1,189 matches
-
INFECȚIOASE Obiective specifice cursului: Să descrie criteriile particularizate pentru diagnosticul bolilor infecțioase Să definească principiile de tratament în bolile infecțioase Să cunoască principiile imunoprofilaxiei și calendarul de vaccinare din România Să enumere principalele clase și mecanisme de acțiune ale substanțelor antimicrobiene Să expună principalele reacții adverse ale antibioticelor Să înțeleagă consecințele rezistenței la antibiotice Să cunoască principiile antibioterapiei raționale 3.1 Principii de diagnostic în bolile infecțioase Conceptul modern al practicii medicinii bazată pe dovezi (“evidence-based medicine”) semnifică utilizarea unor date
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
de tratament în bolile infecțioase Tratamentul bolilor infecțioase are ca scop combaterea agentului infecțios, precum și a consecințelor infecției asupra gazdei. Este un tratament complex, care vizează simultan sau secvențial mai multe obiective. Tratamentul etiologic combate agentul etiologic prin: Administrarea medicației antimicrobiene; Administrarea de imunoglobuline, seruri sau vaccinuri; Evacuarea colecțiilor purulente, atunci când este cazul. Tratamentul funcțional corectează dezechilibrele funcționale (insuficiența respiratorie, cardio-circulatorie, renală), uneori prin măsuri complexe de terapie intensivă (ventilație asistată, dializă, circulație extracorporeală). Tratamentul patogenic ameliorează consecințele patogenice ale infecției
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
terapeutice de antibioticele nu afectează organismul gazdă, spre deosebire de antiseptice și dezinfectante. În sens restrâns, antibioticele se referă numai la antimicrobienele de origine biologică, produse de mucegaiurile din sol. În sens larg, noțiunea de antibiotic s-a extins asupra tuturor substanțelor antimicrobiene, inclusiv asupra chimioterapicelor obținute prin sinteză/ semisinteză chimică. În această lucrare, termenul de antibiotic este folosit în sens larg. Etapele istoriei antibioterapiei Prima observație legată de efectul antibiotic a fost făcută în secolul XIX de către chimistul francez Louis Pasteur, care
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
durează 7-14 zile. Anatoxina are scopul de a produce imunizarea față de toxina difterică și se administrează la 24 ore după ser, intramuscular, în doză de 0,1 ml im. Administrarea toxinei se repetă în zilele 4, 7, 11, 18. Tratamentul antimicrobian are rolul de a steriliza focarul difteric. Antibioticul de elecție este Penicilina G administrată 600000U (12.50025.000U/kg la copii) la 12 ore până se ameliorează disfagia, urmată în continuare până la 14 zile de Penicilina V 250 mg la
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
și gravității complicațiilor. În țarile în care s-a introdus vaccinarea de rutină împotriva infecțiilor cu meningococ, pneumococ și haemophilus b, profilul etiologic al meningitelor s-a schimbat, mai ales la vârsta copilăriei. Progresele în domeniul diagnosticului etiologic și terapiei antimicrobiene din ultimele decenii au scăzut mortalitatea prin meningite bacteriene de la 5080% la 10-30%. Dificultățile actuale de abordare a meningitelor și encefalitelor sunt legate de răspândirea rezistenței la antibiotice, creșterea numărului de persoane cu imunosupresii și modificarea permanentă a profilului etiologic
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
de personalitate și comportament, retard mental, paralizii, epilepsie. Tratament Măsurile terapeutice igieno-dietetice, simptomatice și patogenice sunt comune cu ale meningitelor. Cortizonul este indicat doar în encefalitele postinfecțioase sau postvaccinale cu mecanism imun. Pentru etiologiile fungice, parazitare sau bacteriene, se administrează antimicrobiene specifice, care au capacitatea de a pătrunde în LCR: encefalita fungică (Cryptococcus neoformans, Naegleria fowleri): Amphotericina B encefalita malarică: Chinina encefalita toxoplasmozică: Pirimetamina + Sulfadiazina/Clindamicina encefalita cisticercozică: Albendazole encefalita luetică: Penicilina G neuroborelioza: Ceftriaxona encefalita listeriană: Ampicilina. Etiologia virală este
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
experimentat. Strategia de tratament a sepsisului cuprinde măsuri urgente, complexe, dinamice, care au în vedere următoarele obiective: I. Resuscitarea cardio-respiratorie (ABC), disponibilă la orice nivel de asistență medicală; II. Stăpânirea procesului septic prin controlul chirurgical al focarului infecțios și terapia antimicrobiană; III. Reechilibrarea hemodinamică și stabilizarea parametrilor monitorizați la valori „de siguranță”: Hb > 9 g/dl TA medie > 65 mmHg SaO2 > 95% și PH > 7,2 Diureza > 50 ml/h IV. Combaterea tulburărilor de coagulare prin administrarea de plasmă proaspătă; heparina
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
tulburărilor de coagulare prin administrarea de plasmă proaspătă; heparina se asociază dacă există și tulburări de coagulare; V. Corectarea acidozei cu soluție perfuzabilă de bicarbonat; VI. Terapia insuficiențelor de organ VII. Terapia suportivă VIII. Compensarea afecțiunilor predispozante și preexistente. Tratamentul antimicrobian în sepsis este o urgență care nu poate fi temporizată până la clarificarea etiologică. Tratamentul inițial este ales empiric, în funcție de etiologia cea mai probabilă, teren, poarta de intrare, datele statistice, condițiile de apariție, tipul comunitar sau nozocomial. Antibioticele se reevaluează și
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
de laborator. PRINCIPII DE TRATAMENT ÎN BOLILE INFECȚIOASE 25 3 PRINCIPII DE TRATAMENT ÎN BOLILE INFECȚIOASE Tratamentul bolilor infecțioase are ca scop combaterea agentului infecțios, precum și a consecințelor infecției asupra gazdei. Tratamentul etiologic, atunci când este posibil, constă în administrarea medicației antimicrobiene, imunoterapiei cu imunoglobuline, seruri sau vaccinuri. În infecțiile manifestate prin colecții purulente, evacuarea chirurgicală este obligatorie în strategia terapeutică. Antibioticele sunt medicamente care distrug sau inhibă creșterea organismelor patogene. Antibioticele au reprezentat una dintre cele mai importante achiziții ale omenirii
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
creșterea calității vieții în întreaga lume. Termenul de antibiotic are la origine două cuvinte din limba greacă: “anti” + “bios” tradus „împotriva vieții”. Spre deosebire de antiseptice și dezinfectante, antibioticele în doze terapeutice nu afectează organismul gazdă. În sens restrâns, antibioticele semnifică substanțe antimicrobiene naturale, produse de mucegaiurile din sol. În sens larg, noțiunea de antibiotic cuprinde toate substanțele antimicrobiene, inclusiv chimioterapicele obținute prin sinteză/ semisinteză chimică. În această lucrare, termenul de antibiotic este folosit în sens larg. Prima observație legată de efectul antibiotic
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
greacă: “anti” + “bios” tradus „împotriva vieții”. Spre deosebire de antiseptice și dezinfectante, antibioticele în doze terapeutice nu afectează organismul gazdă. În sens restrâns, antibioticele semnifică substanțe antimicrobiene naturale, produse de mucegaiurile din sol. În sens larg, noțiunea de antibiotic cuprinde toate substanțele antimicrobiene, inclusiv chimioterapicele obținute prin sinteză/ semisinteză chimică. În această lucrare, termenul de antibiotic este folosit în sens larg. Prima observație legată de efectul antibiotic a fost făcută în secolul XIX de către chimistul francez Louis Pasteur, care a descoperit că unele
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
durează 7-14 zile. Anatoxina are scopul de a produce imunizarea față de toxina difterică și se administrează la 24 ore după ser, intramuscular, în doză de 0,1 ml im. Administrarea toxinei se repetă în zilele 4, 7, 11, 18. Tratamentul antimicrobian are rolul de a steriliza focarul difteric. Antibioticul de elecție este Penicilina G administrată 600000 UI (12.500-25.000U/kg la copii) la 12 ore până se ameliorează disfagia, urmată în continuare până la 14 zile de Penicilina V 250 mg
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
8.1 Etilogia sepsisului după factorii favorizanți Etiologie Factori favorizanți Bacili gram negativi Diabetul zaharat Bolile limfoproliferative Ciroza hepatica Arsurile Procedurile/dispozitivele invazive Neutropeniile medicamentoase Coci gram pozitivi Cateterisme vasculare Dispozitivele mecanice Arsurile Injectarea substanțelor medicamentoase Fungi Neutropenici Terapie cu antimicrobiene cu spectru larg Sepsisul poate fi declanșat de o infecție generalizată sau localizată bronhopulmonară (40%), intra-abdominală (30%) urinară (10%) sau cu alte sedii. Invazia microbilor în sânge nu este obligatorie pentru dezvoltarea sepsisului sever. Hemoculturile sunt pozitive pentru bacterii
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
experimentat. Strategia de tratament a sepsisului cuprinde măsuri urgente, complexe, dinamice, care au în vedere următoarele obiective: I. Resuscitarea cardiorespiratorie (ABC), disponibilă la orice nivel de asistență medicală; II. Stăpânirea procesului septic prin controlul chirurgical al focarului infecțios și terapia antimicrobiană; III. Reechilibrarea hemodinamică și stabilizarea parametrilor monitorizați la valori „de siguranță”: Hb > 9 g/dl TA medie > 65 mmHg Infecțiile sistemice 149 SaO2 > 95% și PH > 7,2 Diureza > 50 ml/h IV. Combaterea tulburărilor de coagulare prin administrarea de
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
tulburări de coagulare; V. Corectarea acidozei cu soluție perfuzabilă de bicarbonat; VI. Terapia insuficiențelor de organ (Tabel 8.2); VII. Terapia suportivă : dietă, kineziterapie, mobilizare precoce, prevenirea escarelor, profilaxia ulcerului de stress, psihoterapie VIII. Compensarea afecțiunilor predispozante și preexistente. Tratamentul antimicrobian în sepsis este o urgență care nu poate fi temporizată până la clarificarea etiologică. Tratamentul inițial este ales empiric, în funcție de etiologia cea mai probabilă, teren, poarta de intrare, datele statistice, condițiile de apariție, tipul comunitar sau nozocomial (Tabel 8.3, Tabel
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
unui amestec de acid ferulic și cafeic . Acidul cinamic și derivații săi par a fi responsabili cu inibarea reproducerii la mamiferele erbivore mici, prin reducerea greutății uterului și a dezvoltării foliculare . Compușii de biosinteză derivați din acidul cinamic determină activitatea antimicrobiană a plantelor, manifestată atât în situația de autoapărare, cât și în tratamente terapeutice . Măsurarea concentrației de fenilpropanoide din plante poate constitui o metodă de investigare a gradului de poluare. Din perspectiva omului, calitățile fenilpropanoidelor au fost exploatate în domeniul farmaceutic
ACIDUL CINAMIC ?I DERIVA?II S?I by Elena Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/83871_a_85196]
-
remarcă o intensificare a studiilor în acest domeniu. Fenilpropanoidele manifestă o varietate de acțiuni biologice asupra mamiferelor, antialergice, precum cele antivirale, antiischemice, antibacteriene, antitrombotice, antifungicide, antiinflamatoare, anticancerigene, hepatoprotectoare, imunostimulatoare. Acidul cinamic dezvoltă o activitate antiseptică și germicidă de referință. Activitatea antimicrobiană a acidului cinamic, evaluată prin metoda difuziei agarului, a evidențiat eficiența sa împotriva Staphylococcus aureus, Candida albicans, Enterobacter aerogenes, Staphylococcus aureus, Escherichia coli, ultima fiind cunoscută pentru rezistența sa la medicamente și extracte din plante. Acidul cinamic și derivații săi
ACIDUL CINAMIC ?I DERIVA?II S?I by Elena Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/83871_a_85196]
-
chirurgicale sunt, frecvent, polimicrobiene, se complică, de regulă, cu supurație, necroză, gangrenă, focarul primar nu se vindecă spontan, iar baza terapiei o constituie incizia cu sau fără drenaj. După un secol de chirurgie aseptică și peste 50 ani de chimioterapie antimicrobiană, infecția rămâne în atenția chirurgilor. Sursele de infecție s-au diversificat, agenții infecțioși și-au modificat modul de acțiune și rezistența la tratamentul antimicrobian, au apărut aspecte diferite ale infecției de spital. 5.2. ETIOPATOGENIE În infecțiile chirurgicale se discută
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
cu sau fără drenaj. După un secol de chirurgie aseptică și peste 50 ani de chimioterapie antimicrobiană, infecția rămâne în atenția chirurgilor. Sursele de infecție s-au diversificat, agenții infecțioși și-au modificat modul de acțiune și rezistența la tratamentul antimicrobian, au apărut aspecte diferite ale infecției de spital. 5.2. ETIOPATOGENIE În infecțiile chirurgicale se discută trei aspecte: agentul infecțios, gazda susceptibilă și spațiul închis neperfuzat. Agentul infecțios poate fi reprezentat de bacterii, spirochete, ciuperci și paraziți. Deși puțini germeni
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
anumiți factori locali (substratul nutritiv, umiditate, pH, prezența O2). În mod obișnuit flora bacteriană caracteristică diferitelor viscere (Stafilococi, Streptococi, Pseudomonas pentru tegumente, Bacteroides, bacili Gram negativi aerobi , coci aerobi și anaerobi pentru colon, bacili Doderlein în vagin) oferă o protecție antimicrobiană ca rezultat al unui mecanism competitiv pentru substratul nutritiv și situsurile de fixare epitelială cu flora microbiană cu patogenitate crescută. Multiplicarea germenilor este favorizată de prezența hematoamelor, necrozelor tisulare, corpilor străini. În infecțiile determinate de asocierea de germeni aerobi și
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
o plagă contaminată cu floră microbiană exosau endogenă. În funcție de numărul germenilor cantonați la nivelul plăgilor acestea pot fi împărțite în curate, cu o contaminare redusă, cu o contaminare importantă sau murdare. Epiteliile secretă totodată diverse substanțe care intervin în apărarea antimicrobiană locală datorită acțiunii lor bacteriostatice sau bactericide: acidul clorhidric din secreția gastrică, imunoglobulinele A secretoare de la nivelul mucoaselor respiratorie și digestivă, lizozimul din salivă, lactoperoxidaza din laptele matern, diverși acizi grași din secreția glandelor sebacee. Un alt factor local care
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
mucoaselor acționează IgA secretorii, în timp ce IgE intervin în degranularea mastocitelor și bazofilelor. Imunitatea specifică celulară este realizată de macrofage, limfocitele T și B care, prin citotoxicitate (celule NK, limfocite T citotoxice) și modificări celulare funcționale (citokine), au rol în apărarea antimicrobiană, în special în cazul microorganismelor intracelulare (paraziți, virusuri, rickettsii, micoplasme). Imunitatea pe termen lung este realizată de limfocitele T și B cu memorie care au rol de prevenire a reinfecției și de a determina neutralizarea rapidă și eficientă a microorganismelor
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
mâinile după contactul cu pacientul, aceasta fiind singura măsură de prevenire eficientă; chirurgul, este tentat să folosească antibioticele prea des și prea mult timp. Multe infecții și complicații pot fi evitate, dacă sunt depășite aceste obstacole. 5.6.2. TRATAMENTUL ANTIMICROBIAN Agenții chimioterapici cuprind antibioticele și antagoniștii metabolici (sulfamidele). Antibioticul este un produs chimic derivat din, sau produs de un organism viu care, la concentrații scăzute, este capabil să inhibe procesele vitale ale microorganismelor. Agenții bacteriostatici inhibă înmulțirea bacteriilor fără a
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
antibioticoterapiei: să se administreze un agent activ împotriva agentului infectant; să se realizeze un contact adecvat între medicament și microb; efectele nocive să fie minime pentru pacient și să se folosească apărarea gazdei pentru creșterea efectului antibacterian al antibioticului. Tratamentul antimicrobian trebuie să fie specific, orientat împotriva microorganismelor patogene conform datelor obținute prin examenul bacteriologic. Specificitatea acțiunii antibacteriene este stabilită prin identificarea agentului patogen și antibiogramă. Raționamentul clinic este necesar în cazurile cu evoluție serioasă și rapidă, (șocul septic). Chirurgul trebuie
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
nu este precis cunoscut. Dacă agentul etiologic nu poate fi determinat sau, până la evidențierea acestuia și a sensibilității la antibiotice, tratamentul este orientat de datele clinice (tipul infecției, germenii mai frecvent implicați în tipul respectiv de infecție, spectrul de sensibilitate antimicrobiană a acestora, concentrația pe care o poate atinge antibioticul la locul infecției, sinergismul și antagonismul microbian în infecțiile mixte). Tratamentul antimicrobian va fi modificat ulterior în funcție de antibiogramă care arată sensibilitatea la antibiotice a germenilor izolați (antibiogramă). Multe infecții chirurgicale sunt
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]