2,449 matches
-
nebunia. Aspectele de mai sus lărgesc considerabil cadrul clinic al psihiatriei, plasând nebunul, ca tip uman, în sfera antropologiei. În sensul acesta nebunul este, în primul rând, un personaj uman în sensul cel mai plenar al accepțiunii. El este ilustrarea antropologică a nebuniei, depășind cadrele medicinei. El este un personaj uman în morală, religie, cultură, societate, justiție, artă, exprimând tot ceea ce „se opune” ordinii naturale sau logicii, valorilor spirituale, normelor social-juridice. Din această perspectivă, nebunul nu este identic cu cazul clinic
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a fi” al persoanei, „negativul acesteia”, cel care contrazice persoana negând-o ca sens prin atribuirea acelui „nonsens” al iraționalului. Prin aceasta, nebunia iese din cadrele logicii, pentru a ilustra absurdul. Ea este „reversul” persoanei umane. Nebunul exprimă, în sens antropologic, contradicția internă a ființei umane, paradoxul acesteia. Nebunia este expresia dezordinii iraționalului, care se opune ordinii rațiunii, considerată a fi înțelepciunea, sau normalitatea în raport cu anormalitatea. Boala psihică este în primul rând un concept clinico-medical al psihiatriei, desemnând o dereglare a
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cum le-a denumit M. Foucault, „figurile nebuniei”. Din punct de vedere psihopatologic, boala psihică înțeleasă ca suferință umană, realizează anumite „modele ontologice” care sunt, după L. Binswanger expresia „alteralității și alienării” ființei umane. În sensul acesta, dintr-o perspectivă antropologică, psihiatria este considerată a fi știința care studiază modul în care omul este amenințat că își va pierde propria sa libertate interioară, deoarece în cazul bolii psihice, persoana umană este constrânsă la „a-fi-altfel”. Două aspecte se discută în cazul transformării
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cazul bolii psihice, persoana umană este constrânsă la „a-fi-altfel”. Două aspecte se discută în cazul transformării ființei umane în cazul bolii psihice: cauzele alteralității sau etiologia fenomenelor psihice morbide și evoluția alteralității sau a bolii psihice. Prima este dimensiunea sa antropologică, cea de-a doua dimensiunea ontologică. Le vom analiza pe fiecare în continuare. Etiologia bolilor psihice Studiul etiologiei tulburărilor psihice este expresia evoluției descoperirii și cunoașterii cauzelor care le-au produs. Acest proces ne înfățișează o evoluție istorică a gândirii
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
culturală și socială”. Aceste concluzii au dus la înlocuirea în sfera psihopatologiei a termenului de boală psihică, rezervat psihiatriei clinice, cu cel de fenomen psihic morbid, în care este subliniată natura subiectivă și interioară a suferinței, ca formă și dimensiune antropologică a ființei umane. Considerând normalitatea psihică drept stare de echilibru sufletesc interior al persoanei, boala apare ca un „accident” ontologic, fiind astfel integrată psihobiografiei interioare a individului (L. Binswanger). În plan cultural „nebunia” este percepută ca o schimbare a spiritului
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ca pe o stare particulară proprie, intimă a acestuia. Boala este rezultatul medicalizării suferinței de către medic. Suferința este interioară, pe când boala este suferința exteriorizată, obiectivată. Pe aceste considerente trebuie să discernem, dincolo de aspectul pur medical al bolii, și o dimensiune antropologică a acesteia (F. Laplantine). Psihologia medicală, axându-se în principal pe suferință, ca fenomen sufletesc de „limită”, va cerceta în primul rând aspectele antropologice ale acesteia. Elementul care sintetizează dimensiunea antropologică a bolii sunt „modelele patologice”, de factură etiologică sau
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
obiectivată. Pe aceste considerente trebuie să discernem, dincolo de aspectul pur medical al bolii, și o dimensiune antropologică a acesteia (F. Laplantine). Psihologia medicală, axându-se în principal pe suferință, ca fenomen sufletesc de „limită”, va cerceta în primul rând aspectele antropologice ale acesteia. Elementul care sintetizează dimensiunea antropologică a bolii sunt „modelele patologice”, de factură etiologică sau terapeutică ale acesteia. Pentru F. Laplantine, „modelele sunt construcții teoretice cu caracter operator, ipoteze de cercetare elaborate plecând de la o ruptură epistemologică în raport cu ceea ce
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
dincolo de aspectul pur medical al bolii, și o dimensiune antropologică a acesteia (F. Laplantine). Psihologia medicală, axându-se în principal pe suferință, ca fenomen sufletesc de „limită”, va cerceta în primul rând aspectele antropologice ale acesteia. Elementul care sintetizează dimensiunea antropologică a bolii sunt „modelele patologice”, de factură etiologică sau terapeutică ale acesteia. Pentru F. Laplantine, „modelele sunt construcții teoretice cu caracter operator, ipoteze de cercetare elaborate plecând de la o ruptură epistemologică în raport cu ceea ce este trăit și care nu se poate
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
trimite la punctul de vedere neuro-psihofiziologic, dar și la definiția lui A. Lalande pentru care „personalitatea este funcția psihologică prin care un individ se consideră ca fiind un Eu unic și permanent”. Recunoaștem în aceasta din urmă, o accentuată notă antropologică, filozofică și morală. Elementele fundamentale care participă la constituirea sistemului personalității normale sunt următoarele (A. Porot): a) unitatea și identitatea, care fac ca personalitatea să fie un tot coerent, organizat și rezistent; b) vitalitatea care este ansamblul animat și ierarhizat
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sensul acesta autorul menționat se crede îndreptățit să accepte existența unei „arheologii a cunoașterii medicale”. F. Laplantine extinde sfera acestei probleme, vorbind chiar de o „antropologie a bolii” prin dispunerea tematicii medicale în sfera științelor umane. În ceea ce privește boala psihică, interpretările antropologice ale acesteia sunt multiple și extrem de interesante, ele deschizând perspectiva unei înțelegeri noi, care lărgește considerabil cadrele strict limitate ale clinicii psihiatrice (A. Zutt, R. Minkowski, R. Kuhn, L. Binswanger, K. Jaspers, V.E. von Gebsattel, A. Christian). Contribuțiile antropologice și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
interpretările antropologice ale acesteia sunt multiple și extrem de interesante, ele deschizând perspectiva unei înțelegeri noi, care lărgește considerabil cadrele strict limitate ale clinicii psihiatrice (A. Zutt, R. Minkowski, R. Kuhn, L. Binswanger, K. Jaspers, V.E. von Gebsattel, A. Christian). Contribuțiile antropologice și psihologice au reușit ca să „construiască” o imagine mult mai complexă a bolii, adâncind cunoștințele în acest domeniu fără însă a „de a medicaliza” nici boala psihică și nici domeniul psihiatriei. Boala este tema centrală a medicinei, dar concomitent, ea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
secolul XX sunt dominate, în ceea ce privește nosologia psihiatrică, de contribuțiile extrem de importante ale Școlii germane de psihiatrie (E. Kraepelin, E. Bleuler, K. Sckneider, K. Kleist și K. Leonhard). Acestea au făcut posibilă adâncirea cunoștințelor asupra bolii psihice, deschizând perspectiva unei abordări antropologice a bolnavului psihic (L. Binswanger, K. Jaspers, R. Kuhn, A. Zutt, V.E. van Gebsatlel, H. Tellenbach). Cea mai importantă clasificare clinică a bolilor psihice care sa impus și reprezintă baza oricăror forme de sistematizare a acestora a fost pusă de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Freud, cu PMD; - psihozele propriu-zise, reprezentate prin schizofrenie și paranoia. Un moment important este reprezentat de contribuțiile lui K. Jaspers și K. Schneider care aplică metoda fenomenologică în studiul clinico-psihiatric al nevrozelor. O contribuție importantă a fost adusă de concepția antropologică și existențialistă aplicată în psihiatrie la studiul nevrozelor, considerându-le ca „situații de eșec” înscrise în contextul psiho-biografic al individului (V.K. von Gebsattel, L. Binswanger, A. Zutt, R. Kuhn). Definiție și cadru psihopatologic Nevrozele sunt afecțiuni psihice fără o bază
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
importantă și extrem de interesantă pentru psihopatologie, întrucât ne oferă, pe lângă aspectele de o mare varietate și complexitate a tulburărilor psihice, și posibilitatea de a „vedea” și de a „înțelege” persoana umană din punct de vedere psihologic, într-o dublă perspectivă: antropologică și ontologică. Paranoia Caracteristici psihopatologice Paranoia este un delir cronic sistematizat, de regulă monotematic, care domină gândirea, acțiunile, comportamentul și personalitatea individului, cu o aparență formal-constructivă logică a judecății. Acest delir nu duce la alterarea personalității bolnavului. Din punct de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
interesează în mod egal atât sfera somatică, cât și sfera psihică, configurând o patologie psihomatică. Patologia psihosomatică se constituie târziu în câmpul clinicii medicale ca o sinteză epistemologică derivată din concepția despre Om. Ea este, în primul rând o viziune antropologică interdisciplinară ce reunește în sfera ei medicina somatică și psihiatria, creând domeniul medicinei psihosomatice, așa cum se poate vedea în schema de mai jos. ***Schemă, pag. 381 bis*** Patologia psihosomatică, dincolo de cerințele imediate impuse de practica medicală, reprezintă o modalitate originală
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Ea nu este interesată de aspectul medical al tulburărilor psihosomatice, ci de semnificația psihoantropologică a acestui grup de tulburări. Așa cum am mai arătat în lucrarea noastră, boala este un fenomen care interesează persoana umană în totalitatea ei, având un caracter antropologic. În egală măsură, condiția omului fiind starea de normalitate, respectiv, sănătatea, boala ne apare ca un „accident” în interiorul normalității, al desfășurării cursului vieții individului, având prin aceasta și un aspect sau o dimensiune ontologică. Din acest motiv, o analiză antropologică
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
antropologic. În egală măsură, condiția omului fiind starea de normalitate, respectiv, sănătatea, boala ne apare ca un „accident” în interiorul normalității, al desfășurării cursului vieții individului, având prin aceasta și un aspect sau o dimensiune ontologică. Din acest motiv, o analiză antropologică a tulburărilor psihosomatice se impune. În sensul acesta, antropologia ne va furniza datele necesare înțelegerii reciprocității aspectelor psihice și somatice care sunt implicate în sfera patologiei psihosomatice. Dacă pentru medicină psihosomatica este un sector al patologiei generale, pentru antropologie ea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Heidegger, L Binswanger, V. Frankl). Persoana nu este numai trup, ci și suflet, iar manifestările sale vitale sunt „psihosomatice”, susține V. Frankl. Pentru L. Binswanger, „corpul și psihismul nu sunt decât abstracții ale unității indisolubile ale ființei umane, ale ființei antropologice”. Ele nu pot fi separate decât arbitrar, și numai, din necesități didactice. Sensul bolii nu poate fi separat de sensul general al existenței umane. Acest sens se află înscris în interiorul psihobiografiei persoanei respective sau, după expresia lui L. Binswanger, a
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
morbide. Această concluzie este de o importanță deosebită pentru psihopatologie. În sensul acesta fiind considerată problema, sfera antropologiei psihopatologice se lărgește considerabil. Psihopatologia devine astfel o interpretare a fenomenelor patologice ale persoanei în interiorul cărora este inclusă semnificația acesteia, ca structură antropologică, dar și ca devenire ontologică. Medicina se interesează de cauze și efecte, urmărind ca prin mijloacele terapeutice de care dispune să suprime efectul cauzelor și să restabilească starea de sănătate. Psihopatologia urmărește ca dincolo de aspectele clinico-medicale să descopere sensurile umane
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
specifice la care am făcut referință mai sus. În plus, tulburările psihopatice sunt cantonate la nivelul caracterului, pe când suferințele psiho-morale afectează conștiința morală a persoanei. În aceasta constă și diferența dintre cele două categorii menționate. SECȚIUNEA a IV-a PSIHOPATOLOGIE ANTROPOLOGICĂ ȘI SOCIALĂ Psihopatologia antropologică și socială are intenția de a depăși cadrele stricte ale observării persoanei bolnavului psihic, ale fenomenelor psihice morbide individuale. Ea își fixează ca obiectiv analiza sintetică a „modelelor de personalitate” și a „modelelor psiho-biografice” din punct
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
făcut referință mai sus. În plus, tulburările psihopatice sunt cantonate la nivelul caracterului, pe când suferințele psiho-morale afectează conștiința morală a persoanei. În aceasta constă și diferența dintre cele două categorii menționate. SECȚIUNEA a IV-a PSIHOPATOLOGIE ANTROPOLOGICĂ ȘI SOCIALĂ Psihopatologia antropologică și socială are intenția de a depăși cadrele stricte ale observării persoanei bolnavului psihic, ale fenomenelor psihice morbide individuale. Ea își fixează ca obiectiv analiza sintetică a „modelelor de personalitate” și a „modelelor psiho-biografice” din punct de vedere psihopatologic, considerând
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
analiza sintetică a „modelelor de personalitate” și a „modelelor psiho-biografice” din punct de vedere psihopatologic, considerând boala psihică drept o dimensiune ontologică a persoanei umane. Această observație este completată de reproducerea experimentală a tulburărilor psihice (psihozele experimentale). Într-o perspectivă antropologică lărgită, de factură psiho-socială, sunt analizate „psihozele colective”, ca manifestări psihopatologice ale grupelor social-umane, fenomene de masă cu caracteristici, mecanisme și forme de manifestări proprii. Ultimul aspect, privind integrarea psihopatologiei în contextul disciplinelor umane, discută relațiile dintre aceasta și domeniul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de lungă durată, poate fi reparată și uitată sau poate produce efecte grave, ireparabile care vor duce la schimbări profunde ale sensului și desfășurării cursului vieții. Asemenea situații sunt reprezentate de boala psihică. Boala psihică trebuie considerată, în sensul psihopatologiei antropologice, ca un accident ontologic. Ea va schimba cursul vieții individului, întrucât operează modificări în structura psihică a personalității acestuia. Dincolo de modalitatea de a vedea clinico-medical bolnavul psihic, acesta trebuie înțeles ca persoană umană, iar boala mintală ca pe un accident
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
personalității acestuia. Dincolo de modalitatea de a vedea clinico-medical bolnavul psihic, acesta trebuie înțeles ca persoană umană, iar boala mintală ca pe un accident ontologic, din care suferința clinică nu este decât o parte, și anume latura medicală a acesteia. Viziunea antropologică în psihopatologie deschide perspectiva unei înțelegeri sintetice, globale, dar și aprofundate a bolii psihice. Ea este considerată ca manifestarea exterioară a fenomenelor psihice morbide care își au sediul în interiorul ființei umane. Transformarea personalității ca urmare a factorilor morbigenetici, va avea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihică ca boală. Dar acest punct de vedere nu este nici unic și nici suficient. Înțelesul clinico-medical al anormalității psihice trebuie extins și completat cu punctul de vedere socio-cultural, moral-religios și politic, toate orientate într-o perspectivă de largă înțelegere antropologică. În acest spirit vom analiza în continuare principalele modele de organizare ale proceselor psihopatologice. Modelele tulburărilor psihopatologice. În cadrul modelelor de organizare ale tulburărilor psihopatologice, distingem urmatoarele forme: tulburarea psihică individuală sau boala psihică; patologia psihică în doi sau de cuplu
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]