1,135 matches
-
de (29 septembrie 1918). La 30 octombrie a capitulat și Imperiul Otoman. În 3 noiembrie Austro-Ungaria a trimis un steag alb comandantului italian pentru a-i cere un armistițiu și termenii păcii. Termenii au fost aranjați, prin telegraf, cu autoritățile Antantei de la Paris și au fost comunicați Austro-Ungariei, iar aceasta i-a acceptat. Armistițiul cu Austria a intrat în vigoare începând cu ora 3, în după amiază zilei de 4 noiembrie. Austria și Ungaria au semnat armistiții separate, în urma prăbușirii monarhiei
Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/296816_a_298145]
-
părți din Primul Război Mondial, Grecia a avut două guverne, un guvern pro-german regalist la Atena și un guvern pro-britanic, venizelist la Salonic. Cele două guverne au fost unificate în 1917, când Grecia a intrat oficial în război de partea Antantei. După Primul Război Mondial, Grecia a încercat să anexeze noi teritorii din Asia Mică, o regiune care la acea vreme avea o numeroasă populație greacă, dar a fost învinsă în , care a avut ca rezultat un conform . Conform diferitelor surse
Grecia () [Corola-website/Science/296848_a_298177]
-
să fie distinctiv față de social-democrație, care fusese majoritar favorabilă războiului). Revoluția din Februarie 1917 a fost interpretată de occidentali în contextul Marelui Război aflat în curs de desfășurare, și, în general, fără prea multe cunoștințe despre realitățile din Rusia. Democrațiile Antantei (în special Franța și Regatul Unit) au fost ușurate să scape de un aliat dificil, care era Nicolae al II-lea, de conservarea autocrației țariste, care le jena în propria lor propagandă a „războiului drept”. Nici presa (sub rezerva cenzurii
Revoluția Rusă din 1917 () [Corola-website/Science/298166_a_299495]
-
ideea unui Lenin „agent german”, sau chiar zvonul că „maximaliștii” (traducere inexactă, dar răspândită, a termenului de bolșevici) sunt finanțați cu „aur german”. Revoluția din Octombrie era văzută în primul rând ca o manevră politică ca oricare alta, și nici Antanta, nici Puterile Centrale nu credeau la început în durabilitatea noii puteri. După greul tratat de la Brest-Litovsk (SPD s-a opus ratificării acestuia în ), "Kaiserul" a fost un aliat obiectiv și paradoxal al regimului bolșevic, acesta din urmă având tot interesul
Revoluția Rusă din 1917 () [Corola-website/Science/298166_a_299495]
-
greul tratat de la Brest-Litovsk (SPD s-a opus ratificării acestuia în ), "Kaiserul" a fost un aliat obiectiv și paradoxal al regimului bolșevic, acesta din urmă având tot interesul să țeasă intrigi „interimperialiste”, și să nu-și mai adauge un inamic. Antanta a intervenit în Rusia, în primul rând pentru a preveni prăbușirea frontului de est, iar principalul reproș făcut bolșevicilor a fost acela de „trădare” a alianței. După armistițiul de la Rethondes, din 1918, a fost combătută revoluția în sine. Pacifismul și
Revoluția Rusă din 1917 () [Corola-website/Science/298166_a_299495]
-
S-a mutat la Roma în 1881 și și-a încput cariera literară. S-a mutat mai apoi în Franța în 1910, dar s-a întors în Italia unde a devenit un susținător fervent al intrării Italiei în război alături de Antanta. După intrarea în război, d’Annunzio a devenit infanterist în armata italiană, mai apoi marinar și aviator. Misiunile sale cutezătoare din Trieste, Pola și mai ales zborul său deasupra Vienei din 1918 pentru a răspândi manifeste l-au consacrat ca
Gabriele d’Annunzio () [Corola-website/Science/298284_a_299613]
-
mai apropiate dintre Rusia pe de-o parte și Anglia și Franța pe de altă parte. Un război cu Japonia, prost planificat și condus, (1904-1905), a adus mari pierderi Rusiei, iar temerile de un conflict mai mare au contribuit la Antanta Ruso-Engleză, alianță de care Wilhelm se temea așa de mult. Nicolae făcea față și unor dificultăți interne, nu numai situației internaționale tensionate. Bunicul său, Țarul Alexandru al II-lea, fusese asasinat într-un atentat pus la cale de revoluționari, deși
Nicolae al II-lea al Rusiei () [Corola-website/Science/298304_a_299633]
-
Noul stat, situat geografic între imperiile Otoman, Austro-Ungaria și Rusia și Regatul Serbiei, privea cu speranță înspre vest, în special spre Franța, pentru modelele sale culturale, educaționale și administrative. În 1916 România a intrat în Primul Război Mondial de partea Antantei. Deși forțele române nu s-au descurcat bine din punct de vedere militar, până la sfârșitul războiului, imperiile austro-ungar și rus s-au dezintegrat; Adunarea Națională în Transilvania și Sfatul Țării în Basarabia și Bucovina și-au proclamat Unirea cu România
Regatul României () [Corola-website/Science/297113_a_298442]
-
membru de vază era și tatăl său, generalul Ion Argetoianu. În timpul Primului Război Mondial, Partidul Conservator, care fusese după 1880 una dintre principalele două forțe politice din România, se fracționalizează, motive de conflict fiind, printre alele, intrarea României în război de partea Antantei, reforma agricolă și participarea la guverare. În privința reformei agricole, Argetoianu, un moșier înstărit, se remarcă prin împotrivirea fățișă la planurile Guvernului Brătianu de a înfăptui o reîmpărțire a ternurilor în defavoarea marilor proprietari. Ca urmare a trecerii acestui act legislativ și
Constantin Argetoianu () [Corola-website/Science/297437_a_298766]
-
aspirat neîntrerupt mai bine de zece secole"". Această lucrare susținea vehement pretențiile teritoriale ale României asupra întregii regiuni a Banatului (așa cum fusese promisă României prin tratatul din august 1916, încheiat cu ocazia intrării României în Primul Război Mondial de partea Antantei), pretenții exprimate de România la Conferința de Pace prin prim-ministrul Ion I.C. Brătianu, Antonescu susținând că în viitor nu era exclus un posibil conflict armat în acest sens [al anexării Banatului de către România]. În martie 1920, noul prim-ministru
Ion Antonescu () [Corola-website/Science/297423_a_298752]
-
fi "Românul", "Epoca", "La Liberté Roumaine", "Dreptatea", "Timpul", "Constituționalul", "Conservatorul", "La Roumanie", "Acțiunea", "Universul" și "Evenimentul". Între 1883-1898 a fost corespondentul ziarului Times la București. Take Ionescu a fost un susținător al intrării României în Primul Război Mondial, de partea Antantei. De activitatea sa ca ministru de externe se leagă semnarea Păcii de la București din 1913, la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Balcanic, precum și punerea bazelor Micii Înțelegeri în 1921. A fost un sprijinitor activ al luptei pentru unitatea națională
Take Ionescu () [Corola-website/Science/297438_a_298767]
-
criză vom intra într-alta. Și ține bine minte: generația mea și a ta va vedea România Mare, dar nu va mai vedea zile bune!" Take Ionescu a fost un susținător al intrării României în Primul Război Mondial, de partea Antantei. La 10 iulie 1917 a avut loc o remaniere guvernamentală, în urma căreia Partidul Conservator-Democrat condus de Take Ionescu a fost cooptat la guvernare, participând la votarea și aprobarea principalelor legi care vor reglementa societatea postbelică: legea reformei agrare și legea
Take Ionescu () [Corola-website/Science/297438_a_298767]
-
în public (nu a existat noțiunea de limbă "ucraineană" în sec. XVII-XIX). Rutenii, rusinii și cazacii au intrat în Primul Război Mondial atât de partea Puterilor Centrale (rutenii și rusinii din Galiția și Bucovina), sub Austria, cât și de partea Antantei (cazacii), sub Rusia. În timpul războiului, autoritățile austro-ungare au format Legiunea Ucraineană (apar pentru prima oară noțiunile de "ucrainean" și "ucraineană" la inițiativa contelui Stadion - șeful serviciilor secrete austro-ungare din anii 1890-1916), alături de Legiunea Polonă, pentru a lupta împotriva Imperiului Rus
Ucraina () [Corola-website/Science/297474_a_298803]
-
poem dedicat lui Bogdan-Pitești. După izbucnirea primului război mondial, Arghezi a scris articole împotriva taberei politice conduse de partidul național liberal și de grupul de susținători ai lui Take Ionescu, care doreau ca România să intre în război alături de puterile Antantei (ca o încercare de a cuceri Transilvania de la Austro-Ungaria); a fost un susținător al unirii Basarabiei Vechiul Regat și detesta alianța implicită cu Rusia Imperială. În timpul realizării României Mari mai exact în perioada 1918 - 1919 e închis un an, împreună cu
Tudor Arghezi () [Corola-website/Science/297548_a_298877]
-
război Austro-Ungariei. Ca urmare, pentru Imperiul German s-au activat prevederile tratatului de alianță. Acesta a intrat în război de partea Austro-Ungariei. Cum Rusia era aliată cu A Treia Republică Franceză și cu Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei (Antanta), ambele aceste state i-au venit Rusiei țariste în ajutor, ceea ce făcea ca „Marele Război” - numit mai târziu Primul Război Mondial - să nu mai poată fi oprit. Austro-Ungaria era, în special din punct de vedere economic, chiar mai puțin pregătită
Austro-Ungaria () [Corola-website/Science/297468_a_298797]
-
Centrală) responsabile pentru izbucnirea războiului. Italia a cerut Austro-Ungariei să-i cedeze regiunile de limbă italiană ale Dublei Monarhii (Trentino, Triest, Istria și părți ale Dalmației). Austro-Ungaria voia să renunțe cel mult la Trentino (Welschtirol). Germania a recunoscut pericolul că Antanta ar putea atrage Italia în tabăra ei și a îndemnat insistent Austro-Ungaria să accepte cererile Italiei. Prin Tratatul de la Londra, Antanta i-a promis Italiei mult mai mult. Ca urmare, în 1915, fostul aliat al Austro-Ungariei a trecut de cealaltă
Austro-Ungaria () [Corola-website/Science/297468_a_298797]
-
Istria și părți ale Dalmației). Austro-Ungaria voia să renunțe cel mult la Trentino (Welschtirol). Germania a recunoscut pericolul că Antanta ar putea atrage Italia în tabăra ei și a îndemnat insistent Austro-Ungaria să accepte cererile Italiei. Prin Tratatul de la Londra, Antanta i-a promis Italiei mult mai mult. Ca urmare, în 1915, fostul aliat al Austro-Ungariei a trecut de cealaltă parte, în speranța că astfel va încheia Risorgimento-ul și că va putea stăpâni ambele maluri ale Adriaticii („mare nostro”). În ciuda
Austro-Ungaria () [Corola-website/Science/297468_a_298797]
-
multe materii prime și mai multe arme, a dus în cursul războiului la o alunecare tot mai adâncă a Dublei Monarhii sub influența Statului Major General al armatei germane. Vreme îndelungată, chiar după intrarea în război a Statelor Unite ale Americii de partea Antantei, acesta nu voia să admită că războiul nu mai putea fi cîștigat. Eforturile cu jumătate de inimă ale împăratului și regelui Carol I/IV pentru stabilirea păcii au fost făcute din această cauză în secret și au rămas futile. În
Austro-Ungaria () [Corola-website/Science/297468_a_298797]
-
1918, sub supravegherea Staatsrat-ului Austriei Germane, în lichidarea Ministerului Imperial și Regal de Război. În 10 noiembrie 1918, cu o zi înainte de sfrâșitul războiului în Europa de Vest, Regatul României și-a declarat reintrarea în război. Înaltul comandament al trupelor orientale ale Antantei, sub conducerea generalului francez Louis Franchet d'Espèrey, a stabilit o linie de demarcație temporară în ceea ce încă mai erau teritoriile de est ale Ungariei: Regatul României trebuia astfel să ocupe Transilvania până la Râul Mureș, Serbia urma să ocupe Banatul
Austro-Ungaria () [Corola-website/Science/297468_a_298797]
-
Italia, aliată nominal cu Imperiul German și cu Austro-Ungaria în , a refuzat să intre în Primul Război Mondial în 1914 de partea acestora, deoarece considera că alianța este una defensivă. În cele din urmă, în 1915, ea s-a alăturat Antantei după ce , inclusiv , fostul , Dalmația precum și părți din Imperiul Otoman. Participarea Italiei nu a adus la început rezultatele dorite, armata italiană împotmolindu-se într-un îndelungat război de uzură în Alpi, înaintând foarte puțin și suferind pierderi grele. În cele din
Italia () [Corola-website/Science/296633_a_297962]
-
între cele trei state naționale ale căror etnii locuiau zona, Iugoslavia, România și Ungaria. Proclamarea Republicii Bănățene în anul 1918, a fost o încercare de păstrare a unității Banatului multietnic și multiconfesional, eșuată însă din cauza promisiunilor făcute înainte de război de Antanta României și a pretenților teritoriale emise de Șerbia. Banatul istoric însumă o suprafață de 28 526 km. Diverse surse indică cifre ușor diferite de aceasta. La împărțirea provinciei, în 1919, României i-a fost atribuită o suprafață de 18 966
Banat () [Corola-website/Science/296692_a_298021]
-
din timpul Primului Război Mondial și una dintre bătăliile cu cele mai multe victime din timpul primei conflagrații mondiale. Profesorul Graydon A. Tunstall de la University of South Florida a numit din 1916 cea mai mare criză a Austro-Ungariei și cea mai mare victorie a Antantei din Primul Război Mondial. Ofensiva Brusilov a fost o ofensivă de mari proporții împotriva armatelor Puterilor Centrale pe frontul de răsărit, lansată pe 4 iunie 1916 și care a durat până pe 20 septembrie, același an. Luptele s-au desfășurat pe
Ofensiva Brusilov () [Corola-website/Science/319525_a_320854]
-
capabilă să organizeze de una singură din acest moment vreo acțiune ofensivă de amploare. În schimb, austriecii au fost nevoiți să ceară neîntrerupt ajutorul germanilor pentru a obține victorii. Succesul operațiunii a convins România să intre în război de partea Antantei. Pierderile rușilor au fost ridicate, aproximativ o jumătate de milion de oameni. Ofensiva Brusilov este considerată până în zilele noastre una dintre cele mai sângeroase bătălii din istoria lumii. Ofensiva Brusilov a fost punctul culminant al efortului rus de război din
Ofensiva Brusilov () [Corola-website/Science/319525_a_320854]
-
Acest război poate fi încadrat în contextul general al războiului civil din Rusia sau poate fi considerat ca parte a fazei finale a Primului Război Mondial. În timpul Primului Război Mondial, Ucraina a fost unul dintre principalele teatre de război, unde s-au confruntat forțele Antantei (Imperiul Rus, Regatul României) și ale Puterilor Centrale (Imperiul German și Imperiul Austro-Ungar). În timpul războiului, linia frontului a fluctuat de la est la vest și înapoi spre est, Imperiul Rus ocupând într-un anumit moment, după Ofensiva Brusilov, o bună parte
Războiul de Independență al Ucrainei () [Corola-website/Science/319748_a_321077]
-
a aceluiaș an, a fost proclamată la Kiev Republica Populară Ucraineană, entitate autonomă din cadrul Rusiei, recunoscută de Guvernul Provizoriu Rus, condusă de un parlament - Rada Centrală - dominat de elementele socialiste. Guvernul Provizoriu de la Petrograd, slab și ineficient, a rămas loial Antantei și a dorit continuarea participării la un război profund nepopular, lansând Ofensiva Kerenski în vara anului 1917. Ofensiva s-a dovedit a fi un dezastru total pentru armata rusă. Contraatacul german a produs pierderi uriașe rușilor - provizii, oameni și a
Războiul de Independență al Ucrainei () [Corola-website/Science/319748_a_321077]