1,148 matches
-
care va corespunde exact sforțărilor ce va fi făcut și acțiunilor sale militare”. De altfel, Alexeev considera că, după intrarea Italiei în război, România trebuia să-și reducă mult pretențiile teritoriale. Convențiile, politică și militară, semnate de România cu puterile Antantei, în august 1916, au stabilit condițiile intrării în război, obligațiile asumate de Rusia, Franța și Anglia, revendicările teritoriale ale României. Așa cum se știe și s-a demonstrat în nenumărate studii românești și străine, aliații nu s-au achitat de nici una
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
departe câteva elemente esențiale ale politicii rusești față de România tocmai în acest an, 1916, în care guvernul român a hotărât evacuarea Tezaurului său în Rusia. În legătură cu revendicările naționale ale României, în cursul îndelungatelor și complicatelor negocieri pentru perfectarea alianței cu Antanta, I. I. C. Brătianu a precizat din capul locului: România dorește eliberarea tuturor teritoriilor locuite de români aflate sub stăpânirea Austro-Ungariei, Transilvania, Bucovina, Banat. Concomitent, tratativele Paris-Londra-Petrograd se purtau sub semnul urgentării intrării României în război și a presiunilor ce se
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Notă a guvernului francez adresată Marelui Cartier General rus în care solicita guvernului imperial „să dea dispozițiile necesare pentru ca în cel mai scurt timp, transportul de muniții pentru armata română să fie efectuat”. Convenția de alianță a României cu puterile Antantei semnată la București la 4/17 august 1916 fixează noua limită de frontieră a României, care incorpora ținuturile locuite de români la Nord, Vest și Sud-Vest. Această nouă frontieră, cuprinsă în Convenția semnată de Puterile Antantei, era recunoscută de acestea
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
a României cu puterile Antantei semnată la București la 4/17 august 1916 fixează noua limită de frontieră a României, care incorpora ținuturile locuite de români la Nord, Vest și Sud-Vest. Această nouă frontieră, cuprinsă în Convenția semnată de Puterile Antantei, era recunoscută de acestea; ele se obligau ca în tratatul de pace „teritoriile Monarhiei Austro-Ungare, prevăzute în art. IV, să fie anexate Coroanei României, ceea ce însemna recunoașterea pe plan juridic internațional a noului statut teritorial al României care includea Transilvania
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
aliaților, Sazonov a cedat și în chestiunea Banatului”. O întrebare apare aproape de la sine: de când și pentru ce Rusia nu era de acord ca Bucovina să reintre în stăpânirea României ? Dacă ne referim strict la termenii Convenției de alianță între Antanta și România, Bucovina era un teritoriu românesc aflat sub stăpânirea Austro-Ungariei, pe care România îl revendicase chiar în Convenția cu Rusia din 1914. De precizat că, opunându-se încorporării Bucovinei de către România, Rusia nu a invocat niciodată faptul că acest
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
conducerea politică și militară rusă, demonstrau fără nici un dubiu că România nu putea spera la nici un fel de sprijin din partea acestui așa-zis aliat. Rusia încălcase cu bună știință toate actele oficiale semnate de ea și care reglementau raporturile în cadrul Antantei și, în mod special, cu România, pe teritoriul căreia cooperarea militară româno-rusă avea ca obiectiv oprirea ofensivei Puterilor Centrale, întărirea frontului de răsărit, apărarea Dobrogei, sprijinirea efortului militar al României spre Vest. În această conjunctură, guvernul României a hotărât evacuarea
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
iulie 1917. Vara lui 1917 a constituit o nouă încercare de supraviețuire a României, un alt moment în care aliatul rus a dat dovada relelor sale intenții față de Armata Română. Ofensiva românilor în Moldova făcea parte din planul general al Antantei de ofensivă contra Puterilor Centrale. În toiul pregătirilor pentru ofensiva proiectată în Moldova, trupele ruse se retrăgeau în debandadă. “Trupele germane au atacat de opt ori într-o zi și tot de atâtea ori au fost respinse. Pe toată durata
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
intereselor specifice politico-strategice ale Rusiei. Într-o situație de o gravitate fără precedent - determinată de un complex de factori -, România se afla, practic, la finele anului 1916, la cheremul Rusiei - singurul “aliat” prin mijlocirea căruia mai putea avea legătura cu Antanta. Redus geografic, prin ocupația Centralilor, doar la o mică parte a Moldovei, Regatul român avea posibilități minime de a “alege” între formulele posibile privitoare la punerea la adăpost a valorilor ce le deținea: ascunderea lor pe teritoriul român, evacuarea într-
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
și Consemnațiuni, ale altor bănci și instituții particulare. În contextul frământărilor politico-sociale din Rusia, guvernul român a încercat, prin tratative duse la Paris, Londra și Petrograd, să efectueze mutarea Tezaurului în Statele Unite ale Americii, cu sprijinul și sub garanția Puterilor Antantei. Acest deziderat nu s-a putut însă realiza pentru că nici un guvern aliat nu și-a luat răspunderea pentru securitatea transportului cu Transsiberianul și apoi pe Oceanul Pacific, în condițiile războiului civil din Rusia și a operațiilor submarinelor germane în Pacific. Totuși
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
restituia Tezaurul depus la Kremlin, Germania să plătească României, ca despăgubiri, contravaloarea bunurilor aflate în Rusia; totodată, guvernul român se angaja să înapoieze Germaniei această contravaloare în momentul când Rusia sovietică avea să-i restituie Tezaurul; b) Marile Puteri ale Antantei, garantând României acest Tezaur în februarie 1918, aveau obligația să sprijine revendicările acesteia și să accepte formula propusă de ea, pentru a-și putea recupera bunurile confiscate de guvernul sovietic. Intervențiile României în această chestiune la Conferința de Pace nu
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
care l-ar reprezenta Tezaurul depus la Moscova în raport cu avansurile făcute de aliați guvernului român. Este vorba de a se face pur și simplu un demers pe lângă Comisarii Poporului pentru a semnala că acest Tezaur se află sub garanția guvernelor Antantei, nefiind vorba nici de a cere inventarul, nici de a aplica sigilii. Eu n-am consultat decât pe ambasadorii Angliei, S.U.A. și Italiei, pentru că țările lor sunt singurele interesate în această chestiune. Colegii mei așteaptă, de altfel, instrucțiuni din partea guvernelor
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
din telegrama sa nr. 20, cu data de 6 februarie, Excelența Sa, ambasadorul Franței la Petrograd, mi-a trasat misiunea de a face un demers pe lângă, Comisarii Poporului din Moscova pentru a semnala că Tezaurul român reprezintă garanția unor guverne ale Antantei și îndeosebi a Franței, în schimbul avansurilor pe care acestea le-au consimțit guvernului român. Eu am efectuat acest demers la care s-a asociat consulul general al Angliei la Moscova, la 14 februarie, sub forma unei note verbale citită domnului
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
și ministrul Afacerilor Străine, Ion I. C. Brătianu Nr. 3.744 79 1919 aprilie 8, Paris. Procesul-verbal nr. 15 al ședinței Comisiei Reparațiilor — Conferința de Pace de la Paris — în care delegatul Băncii Națioale, G. Danielopol, a ridicat chestiunea garantării de către Puterile Antantei a Tezaurului român depozitat la Moscova în 1916—1917 (extras) Ședința este deschisă la orele 3 sub președinția Dl. Klotz, președinte. Sânt prezenți: Domnii C. Cormick, Dulles și generalul Mc. Kinstry (Statele Unite ale Americii); preaonorabilul W. M. Hughes, preaonorabilul lord
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
militară. În scopul de a-și masca politica reală, România a recurs la declarații care nu corespundeau de fapt acțiunilor sale, afirmând că ocuparea Basarabiei era provizorie și că scopurile urmărite erau scopuri pur umanitare și dezinteresate. Guvernele imperialiste ale Antantei, susținând în secret acțiunile de anexare întreprinse de România, făceau același tip de declarații oficiale cu privire la caracterul provizoriu al ocupării Basarabiei de către România. În nota oficială trimisă guvernului sovietic rus, la 21 februarie 1918, în numele reprezentanților forțelor aliate acreditați pe lângă
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
care se ridicau cele dintâi raze ale zorilor României Noi [...] În rezumat, Regele Ferdinand a spus că în situația actuală neutralitatea nu mai este cu putință, România trebuie să ia o hotărâre și să aleagă. Soarta războiului înclină spre Înțelegere [Antanta n.n.], dar, oricum ar fi, România nu poate lupta alături de Puterile Centrale, căci ar însemna să mergem împotriva întregii evoluțiuni istorice a neamului nostru [...]. Aceste cuvinte au fost impresionante, fiindcă regele le-a rostit nu numai cu emoțiune, care ne-
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
cu provizii pe teritoriul rus. [...] Am avut de mai multe ori explicații cu rușii pe acest subiect. Am constatat în ce măsură asistența interaliată acordată României îi deranja pe ruși și le provoca manifestări de ură contra unui popor care adoptase cauza Antantei cu un curaj demn de a impune simpatie și respect. Aceste sentimente de ostilitate s-au accentuat încă și mai mult când bolșevicii au devenit stăpâni pe putere... Începând cu luna octombrie, amestecul soldaților bolșevici în problemele românilor era atât
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
că aici a fost folosită, pentru prima dată, o armă chimică pe câmpul de luptă: gazul yprit, căruia localitatea i-a împrumutat numele. Episodul s-a produs în Primul Război Mondial, pe linia de rezistență dintre armata germană și trupele Antantei, formate din soldați francezi, englezi, irlandezi și belgieni. Orașul e mic dar frumos, cu o înfățișare caracteristică: case lipite unele de altele, frontoane zimțate, vopsite în general în mov și maro. O stilistică urbană tipică zonei, mai sobră decât arhitectura
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
niciodată vreo importanță, mai ales după decorarea lui Lili. pacea separată Din ziarul infam al lui Stere, Lumina, aflasem demisia lui Ionel, care nu vrea să subscrie pacea separată impusă prin cea cu rușii; această pace trebuia făcută cu consimțământul Antantei și revăzută la pacea generală, chiar după spusa germanilor. Oficial s-a anunțat în primele zile ale lui februarie ministerul lui Averescu, gl Culcer, gl Iancovescu, Sărățeanu, Enescu, Argeto ianu, Luca Niculescu. La București sosi o comisiune compusă din Papiniu
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Ionel era cea mai interesantă, anunțându ne schimbarea situațiunii în Occident pe luna lui iulie. Pentru prima oară ne dădea o preciziune. În Berliner Tageblatt de la 27 mai, un comunicat în care se relatează înmânarea unui protest colectiv al reprezentanților Antantei: Franța, Anglia, Italia, America, către guvernul român, declarând ca nulă și neavenită pacea Puterilor Centrale cu România, ca potrivnică principiilor pentru care se duce războiul. Acest document a fost pus de guvernul român la dosarul guvernului Brătianu, care astfel s-
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
știri bune, nu se știa de unde porneau, dar, din gură în gură, creșteau, nici o discuție, nici o dezmințire nu le oprea; manifestații imaginare la Iași, la care mii de persoane luau parte, pe care poliția nu le mai putea stăvili, în favoarea Antantei, în favoarea înfăptuitorilor războiului dați în judecată. Era o furtună dezlănțuită în favoarea lor, în strigătele: „Trăiască Aliații! Ura România Mare!“... Aflându le, ce bucurie pe cei de la noi! îndoită prin simți mântul că lor le erau încă interzise și irealizabile astfel
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
dar nu l am hotărât cu toții!“ capitularea bulgarilor. prăbușirea Trei zile mai târziu se prăbușea frontul bulgar, era o adevărată capitulare și, după alte trei zile, [pe] 23 septembrie, Ferdinand abdica. Se descoperise că tratase din 1917 pe furiș cu Antanta, dar Puterile Centrale, ca să nu demoralizeze trupele, o ascundeau și jurnalele publicau chiar în ziua cererii de pace: „König Ferdinand bleibt treu!“(Regele Ferdinand rămâne credincios (germ.). A doua zi, toți îl înjurau. Boris II a dat armatelor germane o
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
rănită, îi făcea un sfârșit impresionant și mai simpatic decât merita, dar dezvelea mentalitatea armatei maghiare. Ungaria nu ne mai interesa, o știam pierdută, dar ne bucuram de intrarea trupelor noastre în Bucovina, proprio motu, se zicea. La Iași, reprezentanții Antantei au cerut retragerea guvernului Marghiloman, cu care nu admiteau să lucreze. Acesta fusese tocmai la rege și se înapoiase acasă când fu rechemat de urgență la Palat. Era foarte mirat, căci i se părea că Saint-Aulaire și Barclay îi erau
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
naturală decât pe a liberalilor. Ionel însă credea că în astfel de clipe unirea națională se putea face mai lesne de o personalitate nepolitică. Persoana lui nu conta. Gl Averescu sperase să fie el ales și rămase foarte decepționat, dar Antanta știa că lucrase pe sub mână cu ger manii. Stere și Arion, dinastici înfocați, propovăduiau un minister al tuturor românilor, bineînțeles cu dânșii în cap. Căderea lui Marghiloman fu și semnalul retragerii germanilor. plecarea vrăjmașilor Plecau, se duceau, fugeau. Camioane, trăsuri
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
desfășurată la Zagreb între 22 și 23 ianuarie 1934 se stipula: “Cei trei miniștri ai Afacerilor Străine au hotărât între ei, și sub condiția ca hotărârea să nu fie dată publicității, că este oportun ca cele trei state ale Micii Antante să reia relațiile normale cu U.R.S.S., atunci când condițiile diplomatice pe care le reclamă interesele fiecăreia dintre cele trei țări vor fin întrunite. Cei trei miniștri sunt de acord, în același timp, ca dl. Titulescu să ia, cu Univers Enciclopedic
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
la care pentru prima dată țările din S - E Europei Își rezolvau problemele În absența Marilor puteri, Constituia un indiciu privind creșterea prestigiului internațional al României. III, România și Marile Puteri În timpul primului război mondial În vara anului 1914 atât Antanta cât și Puterile Centrale Încercau să-și sigure concursul României. Austro-Ungaria dorea publicarea tratatului din 1883, fapt care ar fi diminuat intensitatea mișcării naționale din Transilvania. Regele Carol s-a opus categoric intuind consecințele grave pe care le -ar fi
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]