1,203 matches
-
poziție logică, afirmând principiul identității. Astfel, în chestiunea raportului dintre substanță și schimbare, ei vor argumenta că mișcarea și pluralitatea celor existente nu pot fi gândite coerent, pentru că orice încercare de a le gândi duce la contradicții, la paradoxuri și antinomii. Cum observă Blaga, ei sunt printre primii gânditori care remarcă faptul că lumea concretului depășește logicul, cuprinzând o mulțime de contradicții sau antinomii latente ce ies la iveală cu fiecare încercare de a o gândi în mod logic 246. Acest
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
pot fi gândite coerent, pentru că orice încercare de a le gândi duce la contradicții, la paradoxuri și antinomii. Cum observă Blaga, ei sunt printre primii gânditori care remarcă faptul că lumea concretului depășește logicul, cuprinzând o mulțime de contradicții sau antinomii latente ce ies la iveală cu fiecare încercare de a o gândi în mod logic 246. Acest lucru nu este pentru ei un motiv de a afirma sau asuma antinomicul. Dimpotrivă, resping contradicția și tot ceea ce conține sau antrenează contradicții
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
infinit de multe părți și totuși să fie limitată?"252. Paradoxurile formulate de Zenon eleatul sunt dovada puterii pe care o are, pentru eleați, logica în fața lumii concrete. Pentru că, atunci când analiza logică a fenomenelor lumii concrete duce la paradox, la antinomie, filosofii eleați trag concluzia imposibilității fenomenelor. Pentru ei, doar ceea ce este logic posibil este existent, sau, altfel spus, doar ceea ce este rațional este real. În consecință, lumea fenomenelor sensibile este considerată aparentă. Ei nu contestă că mișcarea și pluralitatea lucrurilor
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
la proba analizei logice, dovedindu-se antinomic. Și atunci îl resping ca ireal, afirmând în schimb realitatea exclusivă a lumii metafizice raționale. Pe scurt, a lumii logice. După cum vedem, eleații resping antinomicul, mai precis, resping tot ceea ce antrenează rațiunea în antinomii. Ei nu fac nici o concesie în acest sens, nu caută dezlegări sau rezolvări. Antinomicul este pentru ei un contra-argument, o dovadă negativă, iar nu o formă prin care rațiunea ar putea trimite la ceva existent sau la un sens oarecare
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
care rațiunea ar putea trimite la ceva existent sau la un sens oarecare. Prin aceasta ei inaugurează în istoria filosofiei occidentale atitudinea negativă față de antinomic, ce se manifestă mai ales la gânditorii "excelând de obicei prin facultăți analitice"253. Metoda antinomiei transfigurate, pe care Lucian Blaga o afirma la începutul secolului al XX-lea, poate fi considerată și un răspuns dat acestor mari potrivnici ai antinomicului, filosofii eleați, deși el nu face acest lucru în mod explicit. La fel ca și
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
-lea, poate fi considerată și un răspuns dat acestor mari potrivnici ai antinomicului, filosofii eleați, deși el nu face acest lucru în mod explicit. La fel ca și Zenon, Blaga susține că experiența, concretul nu încape în cadrele logicii, generând antinomii și punând rațiunea în dificultate. Dar atunci cu atât mai puțin încape lumea suprasensibilă, transcendentă, va gândi el, contrar eleaților 254, lucru demonstrat de către Immanuel Kant. Dacă lucrurile stau astfel, atunci antinomiile nu sunt un motiv pentru a repudia experiența
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
experiența, concretul nu încape în cadrele logicii, generând antinomii și punând rațiunea în dificultate. Dar atunci cu atât mai puțin încape lumea suprasensibilă, transcendentă, va gândi el, contrar eleaților 254, lucru demonstrat de către Immanuel Kant. Dacă lucrurile stau astfel, atunci antinomiile nu sunt un motiv pentru a repudia experiența, de dragul logicii. Prezența contradicțiilor în corpul construcțiilor științifice este un argument în acest sens. Nu respingerea lumii concrete trebuie să fie soluția. Prin metoda antinomiei transfigurate, Blaga arată că există și alte
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Immanuel Kant. Dacă lucrurile stau astfel, atunci antinomiile nu sunt un motiv pentru a repudia experiența, de dragul logicii. Prezența contradicțiilor în corpul construcțiilor științifice este un argument în acest sens. Nu respingerea lumii concrete trebuie să fie soluția. Prin metoda antinomiei transfigurate, Blaga arată că există și alte căi. Uneori, este necesară suspendarea logicii sau cel puțin mlădierea acesteia. Legat de filosofii eleați, cred că este momentul să aduc în discuție încă un lucru. Ei sunt printre primii în istoria gândirii
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
problemelor, dificultăților sau aporiilor gândirii. Ulterior, aceasta va deveni o preocupare foarte importantă a filosofilor de orientare logică, aporetica fiind chiar o cale sau metodă a gândirii, menită a cerceta problemele antitetic, prin relevarea punctelor de vedere opuse, prin dezvoltarea antinomiilor, prin întoarcerea rațiunii asupra a ceea ce pare să o blocheze, asupra limitelor sale. Metoda dogmatică se aseamănă oarecum cu aporetica, însă numai până la punctul în care aceasta începe să caute soluții antinomiilor, mijlocindu-le într-un terț prin care devine
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
prin relevarea punctelor de vedere opuse, prin dezvoltarea antinomiilor, prin întoarcerea rațiunii asupra a ceea ce pare să o blocheze, asupra limitelor sale. Metoda dogmatică se aseamănă oarecum cu aporetica, însă numai până la punctul în care aceasta începe să caute soluții antinomiilor, mijlocindu-le într-un terț prin care devine o doctrină a probabilului sau a plauzibilului 255. În loc de o căutare a soluției aporiilor, metoda lui Blaga vine cu o interpretare filosofică a acestora, cu o resemnificare a lor, cu posibilitatea situării
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
contradicției 256, chiar dacă acest lucru o angajează într-o sciziune de sine. Prin delimitarea față de calea eleată, Blaga nu cade în extrema cealaltă (afirmarea concretului ca exclusiv existent și negarea logicului), atitudine pe care a adoptat-o Henri Bergson. Metoda antinomiei transfigurate înseamnă suspendarea logicii, dar nu anularea acesteia. Ea este doar o ieșire în afara logicului (o ecstazie a intelectului), dar de pe pozițiile logicului. Blaga afirmă că unul dintre filosofii moderni care adoptă această concepție eleată ar fi Herbart și probabil
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
aici dacă această afirmație este adevărată. În schimb, mă voi opri la o atitudine asemănătoare în fondul ei cu cea a eleaților, extrem de importantă pentru gândirea modernă, pe care o întâlnim la Immanuel Kant. Impactul pe care atitudinea sa față de antinomiile rațiunii l-a avut în istoria filosofiei este, cred, perfect comparabil cu cel al atitudinii eleate. Deși nu vine pe o tradiție eleată, Kant respinge antinomiile din ordinea rațiunii oarecum la fel ca și eleații, prevalându-se de logic. 2
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
modernă, pe care o întâlnim la Immanuel Kant. Impactul pe care atitudinea sa față de antinomiile rațiunii l-a avut în istoria filosofiei este, cred, perfect comparabil cu cel al atitudinii eleate. Deși nu vine pe o tradiție eleată, Kant respinge antinomiile din ordinea rațiunii oarecum la fel ca și eleații, prevalându-se de logic. 2.2. Kant și Blaga. Metafizică, antinomie și cunoaștere științifică Unul dintre lucrurile cele mai importante pe care le face Immanuel Kant în Critica rațiunii pure257 este
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
istoria filosofiei este, cred, perfect comparabil cu cel al atitudinii eleate. Deși nu vine pe o tradiție eleată, Kant respinge antinomiile din ordinea rațiunii oarecum la fel ca și eleații, prevalându-se de logic. 2.2. Kant și Blaga. Metafizică, antinomie și cunoaștere științifică Unul dintre lucrurile cele mai importante pe care le face Immanuel Kant în Critica rațiunii pure257 este acela de a dezvălui antinomiile în care este atrasă rațiunea atunci când este în exercițiul ei metafizic. Și nu este vorba
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
la fel ca și eleații, prevalându-se de logic. 2.2. Kant și Blaga. Metafizică, antinomie și cunoaștere științifică Unul dintre lucrurile cele mai importante pe care le face Immanuel Kant în Critica rațiunii pure257 este acela de a dezvălui antinomiile în care este atrasă rațiunea atunci când este în exercițiul ei metafizic. Și nu este vorba în aceste antinomii de "simple contradicții ce trebuie eliminate", ci "de contradicții în care rațiunea pură se afundă în mod necesar atunci când se străduiește să
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
științifică Unul dintre lucrurile cele mai importante pe care le face Immanuel Kant în Critica rațiunii pure257 este acela de a dezvălui antinomiile în care este atrasă rațiunea atunci când este în exercițiul ei metafizic. Și nu este vorba în aceste antinomii de "simple contradicții ce trebuie eliminate", ci "de contradicții în care rațiunea pură se afundă în mod necesar atunci când se străduiește să atingă adevăruri metafizice"258. Acesta devine unul dintre argumentele cele mai serioase împotriva pretențiilor de cunoaștere ale metafizicii
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
baza pe supoziția că rațiunea poate accede la cunoașterea absolutului, a ceea ce este dincolo de limita fenomenelor, adică, la cunoaștere metafizică. Kant, însă, arată că rațiunea, în încercarea ei de a depăși totalitatea fenomenelor și a produce afirmații metafizice, ajunge la antinomii, adică în definiția sa la perechi de teze contradictorii ce sunt susținute de argumente la fel de valabile. Sursa antinomiilor, argumentează filosoful german, stă în tendința irezistibilă a rațiunii de a depăși sfera experienței și a accede la necondiționat, "pe care rațiunea
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
cunoaștere metafizică. Kant, însă, arată că rațiunea, în încercarea ei de a depăși totalitatea fenomenelor și a produce afirmații metafizice, ajunge la antinomii, adică în definiția sa la perechi de teze contradictorii ce sunt susținute de argumente la fel de valabile. Sursa antinomiilor, argumentează filosoful german, stă în tendința irezistibilă a rațiunii de a depăși sfera experienței și a accede la necondiționat, "pe care rațiunea îl reclamă în lucrurile în sine, în mod necesar și cu tot dreptul, pentru orice condiționat, pentru ca seria
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
încheiată". Rațiunea nu-și poate satisface această tendință, deoarece ea este doar formă, conținutul primindu-l de la experiența sensibilă; de aceea, este valabilă numai în cadrul experienței posibile, adică a finitului, condiționatului. Astfel, încercarea rațiunii de a depăși experiența alunecă în antinomii. Necondiționatul nu poate fi gândit fără contradicție..."259. În continuare, voi intra în detaliile acestei argumentări kantiene. Cum bine se știe, toate cele trei facultăți de cunoaștere kantiene, sensibilitatea, intelectul și rațiunea, au o funcție unificatoare și ordonatoare, în plus
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
rațiunea pură face un salt nepermis de la sufletul empiric, supus categoriilor, la sufletul metafizic. Ideea cosmologică este și ea rezultatul unei extinderi nelegitime de la seriile finite dinăuntrul naturii la unitatea absolută a naturii ca întreg, căci rațiunea pură ajunge la antinomii, la contradicții ireductibile. Și ideea teologică este viciată, căci toate cele trei argumente pe care teologia rațională le-a adus în sprijinul existenței lui Dumnezeu, argumentul ontologic, argumentul cosmologic și argumentul finalist, sunt demontate ca greșite de către Immanuel Kant. Am
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
toate cele trei argumente pe care teologia rațională le-a adus în sprijinul existenței lui Dumnezeu, argumentul ontologic, argumentul cosmologic și argumentul finalist, sunt demontate ca greșite de către Immanuel Kant. Am să mă opresc acum la cosmologia rațională și la antinomiile pe care rațiunea le produce în legătură cu Ideea cosmologică, căci acestea ne interesează aici. Universul, ca unitate necondiționată a tuturor fenomenelor ce se condiționează unele pe altele, ca totalitate a lor, este doar o idee a rațiunii în căutarea absolutului. În
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
penibilă cu cât, fiind naturală, era inevitabilă. Din cauza ei, în adevăr, rațiunea omenească a fost silită să facă, cu privire la Univers, afirmații care, deși se excludeau reciproc, erau totuși deopotrivă de necesare. Acelor contradicții fatale le-a dat Kant numele de "antinomii""265. Angajându-se să cerceteze această antitetică a rațiunii pure, într-un demers de tip critic pe care îl numește "dialectică transcendentală", Kant își pune problema 266 care sunt antinomiile rațiunii, care sunt cauzele lor și dacă acestea sunt cu
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
necesare. Acelor contradicții fatale le-a dat Kant numele de "antinomii""265. Angajându-se să cerceteze această antitetică a rațiunii pure, într-un demers de tip critic pe care îl numește "dialectică transcendentală", Kant își pune problema 266 care sunt antinomiile rațiunii, care sunt cauzele lor și dacă acestea sunt cu adevărat justificate. Nu voi prezenta aici sistemul kantian al antinomiilor. Mă interesează, în schimb, felul în care răspunde filosoful german celorlalte două chestiuni. Cercetând cauzele antinomiilor, Immanuel Kant fixează într-
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
pure, într-un demers de tip critic pe care îl numește "dialectică transcendentală", Kant își pune problema 266 care sunt antinomiile rațiunii, care sunt cauzele lor și dacă acestea sunt cu adevărat justificate. Nu voi prezenta aici sistemul kantian al antinomiilor. Mă interesează, în schimb, felul în care răspunde filosoful german celorlalte două chestiuni. Cercetând cauzele antinomiilor, Immanuel Kant fixează într-o frază esența acestui fenomen care afectează rațiunea: Dacă folosim rațiunea noastră nu numai la aplicarea principiilor intelectului la obiecte
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
problema 266 care sunt antinomiile rațiunii, care sunt cauzele lor și dacă acestea sunt cu adevărat justificate. Nu voi prezenta aici sistemul kantian al antinomiilor. Mă interesează, în schimb, felul în care răspunde filosoful german celorlalte două chestiuni. Cercetând cauzele antinomiilor, Immanuel Kant fixează într-o frază esența acestui fenomen care afectează rațiunea: Dacă folosim rațiunea noastră nu numai la aplicarea principiilor intelectului la obiecte ale experienței și dacă îndrăznim să extindem aceste principii dincolo de limitele experienței, atunci răsar judecăți sofistice
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]