957 matches
-
afirmat Gh. Gheorghiu-Dej ca lider incontestabil al mișcării proletariatului. Procesul conducătorilor luptelor de la Atelierele Grivița, în frunte cu Gh. Gheorghiu- Dej, umple o altă pagină tragică a istoriei străbătute de momente jertfice ale partidului. Lupta continuă prin crearea Frontului Popular Antifascist și apoi prin lupta PCR împotriva războiului hitlerist. Mântuirea a venit odată cu "eliberarea fascistă de către glorioasa armată sovietică" la 23 august 1944, eveniment pregătit de acțiunile partidului orchestrate din "lagărul dela Tg. Jiu" de către "tovarășul Gh. Gheorghiu-Dej" (Roller, 1952, p.
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
pe lângă Doftana, închisorile Mislea-Dumbrăveni (destinată femeilor), Galata, Tg. Ocna, Caransebeș, Aiud. "Dar Doftana simboliza Bastilia românească" (Roller, 1952, pp. 659, 660). Cutremurul din 10 noiembrie 1940, în care închisoarea Doftana s-a prăbușit "îngropând sub zidurile ei 14 deținuți politici antifasciști, în frunte cu unul din conducătorii PCR, luptătorul ceferist membru al C.C. Ilie Pintilie", a completat calendaristica festivă a partidului cu o zi de doliu proletar. Ca principal lieu de mémoire al suferințelor îndurate de militanții revoluționari, Bastilia românească a
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
României (1821 - 1918) Perioada formării României moderne (1821 - 1878) Perioada făuririi statului național unitar (1878 - 1918) • Istoria contemporană a României (1918→) Perioada interbelică (1918 - 23 august 1944) Epoca socialismului (23 august 1944 - prezent) Etapa revoluției de eliberare socială și națională, antifascistă și antiimperialistă (23 august 1944 - 30 decembrie 1947) Etapa făuririi și consolidării bazei tehnico-materiale a socialismului (1948 - 1969) Etapa făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate și înaintării țării spre comunism (1969 - prezent). Structura periodică a trecutului românesc a fost, încă o dată
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
națională inaugurată de Horea și continuată de Tudor. După cum vom vedea, Partidul va desăvârși această zbatere seculară a poporului pentru independența națională prin orchestrarea "insurecției armate" din 23 august 1944. Cascada de revoluții social-naționale este finalizată cu "insurecția armată națională antifascistă" (Almaș și Fotescu, 1979, p. 152). Trebuie subliniată indigenizarea momentului 23 august: prezentată anterior de pe o perpectivă externalistă, ca "eliberarea României de către glorioasa Armată Sovietică", ieșirea din blocul Puterilor Axei și câștigarea războiului alături de Aliați este acum interpretată internalist, ca
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
sub egida simbolică a Partidului. Cazul lui Nicolae Iorga este, într-adevăr, elocvent: ca monarhist și gânditor situat la dreapta spectrului politic, "opus prin toate fibrele sale modelului comunist" (Boia, 1997, p. 73), Iorga este înrolat post-mortem în Frontul Popular Antifascist condus de PCR în anii treizeci. Faptul că marele istoric a fost asasinat de Garda de Fier - nemesis-ul ideologic al Partidului comunist în perioada interbelică - a constituit detaliul care a permis distribuirea lui Iorga, după logica binară a lui "noi
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
1770 lei. 48 * Cum populația evreiască a avut în timp multe de pătimit și „marea majoritate a publicului izraelian nu știe însemnătatea lagărului Vapniarca” să citim împreună ceva din publicația „Vapniarca”, buletinul organizației foștilor deportați și întemnițați politici - luptători evrei antifasciști în lagărul Vapniarca”, apărută la Tel Aviv. Str. Hașar nr.21, începând cu ianuarie‐februarie 1972. Se poate afla că încă de atunci o delegație a irgunului „Vapniarca” deplasată în România a primit „din partea autorităților peste 180 documente referitoare la
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
lagărul Vapniarca”, apărută la Tel Aviv. Str. Hașar nr.21, începând cu ianuarie‐februarie 1972. Se poate afla că încă de atunci o delegație a irgunului „Vapniarca” deplasată în România a primit „din partea autorităților peste 180 documente referitoare la lupta antifascistă din România, prigonirea acestora și istoricul lagărului „Vapniarca”, materialele urmând a fi depuse într‐un muzeu din Israel, pentru a servi la „clarificarea și precizarea caracterului de luptători evrei antifasciști a foștilor întemnițați de la Vapniarca.” Dar iată și Vapniarca în
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
a primit „din partea autorităților peste 180 documente referitoare la lupta antifascistă din România, prigonirea acestora și istoricul lagărului „Vapniarca”, materialele urmând a fi depuse într‐un muzeu din Israel, pentru a servi la „clarificarea și precizarea caracterului de luptători evrei antifasciști a foștilor întemnițați de la Vapniarca.” Dar iată și Vapniarca în poezia scrisă de Lebel Moshe: Un vuiet lugubru și aspru / În noapte răsună / Sun t vânturi și geruri ce bat împreună / Internatul lungit pe scândura / Ce pat se numește. / Se
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
arată aurora / Zori de lumină, libertate tuturora! Atitudinea românilor față de soarta evreilor re zultă și din comportamentul militarilor care la Râbnița (Un orășel pe malul stâng al Nistrului), unde nemții au secerat cu mitraliera un grup de cincizeci de luptători antifasciști, printre care Lazăr Grumberg, „trei internați au reușit să se salveze și cu ajutorul unor soldați și ofițeri români, ajutându‐ i să se adăpostească și să rămână în viață.” Câteva articole din revista citată: „Plecat‐au nouă din 49 Vaslui și
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ofițeri români, ajutându‐ i să se adăpostească și să rămână în viață.” Câteva articole din revista citată: „Plecat‐au nouă din 49 Vaslui și cu hahamul zece” - de Micu Steinberg, nr. 15/1974; „I. Reichman - Somuz, un veteran al luptei antifasciste din România”, de Filip Chon nr. 21/1975; „Pe urmele holocaustului” - nr. 26/27/1977; „Să credem în oameni”, de Micu Steinberg, nr. 28‐29/1977; „Cercul cultural «Lumina» de la Târgu Frumos, județul Iași”, de av. Zisu Unterman nr. 30
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ca ziar de informații comerciale, culturale, literare la 25 septembrie 1932 având ca director pe N.V. Munteanu iar redactori pe V. Blănaru și M. Schwartz, iar apoi ca revistă literară, socială și politică în 1933, fiind o tribună de luptă antifascistă, în jurul căreia s‐au atașat colaboratori precum Stelian Dumbravă, Ion Palodă (dr. I. Weinfeld), Barbu Zaharescu, Gh. Ivașcu, Atanase Joja, Hari Goldstein, A. Ismail, Herman Schvartz, Perahim, Ion Andronache, Gh. Nedelea, Lazăr Beneș, Nicolae P andelea, sub direcția gazetarului M.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Barbu Zaharescu, Gh. Ivașcu, Atanase Joja, Hari Goldstein, A. Ismail, Herman Schvartz, Perahim, Ion Andronache, Gh. Nedelea, Lazăr Beneș, Nicolae P andelea, sub direcția gazetarului M. Negreanu. Gh. Ivașcu scotea la Iași revista „Manifest”; Perahim era pictor și procura desene antifasciste pentru Pă reri, Atanase Joja desfășura activitate de gazetar la Galați. Revista începuse cu un tiraj de 500 exemplare ș i ajunsese la 2000, dar în luna iunie a anului 1936, democrația guvernării liberale i‐a suspendat activitatea pentru că: „consecvent
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
activitatea pentru că: „consecvent liniei luptei de apărare a drepturilor omului și a adevăratei 120 democrații, revista a ridicat glasul său în apărarea celor ce sufereau pentru credință și idealurile lor, fii nd aduși și judecați la Tribunalul din Craiova 17 antifasciști.” Iată articolul din numărul 8 al publicației „Păreri” din anul 1936, după care a fost suspendată: Amnistia o cerință populară „În iureșul frământărilor politice se ciocnesc astăzi forțele reacțiunii cu cele progresiste, democratice. Av ând de ales între menținerea populației
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Să ne răpească puținele libertăți, să ne facă să strângem și mai mult c ureaua și în locul deplinei dezvoltări, a independenței naționale, să ne pună jugul imperialismului hitlerist și al revizionismului hortist. Aceasta n‐o vrem noi, n‐o vor antifasciștii, n‐o vrea poporul întreg. Și n‐au vrut‐ o și nici nu o vor cei peste 1500 de antifasciști care zac în temnițele țării române ști. Luptătorii pentru interesele mulțimii, intransi genți atunci când e vorba de dat poporului pâine
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
independenței naționale, să ne pună jugul imperialismului hitlerist și al revizionismului hortist. Aceasta n‐o vrem noi, n‐o vor antifasciștii, n‐o vrea poporul întreg. Și n‐au vrut‐ o și nici nu o vor cei peste 1500 de antifasciști care zac în temnițele țării române ști. Luptătorii pentru interesele mulțimii, intransi genți atunci când e vorba de dat poporului pâine, pace și libertate, acești antifasciști sunt victimele teroarei, a actelor fascizante ale guvernului. Să se facă dreptate! Să fie redați
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
întreg. Și n‐au vrut‐ o și nici nu o vor cei peste 1500 de antifasciști care zac în temnițele țării române ști. Luptătorii pentru interesele mulțimii, intransi genți atunci când e vorba de dat poporului pâine, pace și libertate, acești antifasciști sunt victimele teroarei, a actelor fascizante ale guvernului. Să se facă dreptate! Să fie redați societății deținuții antifasciști . Și în ciocnirea dintre fascism și democrație, între barbarie și progres, forțele democratice să fie întărite cu cei care au știut să
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
în temnițele țării române ști. Luptătorii pentru interesele mulțimii, intransi genți atunci când e vorba de dat poporului pâine, pace și libertate, acești antifasciști sunt victimele teroarei, a actelor fascizante ale guvernului. Să se facă dreptate! Să fie redați societății deținuții antifasciști . Și în ciocnirea dintre fascism și democrație, între barbarie și progres, forțele democratice să fie întărite cu cei care au știut să lupte și să se jertfească pentru apărarea libertăților și nevoilor populației. 121 Poporul nu are decât să câștige
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
să lupte și să se jertfească pentru apărarea libertăților și nevoilor populației. 121 Poporul nu are decât să câștige în urma acestui lucru. Și ca exponenți sinceri ai cerințelor populare strigă m: să se deschidă porțile tuturor bastiliilor românești, amnistie pentru antifasciști!” Ziarul Păreri reapare în septembrie 1944, ca tribună de luptă democrată și de apărare a drepturilor cetățenești, autorizat cu nr. 1/1944 de către onor prefectura județului Tutova, proprietar și redactor, M. Negreanu, redacția și administrația în strada Al. Vlahuță nr.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
de Șerban Cioc ulescu. Anuarul presei române pe anii 1908 și 1909, director proprietar Gr. Grigoriu - Rigo, București. Revista Fotografia nr.139, I‐II, 1981. Anuarul Eparhiei Hușilor - 1938. Wapniarca, Buletinul organizației foștilor depo rtați și internați politici - luptători evrei antifasciști în lagărul Wapniarca , 1972 - 1979, Telaviv str. Hașaron nr.21. Tudor Pamfile, Revistă de muzică, artă populară și folclor, condusă de econ. D. Furtună - partea artistică de Aurel Borșinaru, apărută la Dorohoi în 1922. Dicționarul Enciclopedic Român, Academia R.P.R. , Editura
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
1985, 32; Ionuț Niculescu, Al. Voitin, un dramaturg al proceselor deschise, T, 1986, 10; Miruna Ionescu, „Dezbateri dramatice”, SLAST, 1987, 6; Romulus Diaconescu, „Dezbateri dramatice”, RL, 1987, 38; Ileana Berlogea, „Oameni care tac”, TTR, 1989, 4; Mihai Vasiliu, Universul dramaturgiei antifasciste, TTR, 1989, 5; Al. Voitin, DRI, V, 348-362; Cosma, Romanul, II, 158-159; Popa, Ist. lit., I, 1183; Dicț. scriit. rom., IV, 802-803. C. M. B., L. Cr.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290636_a_291965]
-
sau crearea unor partide politice. În afara partidului comunist (KPD) condus de Walter Ulbricht și Wilhelm Pieck, au fost refăcute Partidul Social-Democrat (SPD), Partidul Democrat-Creștin și Partidul Liberal. La 14 iulie 1945 aceste partide au hotărât formarea Frontului Unit al Partidelor Antifasciste și Democratice, în scopul reconstruirii țării pe baze democratice. Totodată, comuniștii și social-democrații au început tratativele pentru fuzionare. În aprilie 1946, după un congres comun desfășurat la Berlin, s-a format Partidul Socialist Unit din Germania 800 sau SED (Sozialistische
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
FRONTUL EVENIMENTELOR CULTURALE ȘI SOCIALE, publicație apărută la București, săptămânal, între decembrie 1932 și martie 1933. Redactor: J. Leonard. Revista este de orientare antifascistă și deține rubricile „Mapamond”, „Curier literar”, „Corabia lui Noe”, „Pentru copii”. Semnează versuri Virgil Carianopol, Ilarie Fulea ș.a., iar publicistică I. Nistor, O. Gruia, N. Andrieșu, D. Cârstea, C. Ifrim. Sunt inserate, în versiune românească, numeroase texte din Jaroslav Hasek
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287099_a_288428]
-
și martie-aprilie 1940. Redactor fondator: I. Ludo. Editează „Almanahul «Adam»”. A. nu anunță în primul număr un program, dar majoritatea textelor, inserate în rubricile „Proză”, „Versuri”, „Însemnări”, „Anecdote”, „Moravuri intelectuale”, atestă caracterul de magazin artistico-literar al revistei și orientarea ei antifascistă și antihitleristă. Colaborează cu versuri Ilarie Voronca, B. Fundoianu, Andrei Tudor, Horia Furtună, G. Spina, M. Blecher; cu proză - I. Călugăru, T. Arghezi (Poarta neagră, fragment), N. D. Cocea (Bătrânul Isac), Gala Galaction (Ceasuri de soare și azur, Note de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285177_a_286506]
-
situația secolului XX? Virgil Nemoianu subliniază în mod oportun că toți marii scriitori ai epocii au fost în acest sens reacționari (p. 3). De dreapta sau de stânga. Dintr-o direcție sau alta. A existat o rezistență și o reacție antifascistă și antitotalitară (exemplul studiat este T. Mann), după cum a existat și una anticomunistă contestatară și de disidență (prototip M. Bulgakov, studiat și el). A existat și o reacțiune antiburgheză tipică avangardelor secolului XX, de inspirație ideologică de stânga. Dar acest
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
la „Adevărul literar și artistic”, „Curier israelit”, „Gazeta politică și literară”, „Informația Bucureștiului”, „Mântuirea”, „Răspântia”, „Renașterea noastră”, „Seara”, „Știri din lumea evreiască”, „Tribuna”, „Versuri și proză”, „Vieața nouă” ș.a. A fost redactor fondator al revistei „Adam” (1929-1940), publicație de orientare antifascistă și antihitleristă, unde polemizează cu Nae Ionescu și A. C. Cuza. Nu s-a sfiit să atace, în pamflete, extrema dreaptă, devenită amenințătoare în România și în Europa. A mai fost redactor al lunarului „Palestina” (1939-1941) și a înființat colecțiile „Biblioteca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287879_a_289208]