1,523 matches
-
încărcat într-o căruță de transportat bălegarul în care proprietarul auzind cui îi este destinată a mai aruncat câteva găleți de balegă proaspătă. Ceea ce face filmul lui Juan Carlos Falcón remarcabil sunt personajele, construite în detaliu, privite parcă de un antropolog; avem cu aceste personaje o lume prezentată cu o acuratețe impresionantă în reflexele ei mentalitare. Ceva din chipul vechii Spanii răzbate în acest „giudeț" al femeilor, care alcătuiesc vertebră cu vertebră coloana vertebrală unei demnități pierdute de către comunitate. Nimic nu
La „giudețul” femeilor by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6810_a_8135]
-
Andreea Deciu Unul dintre ultimele numere ale revistei "Dilema" abordează o temă interesantă, prea puțin analizată în profunzimea și paradoxurile ei: comunitatea. Conviețuirea ca fundament al societății, dar și al identității personale îi preocupă de la o vreme încoace pe sociologi, antropologi, psihologi sau filozofi și cîteva dintre descoperirile provenind din aceste discipline trebuie studiate cu atenție chiar și de omul obișnuit, fără ambiții teoretice sau entuziasm speculativ. Subiectul e important, ne afectează într-un fel sau altul zilnic, pe fiecare dintre
Aproape ca acasă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16672_a_17997]
-
1885, al mai multor publicații franceze, a cunoscut direct creația populară românească, ca și Leo Bachelin, stabilit în 1889 în România, ca bibliotecar la Peleș și apoi ca profesor la mai multe licee din București. Jules Guiart, medic, etnograf și antropolog, specialist în etnoiatrie, a fost, între anii 1921 și 1930, conducător al Catedrei de istoria medicinii a Universității din Cluj. Mai tarziu, ne-au cunoscut folclorul, la București, Vincent d'Indy, Maurice Ravel iar Jean Cuisenier a scris, după îndelunga
O importantă descoperire by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/6622_a_7947]
-
pentru apărarea munților!” „Către cetitori”, cuvântul înainte al autorului, e datat 1 decembrie 1918. România încheia un timp rău, ieșea victorioasă din război, trebuia să-și omagieze eroii. Și trebuie să omagieze întregul românesc. Sau cum spune în prefață eminentul antropolog Gheorghiță Geană: „Precum Coșbuc sau Goga în poezie, Mehedinți a compus o adevărată etnografie a unui sat românesc (sau, să zicem, a unei zone: a unei „țări” - în sens antropogeografic) la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al
Alte drumuri de munte by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/3949_a_5274]
-
fost deloc înfățișată idilic, cum s-a insinuat de pe poziții antisă mănătoriste, ea apare ca o lume bine așezată în matca ei, pe care dramele interne nu reușesc s-o tulbure decât întâmplător”. Din aceeași localitate cu S. Mehedinți, Soveja, antropolog/antropogeograf cu studii publicate în toată lumea, Gheorghiță Geană știe ce trebuie subliniat. „Lumea bine așezată în matca ei, pe care dramele interne nu reușesc s-o tulbure decât întâmplător” apare aproape în toată „literatura muntelui”. E un tipar în definirea
Alte drumuri de munte by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/3949_a_5274]
-
Iulia Argint Cinci prieteni, printre care și autorul, înghesuiți într-un Topolino, o mașinuță roșie, ating împreună punctele turistice din Cità di Sân Marino. Citesc și văd acel orășel pitoresc prin ochii unuia dintre cei cinci călători, etnolog, antropolog dar și scriitor, prin ochii lui, dar și prin imaginile de la sfarsit care completează cuvintele. Totul este concret, dar tocmai prin această concretețe pot construi în mintea mea, cât de cât, un Sân Marino al meu, pe jumătate real (grație
Monte Titano by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/13158_a_14483]
-
a scăpat ca prin minune deși a pierdut litri de sânge. Femeia a fost agresată sexual de băștinaș, bătută și tăiată pe tot corpul. Scheurich este grafician de profesie și s-a dus în vizită la iubita sa, care e antropolog și studia tribul Febi pentru teza de doctorat.
Englez străpuns cu săgeţi, iar iubita lui violată de şeful unui trib, în jungla din Papua Noua Guinee () [Corola-journal/Journalistic/69598_a_70923]
-
chip explicit, ci e lăsat mai degrabă să se subînțeleagă. Antifeminismul lui Lipovetsky constă în credința lui că lumea e menită să fie condusă de persoane dornice să domine, nu să se apropie de ceilalți, ori să-i înțeleagă. Un antropolog poate m-ar convinge că așa stau lucrurile, un filozof umanist, însă, nu. Gilles Lipovetsky, A treia femeie, traducere de Radu Sergiu Ruba și Manuela Vrabie, Editura Univers, București 2000, 246 pagini, preț nemenționat.
Femei și/sau bărbați? by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16918_a_18243]
-
și la focul de paie care rumenește godacul. Cum împăcăm tăierea tradițională cu normele Uniunii Europene? Aceasta a fost întrebarea centrală a dezbaterii organizate recent la București de Școala Națională de Studii Politice și Administrative împreună cu Academia Cațavencu. Sociologi, etnografi, antropologi, oameni de afaceri din branșă au discutat despre discrepanța (și efectul ei) dintre ceea ce se face de mii de ani și ceea ce urmează să facem, despre relația dintre convingeri și convenții. „Este mai important să nu producem suferință decât să
Agenda2003-51-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281844_a_283173]
-
căutare deloc aridă. Analiza lui Gabriel Liiceanu se încarcă de o căldură nevăzută și se citește cu plăcerea intelectuală a descoperii unui drum ,subversiv" față de lucruri ce par definitiv stabilite de mari gînditori. Detașarea mimată a unui observator privilegiat, exterioritatea antropologului, privirea integratoare a istoricului versat, imparțialitatea logicianului, suplețea argumentativă a filozofului - acestea sînt ingredientele care alcătuiesc căutarea lui Gabriel Liiceanu în Om și simbol. Pentru a contura ,tehnica" eseistică a autorului, mă opresc, preț de două paragrafe, asupra capitolului despre
Cele mai bune culori by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11274_a_12599]
-
un arhaism demn de Evul mediu. Nu e de mirare că Departamentul Național al Apărării a refuzat orice colaborare cu realizatorii. E exact ceea ce ar fi trebuit să facă Anthony Hopkins atunci cînd Jon Turteltaub (Phenomenon) i-a propus rolul antropologului întors în sînul naturii, în Instinct. N-a făcut-o, preferînd plicticoasa companie a gorilelor din acest film-bananier în care, cînd ți-e lumea mai dragă, poți aluneca ba pe o coajă de Zbor deasupra unui cuib de cuci, ba
Ce vă place? by Mihai Chirilov () [Corola-journal/Journalistic/17396_a_18721]
-
venirea inginerilor agronomi, colectivizarea, spectacole diverse, inaugurarea unui pod și, pe măsură ce ne apropiem de actualitate, dispariții și crime. Moise Constantin, președintele Direcției culturale a județului propune, în postcomunism, o cercetare amănunțită a comunei, pentru a înțelege mai bine trecutul. Însă antropologul va fi acuzat că metaforizează, ignorând faptele. Este ceea ce preia, de fapt, naratorul. Nu fără a închide alegoric, el însuși, un final ce nu poate fi doar al comunității, ci al întregii umanități. Nicolae Stan excelează aici în analiza felului
Istoria ca așteptare by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2523_a_3848]
-
la nivel local atunci, când au fost construite, si acum, în prezent. Expoziția se constituie în formula unei instalații de fotografie, dia-proiecție și obiect (Vlad Gherghiceanu) și este însoțită de o publicație bilingva cu contribuții de Claude Karnoouh (sociolog și antropolog francez), Gheorghe Negustor (doctorand Facultatea de Istorie, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj) și Nikolai Vukov (profesor asociat la Institutul de Studii de Etnologie și Folclor, Sofia). Un alt eveniment important la MNTR va avea loc în perioada 20 - 21 octombrie, la Sala
Cei din lume fără nume. Politica pronatalisă a regimului Ceaușescu, la MNTR () [Corola-journal/Journalistic/80883_a_82208]
-
Țurcanu șPierre Vidal-Naquet, Emmanuel Le Roy Ladurie, François Hartog, Jean-Yves Grenier, François Dosse, Claire Lesegretain, Michel D^Urance, Marc Celsț nu au scris în viața lor o recenzie, un comentariu sau măcar o notă sau un rând despre Eliade. Istorici, antropologi, filozofi ai culturii, publiciști de prestigiu din Franța zilelor noastre, sunt la... primul lor contact cu viața și opera scriitorului și istoricului religilor. Doar unul dintre "monștrii sacri" ai istoriografiei contemporane amintește de câteva ori numele lui Eliade într-una
Dosar - Mircea Eliade by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/10667_a_11992]
-
de marcă ai vremii (Georges Dumézil, Giovanni Papini, Raffaele Pettazzoni, Giuseppe Tucci, E. M. Cioran ș.a.), în acest sens Angelini făcând și câteva inedite referiri la Gaston Bachelard, Paul Ricoeur, Benedetto Croce, Cesare Pavese și mai ales la Ernesto de Martino (antropolog și istoric italian al religiilor, 1908 -1965). Ernesto de Martino, nume mai puțin sau deloc vehiculat în România, este cel care a dat semnalul în Italia - după atitudinea cvasiunanimă de răceală "respectuoasă" a începuturilor - în receptarea critică, stimulatoare de idei
Moștenirea lui Mircea Eliade by Monica Joita () [Corola-journal/Imaginative/11634_a_12959]
-
coerentă a ceea ce sîntem noi, ființele omenești: cine sîntem și care este sensul vieții? în centrul preocupărilor umanității stă lupta pe care o duce omul împotriva dezumanizării, pentru stăpînirea deplină a sufletului propriu".1) Dar Saul Bellow nu este un antropolog cultural rece, conectat la un intelectualism sec, rarefiat. Eticheta lipită lui Bellow trebuie să cuprindă neapărat și extraordinara sa calitate de umorist. în volumul O istorie a literaturii americane, Peter Conn apreciază: "Bellow este unul dintre cei mai buni umoriști
S-a stins și Saul Bellow by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/11825_a_13150]
-
coerentă a ceea ce sîntem noi, ființele omenești: cine sîntem și care este sensul vieții? în centrul preocupărilor umanității stă lupta pe care o duce omul împotriva dezumanizării, pentru stăpînirea deplină a sufletului propriu".1) Dar Saul Bellow nu este un antropolog cultural rece, conectat la un intelectualism sec, rarefiat. Eticheta lipită lui Bellow trebuie să cuprindă neapărat și extraordinara sa calitate de umorist. în volumul O istorie a literaturii americane, Peter Conn apreciază: "Bellow este unul dintre cei mai buni umoriști
S-a stins și Saul Bellow by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/11825_a_13150]
-
de cronicile literare care tot pun accent pe auzul lui. În același timp, dialogurile dintre vecinii săi de salon sunt captate în timp real și proiectate în pagină cu aceeași finețe de reportofon performant, pe care studentul la jurnalism și antropologul de vocație și-l împrumută reciproc. Și atunci, dacă până la urmă criticii au dreptate și literatura autorului e una preponderent auditivă, înseamnă că Dumnezeu este Cel care îi răvășește viața și hârtiile, pentru a le reordona. Ego-proza nu mai e
Un testament literar by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8982_a_10307]
-
atît de diferită de shakepeareana ei măsurare în zile sordide, mult mai apropiată nouă, europenilor. Întrebarea pe care mi-am pus-o eu vizitînd expoziția Școlii Shanghai este, desigur, aproape fără răspuns. E întrebarea pe care și-o pun adeseori antropologii (cei lucizi și serioși) cînd studiază o cultură străină. E întrebarea pe care, de fapt, ne-o punem cu toții atunci cînd vrem, din diverse motive, să vedem lumea cu ochii altcuiva decît noi înșine. Și este, din păcate doar în
Riscul gazetarului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17254_a_18579]
-
semnat de Vintilă Mihăilescu și se intitulează De ce sprijinim cultura în Europa?, reluând titlul unei dezbateri publice organizate de curînd de către Metrucub/Resurse pentru cultură în colaborare cu Librăria Bastilia. Întrebarea, cu al său foarte oportun „de ce”, ne obligă, spune antropologul, ca, dincolo de inflamări reduse la scrierea cu majusculă, să chestionăm ce înțelegem de fapt prin „cultură” - mai exact, să regândim „practicile sociale curente de raportare la cultură”, actualmente fetișizată: „este o ușoară ipocrizie în a reduce cultura la «cultura înaltă
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4641_a_5966]
-
curente de raportare la cultură”, actualmente fetișizată: „este o ușoară ipocrizie în a reduce cultura la «cultura înaltă» (a unora), pentru a te plînge apoi că ea nu este împărtășită de toți”. Motivele de-a sprijini cultura sunt adesea, spune antropologul, „prea omenești”. Iar dacă ne referim la ultima parte a întrebării, „în Europa”, și aici motivațiile sunt la fel, dacă includem în „omenesc” și noțiunea de „politic”: „deoarece este cel mai bun raport costbeneficiu (adică cel mai ieftin și eficient
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4641_a_5966]
-
este un nume de importanță majoră pentru cultura noastră, în general, dar și pentru sociologia românească, în particular. Este vorba despre Anton Golopenția, ale cărui viață și carieră științifică au fost curmate cu brutalitate de închisoarea comunistă. Pentru sociologi, pentru antropologi, numele său este unul de referință. Generația mai tânără ar trebui însă familiarizată nu numai cu lucrările sale, dar și cu personalitatea, cu noblețea omului crescut într-o epocă în care cultura și educația mergeau mână în mână. Și poate
Anton Golopenția - Rapsodia epistolară by Mihaela Albu () [Corola-journal/Journalistic/2717_a_4042]
-
trib pe care nu am de gând să îl discreditez prin interesul meu. Mai există probabil zece A...i curați, dintre care patru adolescente. Nu mai trebuie decât să adaug că F. a profitat din plin de statutul meu de antropolog pentru a le-o trage la toate patru. Vechi prieten, ți-ai câștigat dreptul. A...ii, sau mai degrabă o parte considerabilă rămasă din vechiul trib și-a făcut apariția, se pare, în secolul al XV-lea. Scurta lor istorie
LEONARD COHEN by Liviu Bleoca () [Corola-journal/Journalistic/14261_a_15586]
-
celor care au mobilizat cu nici o lună în urmă populația bulgărească împotriva minorității rome, pe modelul funcțional de multe secole - și din păcate încă eficient, cu toată abundența de informație din zilele noastre -, al „țapului ispășitor”. Să nu uităm, spune antropologul, că aceste clanuri „sînt totdeauna parte integrantă a unor rețele politico-economicoadministrative, de la senat la primării, trecînd prin judecătorii și procuraturi, pe care le ung permanent, financiar și electoral”; de aceea, „problema nu este deci că sîntem conduși de clanuri (țigănești
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5141_a_6466]
-
nu a rămas imun la "virusul naționalist". "în timpul primului război mondial aveau să fie înmormântate, alături de soldați, și multe idealuri; unul dintre ele era imaginea clasică a artiștilor ca oameni cosmopoliți, refractari la asumarea oricăror servicii externe". Sociologii, istoricii și antropologii coordonați în elaborarea acestui volum au o viziune unitară; limbajul cărții, flexibil și nuanțat e datorat poetului Ion Mircea care - dacă nu mă înșel - debutează astfel ca traducător. Ute Frevert, H.G. Haupt, coordonatori. Omul secolului al XIX-lea. Traducere de
Femeia perfectă by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15055_a_16380]