KorAP: Find »[drukola/base=antirachetă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...34 35 36 ...41 >

1,019 matches

Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398

însă, a fost privit cu reticență chiar în SUA, deoarece, se considera că va oferi germanilor și altor parteneri europeni o scuză pentru amânarea dezvoltării sistemelor antirachetă proprii. (Michel Evans, Deborah Collcutt, "Bonn-ul face apel la crearea unei brigăzi combinate antirachetă", The Times, 23 iulie 1997).  Theodore Postol, profesor și consilier științific în domeniul rachetelor balistice pe lângă Ministerul Marinei Militare din cadrul Massachusetts Institute of Technology a trimis Casei Albe o scrisoare potrivit căreia Pentagonul ar fi încercat să ascundă față de președinte

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
Panorama, 15 iunie 2000, International Herald Tribune, 7 august 2008, 10 iulie 2000). De asemenea, în 2005, un grup de oameni de știință americani, care includea și nouă laureați ai Premiului Nobel, a solicitat Congresului să suspende finanțarea pentru scutul antirachetă, apreciind că sistemul defensiv nu poate face față unui atac real. Aceștia au calificat afirmațiile guvernului, potrivit cărora sistemul va fi eficient în proporție de 90% în cazul unui atac nord-coreean, ca fiind false. (Mediafax, http://www.swissinfo.org, 8

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
nisprofs/over/helsinki.htm/2010. 347 Bradley Graham, "Acordul cu Rusia privind rachetele acutizează disputa în domeniul Apărării", International Herald Tribune, 26 martie 1997. 348 Interviu cu Viktor Koltunovîi, reprezentantul Federației Ruse în Comisia Consultativă Permanentă pentru Tratatul privind apărarea antirachetă, Krasnaia zvezda, nr. 196-197, 23 august 1997. 349 Analiza lui William Cohen privind Acordul ABM, Suddeutsche Zeitung, nr. 33, 10 februarie 2000. 350 Henry Kissinger, "Ce trebuie și ce nu trebuie să facă Clinton la summit", International Herald Tribune, 16

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
trebuie să facă Clinton la summit", International Herald Tribune, 16 mai 2000. 351 Fareed Zakaria, " Intenții americane privind echilibrul de putere", Newsweek , 31 iulie 2001. 352 Zbigniew Brzezinski, "S.U.A nu ar trebui să urmeze o politică de apărare antirachetă pe cont propriu", International Herald Tribune, 6 mai 2000.  Viitorul secretar de stat (la acea dată profesor de științe politice la Universitatea Stanford) era de părere că Washingtonul trebuie să lanseze o dezbatere exhaustivă cu Moscova în legătură cu noua amenințare nucleară

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
un fapt care nu mai trebuie să fie consacrat printr-un tratat vechi de 30 de ani, vestigiu al unei relații profund conflictuale între SUA și Uniunea Sovietică. Dat fiind că tratatul ABM avea ca vocație împiedicarea dezvoltării unor apărări antirachetă naționale în contextul militar al războiului rece, iar, acest context s-a schimbat, amenințările 'imediate' venind din partea Irakului și Coreei de Nord, Washingtonul ar trebui să îi facă să înțeleagă pe ruși că este preferabil să coopereze cu ei la

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
că este preferabil să coopereze cu ei la edificarea unei noi logici de atac-apărare, dar că SUA sunt gata să o facă și unilateral. Acesta este motivul cel mai important pentru desfășurarea cât mai repede posibil a unei apărări naționale antirachetă. (Condoleezza Rice, Foreign Affairs, 13 iulie 2000). 353 CNN International, 30 mai 2000. 354 Le Figaro, 2 mai 2001. 355 BBC, 8, 9, 11 mai 2001, Rador, 8,10 mai 2001, Le Monde, 11 mai 2001, El Pais, 9 mai

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
făcea parte dintr-o serie de teste menite să dezvolte primul stadiu al programului de apărare bazat pe rachete balistice. Câteva zile mai târziu, Departamentul american al Apărării a anunțat că SUA nu vor deține un scut național de apărare antirachetă până la sfârșitul anului 2004, cum era programat anterior, iar, în martie 2005, a recunoscut că elementele actuale ale sistemului național de apărare antirachetă nu sunt capabile încă să protejeze SUA împotriva unui atac cu rachete cu rază lungă de acțiune

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
târziu, Departamentul american al Apărării a anunțat că SUA nu vor deține un scut național de apărare antirachetă până la sfârșitul anului 2004, cum era programat anterior, iar, în martie 2005, a recunoscut că elementele actuale ale sistemului național de apărare antirachetă nu sunt capabile încă să protejeze SUA împotriva unui atac cu rachete cu rază lungă de acțiune. Testul din decembrie care a eșuat (precum și exercițiul ulterior din februarie 2005) au fost atribuite unei erori de software care a făcut ca

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
precum și exercițiul ulterior din februarie 2005) au fost atribuite unei erori de software care a făcut ca numărătoarea inversă să se oprească. (Janes Intelligence Weekly, 24 martie 2005) 360 Interviu cu Richard Lehner, purtătorul de cuvânt al Agenției americane Apărare Antirachetă, Le Monde, 19 octombrie 2004. 361 Mediafax, 7 mai 2003. 362 Interviu cu șeful Agenției americane de Apărare Antirachetă, general-locotenent Henry Obering, The Independent, 22 noiembrie 2004. 363 Segodnia, nr. 37, 19 februarie 1999. 364 Aleksandr Sarghin, Vitali Tepliaev, " Cine

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
să se oprească. (Janes Intelligence Weekly, 24 martie 2005) 360 Interviu cu Richard Lehner, purtătorul de cuvânt al Agenției americane Apărare Antirachetă, Le Monde, 19 octombrie 2004. 361 Mediafax, 7 mai 2003. 362 Interviu cu șeful Agenției americane de Apărare Antirachetă, general-locotenent Henry Obering, The Independent, 22 noiembrie 2004. 363 Segodnia, nr. 37, 19 februarie 1999. 364 Aleksandr Sarghin, Vitali Tepliaev, " Cine amenință, la ora actuală, Rusia", Argumenti i facti, nr. 47, 16 noiembrie 1997. General-colonelul Albert Makoșov, deputat al Dumei

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
renunțe la modificarea tratatului ABM. De asemenea, un an mai târziu, printre domeniile de consultare și cooperare, Actul fondator NATO-Rusia, aprobat de către secretarul general NATO, Javier Solana, și ministrul rus de Externe, Evgheni Primakov, se specifica posibila cooperare la Apărarea Antirachetă de Teatru, cooperare pe care Rusia a solicitat-o încă de pe vremea inițiativei președintelui Reagan, din anii '80, cu temerea, atât din partea Rusiei, cât și a Occidentului, că statele din Orientul Mijlociu au capacitatea de a lovi cu rachete statele din

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
22 iunie 2000. 379 Mihail E. Ionescu, Sfidarea..., p. 306. 380 France Internationale, 8 august 1999. 381 Jean-Jacques Mevel, "Scutul lui George W. Bush", Le Monde, 31 ianuarie 2001, Elizabeth Olson, "Rusia recomandă o alternativă la sistemul american de apărare antirachetă", International Herald Tribune, 2 februarie 2001. 382 http://www.origo.hu/hirek/nagyvilag/7.06.2000. 383 Le Figaro, 25.03.2000. În februarie 2005, premierul canadian Paul Martin, a anunțat că țara sa nu va participa, alături de Washington, la

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
februarie 2001. 382 http://www.origo.hu/hirek/nagyvilag/7.06.2000. 383 Le Figaro, 25.03.2000. În februarie 2005, premierul canadian Paul Martin, a anunțat că țara sa nu va participa, alături de Washington, la fabricarea scutului de apărare antirachetă. Potrivit unui sondaj de opinie, populația canadiană nu sprijină acest program. (International Herald Tribune, 1 martie 2005). Statele Unite au luat notă de refuzul Canadei de a participa la scutul antirachetă american și și-au exprimat dorința de a continua politica

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
nu va participa, alături de Washington, la fabricarea scutului de apărare antirachetă. Potrivit unui sondaj de opinie, populația canadiană nu sprijină acest program. (International Herald Tribune, 1 martie 2005). Statele Unite au luat notă de refuzul Canadei de a participa la scutul antirachetă american și și-au exprimat dorința de a continua politica de cooperare cu autoritățile de la Ottawa în domeniul apărării. (Mediafax, 25 februarie 2005) 384 Stefan Kornelius, "SUA resping politica de apărare de sine stătătoare a Europei", Suddeutsche Zeitung, nr. 30

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
speciale dintre Germania și S.U.A. sfârșesc rău", International Herald Tribune, 28 martie 2000. 385 Ralf Beste, Jurgen Hogrefe, "Intâlnire problematică", Der Spiegel, nr. 7, 12 februarie 2001. 386 Excepție făcea, președinta UCD, Angela Merkel, pentru care propunerea vizând un sistem comun antirachetă lua în serios interesele de securitate europeană, și care le reproșa cancelarului Gerhard Schroder și ministrului de Externe, J. Fischer, că nu vor să ia cunoștință de starea de lucruri, de amenințările cărora trebuie să li se facă față. (Die

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
dezvoltat de Meads International Inc., un joint-venture multinațional cu sediul în Orlando, Florida, companiile participante fiind MBDA Italia, EADS și LFK în Germania și Lockheed Martin, în Statele Unite, cu motivația că ar fi o parte esențială a arhitecturii de apărare antirachetă, un program echitabil și echilibrat desfășurat între cele trei state aliate. (http://www.army-technology.com/projects/meads/2010; http://defense-update.com/products/m/meads.htm/2010)  Potrivit declarațiilor inspectorului conturilor Pentagonului, Robert Hale, Statele Unite vor înceta să finanțeze acest proiect

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
va fi finalizat, însă nu va mai fi achiziționat. (Tagesspiegel, 16 februarie 2011, Suddeutsche Zeitung, 17 februarie 2011) 399 http://www.mda.mil/global/documents/pdf/04archive 0007.pdf/2010.  SUA au susținut la acea vreme că sistemul de rachete antirachetă pe care vor să-l construiască împreună cu Japonia nu se încadrează în restricțiile Tratatului ABM, cu motivația că acest sistem va avea o rază de acțiune de numai 3.000 de kilometri, iar cele vizate în tratat privesc sisteme intercontinentale

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
acest sistem va avea o rază de acțiune de numai 3.000 de kilometri, iar cele vizate în tratat privesc sisteme intercontinentale. Părțile au semnat un pachet de documente privind începutul unui program comun de cercetare a sistemelor de apărare antirachetă în cadrul unui teatru de acțiuni militare, pregătirea acestui program fiind începută după întâlnirea grupelor de lucru japonezo-americane din decembrie 1993, de la Honolulu. 400 Mediafax 20 decembrie 2004, 6 iunie 2005, 6 iulie 2006, 24 august 2006; International Herald Tribune, 25

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
20 decembrie 2004, 6 iunie 2005, 6 iulie 2006, 24 august 2006; International Herald Tribune, 25 aprilie 2000. 401 Jim Wolf, "Japonia își menține angajamentul față de SUA privind interceptoarele de rachete", The Washington Post, 22 aprilie 2010, Gregg Rubinstein, "Cooperarea antirachetă SUA-Japonia", http://www.japanconsidered.com/OccasionalPapers/Rubinstein%20USJA%20BMD%20article%20090507.pdf, http://www.thebulletin.org/web-edition/features/missile-defense-japan/2010. 402 Jian Taojie, "TMD-Source of Tension in the World", Beijing Review, 1999, http://www.globalsecurity.org/space/systems/sm3.htm

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
participe la Inițiativa de Apărare Strategică. În 1988, un memorandum reafirma "parteneriatul strâns dintre Israel și SUA", Israelul fiind desemnat "un aliat major din afara NATO" alături de Australia, Egipt, Japonia. În 1997, Israelul a obținut acces la sistemul american de apărare antirachetă. (J.J.Mersheimer, St.M.Walt, "Lobby-ul isrelian și politica externă americană", Antet, f.a., pp. 29-36). 405 În septembrie 2010, conform unui raport al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, Israelul a respins propunerea AIEA de a permite inspectorilor internaționali accesul

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
secretarului general al NATO la Moscova a fost precedată de întrevederile avute, în capitala rusă, cu ministrul Afacerilor Externe, Serghei Lavrov, de către șeful diplomației de la Berlin, Guido Westerwelle (31 octombrie -01 noiembrie 2010), care s-a pronunțat pentru un sistem antirachetă comun al statelor membre NATO cu Rusia. De asemenea, cu prilejul unui discurs susținut în Bundestag (11 noiembrie 2010), ministrul german a declarat că scutul antibalistic nu este îndreptat împotriva statului rus, subliniind că Alianța dorește să-și sporească securitatea

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
2010. 419 Hillary Rodham Clinton, "Să asigurăm viitorul Europei", Suddeutsche Zeitung, nr. 29, 5 februarie 2010. 420 Interviu cu generalul american Henry Obering, Der Spiegel, nr. 23, 4 iunie 2007. 421 Vladimir Ermolin, "Rusia propune NATO un sistem unic de apărare antirachetă", Izvestia, nr. 235, 17 decembrie 1998. 422 International Herald Tribune, 16 iunie 2000. 423 Interviu cu Vladimir Putin, BBC, 5 iunie 2000,CNN International, 6 iunie 2000. 424 Rador, 10 iunie 2000. 425 Dmitri Gornostaev, "La Okinawa, Rusia a discutat

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
Mediafax, 27 noiembrie 2010. 440 Itar Tass, 2 decembrie 2010, Rador, 2 decembrie 2010. 441 Ria Novosti, 9 decembrie 2010. 442 Vladimir Milishkevich (expert în problematica ABM), Edouard Voitenko, Anton Tchernov (analiști politici), "De la inițiativa de apărare strategică, la scutul antirachetă", www.iris-france.org./ 2011. 443 Interviu V.Putin, CNN International (Larry King Live), 2 decembrie 2010. 444 TVR, 8 decembrie 2010. 445 http//eng.kremlin.ru, 7 decembrie 2010, Ria Novosti, 7 decembrie 2010. 446 Ibidem. Analizând ambele interviuri, cel

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
acela de a evalua stadiul relațiilor bilaterale și de a găsi modalități de a extinde raporturile bilaterale dintre România și SUA în domeniul militar, ca parte componentă a parteneriatului strategic. Mircea Pașcu și-a susținut poziția față de sistemul de apărare antirachetă prin trei argumente: inevitabilitatea creării unui astfel de sistem având în vedere dezvoltarea tehnologiei și interesele economice care se află în spatele acestei tehnologii, a cărei materializare nu poate fi evitată printr-o decizie politică; sistemul nu afectează securitatea națională a

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
de la CSAT. (Interviu cu Ioan Mircea Pașcu, Vocea Americii, 15 iunie 2001, Rador, 18 iunie 2001, The Washington Times, 13 iulie 2001) 448 Ian Traynor, "SUA poartă discuții în vederea amplasării în Europa a celei mai mari baze militare de apărare antirachetă" (www.guardian.co.uk, 13 iulie 2004, The Washington Times, 27 decembrie 2005). Cu toate acestea, oficialitățile de la București nu au confirmat un astfel de dialog, mai mult, afirmațiile publice făcute de ministrul Apărării, Teodor Atanasiu, privind eventuala instalare în

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]