile anormale, reacțiile anormale la evenimentele vieții trăite; b) boli mintale propriu-zise (somatice și psihopatologice), în care se cuprind următoarele: - în plan somatic: intoxicațiile, PGP, malformațiile sistemului nervos, traumatismele cerebrale, ASC, tumorile cerebrale, epilepsia; - în plan psihopatologic: schizofrenia, PMD. În aprecierea bolilor
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
mintală este o suferință care interesează în diferite grade întreaga personalitate a individului, luând forme clinice dintre cele mai diferite. Pentru K. Schneider, anomaliile psihice îmbracă două aspecte: a) varietăți anormale ale ființei psihologice: aptitudinile intelectuale anormale, personalitățile anormale, reacțiile anormale la evenimentele vieții trăite; b) boli mintale propriu-zise (somatice și psihopatologice), în care se cuprind următoarele: - în plan somatic: intoxicațiile, PGP, malformațiile sistemului nervos, traumatismele cerebrale, ASC, tumorile cerebrale, epilepsia; - în plan psihopatologic: schizofrenia, PMD. În aprecierea bolilor psihice, trebuie
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
În sensul acesta, bolnavii psihic pot fi: persoane care reacționează patologic la experiențele vieții trăite (nevroze, stări reactive); persoane care-și schimbă regimul de personalitate în funcție de un proces de dezechilibru interior, endogen, nefiind influențate de factori externi (psihoze); constituții caracteriale anormale ale personalității (psihopații); nedezvoltări intelectuale, afective, neuro-motorii (oligofrenii); persoane care simulează tulburări psihice pentru obținerea unor avantaje; afecțiuni psihice induse prin sugestie, de tipul ipohondriei, sau bolnavi imaginari (stări ipohondriace); crize scurte, de tipul unor accidente emoțional-afective și vegetative (crizele
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sau provocată. Acest punct de vedere remaniază un întreg domeniu al patologiei și, în final, însăși concepția medicală, fapt care l-a determinat pe Bernheim să afirme că „boala nu este o ontologie, un lucru străin implantat în organism; starea anormală sau patologică nu este opusă stării normale sau fiziologice. Sănătos sau bolnav, corpul viu ascultă de legile biologiei; elementele, țesuturile, organele reacționează și funcționează după aceleași legi”. De aici rezultă că „boala nu este un fapt, un lucru străin”, iar
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
loc important în patologia psihică, fiind forma cea mai frecventă de afectare a stării de sănătate mintală, fapt care face ca igiena mintală să le acorde o atenție deosebită. K. Schneider deosebește două mari tipuri de reacții, după cum urmează: reacții anormale la evenimentele vieții trăite exterioare: depresia reactivă; starea crepusculară reacțională; delirul reacțional; reacții conflictuale interne, legate direct de natura personalității: crizele de mânie bruscă, necontrolată și de nestăpânit; reacțiile de gelozie anormală; reacțiile depresive grave; neîncrederea, îndoiala, care duc la
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
două mari tipuri de reacții, după cum urmează: reacții anormale la evenimentele vieții trăite exterioare: depresia reactivă; starea crepusculară reacțională; delirul reacțional; reacții conflictuale interne, legate direct de natura personalității: crizele de mânie bruscă, necontrolată și de nestăpânit; reacțiile de gelozie anormală; reacțiile depresive grave; neîncrederea, îndoiala, care duc la dezvoltări de tip paranoic. 5. Aspectele patice ale vieții Aceste aspecte, deși frecvente, nu sunt clasificate de nosologia psihiatrică. Întrucât tulbură, însă, adaptarea și starea de echilibru sufletesc și au implicații directe
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
starea de sănătate mintală nu este unică sau uniformă. Ea variază în decursul vieții individului, în raport cu etapele vieții acestuia, manifestându-se deosebit de pregnant mai ales în cursul „crizelor” de viață. În ceea ce privește „crizele” de viață, acestea, departe de a fi situații anormale sau chiar patologice, reprezintă etape firești, stări naturale, de trecere de la o fază a vieții la alta, în cursul căreia asistăm la schimbări globale, importante, ale individului. Deci ele trebuie privite ca fiind situații absolut normale. Este însă la fel de adevărat
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
pentru starea de sănătate mintală și dezvoltarea psihică ulterioară ale copilului; în ceea ce privește devianțele, E. Bleuler și H. Claude au subliniat importanța acestei predispoziții în geneza autismului și a schizofreniei; alte devianțe care mai pot apărea sunt obsesiile, scrupulele, fobiile, misticismul anormal, mitomania; în toate aceste situații, familia este prima care are datoria de a-l împiedica pe copil să evadeze în imaginar în afara situațiilor de joc; trebuie instituite măsuri de igienă mintală, care să combată inactivitatea, distracțiile bizare, râsul și grimasele
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
se „descarcă” prin procesul de proiecție. De raportul dintre cele două depinde starea de echilibru sau de normalitate și starea de dezechilibru sau de anormalitate a comportamentului. Echilibrul comportamentului se desfășoară după schema următoare. Există însă și tipuri de comportament anormale, pe care le vom prezenta în continuare. Comportamentul de tipul crizei psihobiologice apare în perioada pubertății, adolescenței sau la menopauză. Crizele de dezvoltare sau involuție sunt însoțite de schimbări comportamentale, care au un caracter pasager și reversibil. Comportamentul de tip
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Capitolul 26 Psihoigiena conduitelor antisociale 1. Conduitele deviante Sfera igienei mintale nu se limitează la formele stricte ale bolii psihice, așa cum sunt ele definite, descrise și clasificate de nosologia psihiatrică. Ea își extinde interesul asupra tuturor formelor de manifestare a anormalului, atât în ceea ce privește persoana, sfera individualului, cât și în ceea ce potrivește comunitatea umană, sfera socialului. Nu trebuie făcută însă, în cazul acesta, o „egalizare” a cadrelor nosologiei psihiatrice cu formele de manifestare de tip aberant, deviant sau sociopatic, a conduitelor sau
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
E. Sagarin). În această categorie sunt incluși indivizii imorali, corupți, criminali, huligani, toxicomani, prostituatele, homosexualii, sinucigașii, fanaticii etc. (A. Cohen, A. Gouldner, H. Becker, J. Henslin). Majoritatea specialiștilor sunt de acord cu faptul că devianța reprezintă o formă de comportament anormal, care vine în contradicție cu normele admise de societate, având caracter de violență, producând dezaprobare, frică și indignare (I. Reiss, A. Cohn, E. Sagarin). Devianța poate privi atât individul, cât și grupele de indivizi constituite în „bande de delincvenți”, ambele
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
cu tulburări de comportament de tip deviant, antisocial - sociopații. Dintre bolnavii psihic, numai o mică parte sunt internați în spitalele de psihiatrie. Restul bolnavilor mintal și sociopații trăiesc în libertate, amestecați cu indivizii considerați normali (H. Damaye). Acest procent de „anormali” pune probleme serioase atât pentru ei, cât și pentru restul membrilor societății respective. Din aceste considerente, „psihiatria are un rol de primă importanță în igienă și sociologie” (H. Damaye). Desigur că nu ne este permis să „medicalizăm” sau, și mai
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
demogeneza, legată în principal de factorii „represivi-modelatori” ai modelului socio-cultural: instituții, mod de viață, tradiții, nivel economic, într-un cuvânt factorii socio-genetici sau demogenetici. În sensul acesta punând problema, se deschide o perspectivă nouă de înțelegere și interpretare a manifestărilor anormale de comportament în relațiile sociale, lărgindu-se considerabil cadrul psihiatriei clinice, fără însă a „psihiatriza” societatea. În acest domeniu, cea care are un rol esențial de jucat este igiena mintală. Să căutăm prin urmare să definim conceptele fundamentale la care
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
toxice; b) criminalii obișnuiți reprezintă grupa inadaptaților social amorali, fie delincvenți obișnuiți și recidiviști, fie delincvenți ocazionali; factori decisivi îi reprezintă o anumită maturitate afectivo-intelectuală, inadaptarea socială și amoralismul, precum și o imaginație exuberantă; în această grupă de criminali intră personalitățile anormale: amorali, perverși, dezechilibrați, impulsivi; personalitățile de tip „degenerat” în sens lombrosian, în cazul cărora accentul se pune pe ereditate și tulburările de caracter și intelect; c) criminalii ocazionali sunt persoanele care comit în mod cu totul ocazional crime, cu caracter
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]