2,485 matches
-
planuri, se concentrează în jurul protagonistului narator Mihai Vancu, tânăr intelectual cu multe date biografice ce trimit la autor. Preocupat de studierea relațiilor umane, ca și de clarificarea propriilor sentimente și îndoieli (moartea/ sinuciderea tatălui, iubirea pentru adolescenta Nadia), Vancu părăsește anturajul bucureștean, unde era bine ancorat, și se refugiază la Brăila, în casa unchiului Eugen Norșa, importantă personalitate locală. Aici, în orașul adolescenței, reconstituie din fragmente istoria familiei, întâlnește vechi cunoștințe și face altele noi. Retrospecția și introspecția - mai toate personajele
SANDULESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289468_a_290797]
-
de a-și realiza și exprima propriile posibilități; - capacitatea de a alcătui un plan de viață care să permită satisfacerea periodică și armonioasă a majorității nevoilor, asigurând, totodată, evoluția către scopuri mai îndepărtate; - capacitatea de a-și ajusta aspirațiile în conformitate cu anturajul, ajutând astfel procesul de adaptare și integrare; - capacitatea de a-și ajusta propria conduită în diferitele relații cu ceilalți; - capacitatea de identificare atât cu forțele conservatoare, cât și cu forțele creatoare ale societății. Fr. Cloutier pune accentul pe procesul de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de mijloacele terapeutice; e) stadiul de regăsire a sănătății sau de recuperare. Mult mai analitic, U.A. Igun remarcă existența a 11 stadii de evoluție a bolii, după cum urmează: a) experiența simptomelor; b) autotratamentul; c) comunicarea „stării de sănătate” alterată anturajului; d) instalarea clinică a simptomelor; e) asumarea rolului de risc; f) exprimarea ajutorului din exterior; g) asumarea unui ipotetic tratament empiric; h) selecția modelelor terapeutice și alegerea medicului; i) introducerea tratamentului adecvat; j) evaluarea efectelor tratamentului; k) însănătoșirea și recuperarea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
În sensul celor de mai sus, o deosebit de mare valoare prezintă următoarele aspecte: statutul marital al femeii gravide; modul în care aceasta a conceput copilul; dorința femeii de a avea sau nu copii; sănătatea fizică și psihică a viitoarei mame; anturajul familial, social și profesional al femeii; modul de alimentație al gravidei, utilizarea de alcool, cafea, tutun, droguri, medicamente etc.; eventualele afecțiuni intercurente (infecțioase, toxice, traumatisme, boli psihice etc.), care pot afecta cursul sarcinii; eventualele tratamente urmate de femeie în cursul
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
asupra esențialului; lărgirea vederii de ansamblu; concentrarea analitică asupra vechilor amintiri, a experienței trecutului; bătrânețea considerată ca realizare plenară a persoanei. Bătrânețea nu este o boală. Bătrânul normal, nepatologic, este amabil, surâzător, lipsit de temeri, mulțumit de sine și de anturajul său. O anumită igienă mintală se impune însă pentru a menține acest tonus emoțional și această stare de spirit. Pe aceste considerente, măsurile de psihoigienă recomandate bătrâneții sunt următoarele: reducerea aportului de toxice; evitarea schimbărilor, menținerea ritmului de activitate și
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
că viața se are un sfârșit. Orice boală sau vârstă înaintată, chiar nepatologice, sunt amenințate de pericolul morții (E. Goldenberg, B. Mount, M. Schattner, R. Zitton, N. Steiner). Schimbarea datorată suferinței modifică modul și posibilitățile de comunicare ale pacientului cu anturajul. Boala terminabilă, incurabilă, se însoțește de o suferință psihoafectivă deosebit de intensă pentru bolnav sau bătrân, fiind în egală măsură resimțită și de anturajul acestora (M. Schattner). În aceste situații asistăm la următoarele modificări ale stării de sănătate mintală: transformarea imaginii
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Schattner, R. Zitton, N. Steiner). Schimbarea datorată suferinței modifică modul și posibilitățile de comunicare ale pacientului cu anturajul. Boala terminabilă, incurabilă, se însoțește de o suferință psihoafectivă deosebit de intensă pentru bolnav sau bătrân, fiind în egală măsură resimțită și de anturajul acestora (M. Schattner). În aceste situații asistăm la următoarele modificări ale stării de sănătate mintală: transformarea imaginii de sine; pierderea autonomiei și a posibilităților de a se face util; teama de dependență și de schimbarea rolului familial; pierderea statutului profesional
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
la următoarele modificări ale stării de sănătate mintală: transformarea imaginii de sine; pierderea autonomiei și a posibilităților de a se face util; teama de dependență și de schimbarea rolului familial; pierderea statutului profesional; teama de a fi o povară pentru anturajul său; apariția unor probleme financiare; teama de suferință, de separare, de moarte; sentimentul de culpabilitate, prin rememorarea retroactivă a propriei vieți; grija pentru cei rămași după decesul său. Această suferință dată de încheierea vieții este cu atât mai puternică cu
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
medical nu este un scop de sine, ci el trebuie să-l ajute pe bolnav să depășească cât mai ușor, cât mai demn, ultima etapă a vieții sale. Trebuie să i se respecte dorințele legate de tratament, îngrijire, comunicarea cu anturajul, gusturile. Persoana în pragul morții are nevoie de ocrotire pentru a putea găsi chiar în această situație un sens al vieții, o speranță dincolo de moartea fizică. Ea are nevoie ca să simtă că este iubită și că i se oferă în
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
psihopedagogică și medico-pedagogică adecvate. Acestea vor consta din următoarele: relații deschise și simple; evitarea constrângerilor, care ar putea duce la izolarea copilului și închiderea în sine; evitarea brutalității, a teroarei; excluderea unor parteneri duri, brutali, rigizi, încăpățânați sau dominanți din anturaj; evitarea unor lecturi, spectacole, anturaje capabile să declanșeze hiperproducția imaginației; un regim de viață regulat, egal și autocontrolat afectiv, fără emoții artificiale și o „galerie de spectatori”; evitarea utilizării substanțelor sau a medicamentelor cu efect euforizant (alcool, cafea, droguri etc.
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
vor consta din următoarele: relații deschise și simple; evitarea constrângerilor, care ar putea duce la izolarea copilului și închiderea în sine; evitarea brutalității, a teroarei; excluderea unor parteneri duri, brutali, rigizi, încăpățânați sau dominanți din anturaj; evitarea unor lecturi, spectacole, anturaje capabile să declanșeze hiperproducția imaginației; un regim de viață regulat, egal și autocontrolat afectiv, fără emoții artificiale și o „galerie de spectatori”; evitarea utilizării substanțelor sau a medicamentelor cu efect euforizant (alcool, cafea, droguri etc.). c) Psihoigiena paranoicilor Psihoigiena paranoiei
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
capacitățile psihice ale pacienților; dispensarizare. f) Psihoigiena alcoolicilor și a toxicomanilor Se impun în primul rând măsuri de psihoprofilaxie. Se va ține seama de terenul și de ereditatea psihologică și somatică a acestor indivizi. Astfel, vor fi evitate contactele cu anturajele vicioase, răul model, modul de viață dezordonat, vagabondajul, conduitele de dependență, stările depresive și anxioase, situațiile de eșec și orice ar putea duce la o „retragere din lume” cu refugiu în imaginar sau izolare. O mare atenție trebuie acordată stărilor
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
modificări ale dispoziției emoțional-afective sau chiar de reacții nevrotice, în raport cu durata evoluției bolii și cu gravitatea „imaginii” acesteia. Imaginea bolii are mai multe componente. Ea este, în primul rând, produsul imaginației bolnavului. În al doilea rând, este legată de atitudinea anturajului bolnavului, în principal a familiei, a celor mai apropiați de acesta. În al treilea rând, ea este produsul medicinei. În această privință au un rol important următorii factori: consultațiile medicale repetate, la diferiți specialiști, și părerile variate, contradictorii ale acestora
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
constau în ocaziile oferite de boală, printre care și acelea de a se putea sustrage unor relații negative sau frustrante care pun pe subiect în fața unor exigențe excesive; v introversiunea este un fenomen de retragere în măsura în care individul este sustras de la anturaj și, în același timp, concentrat asupra lui însăși; v regresiunea - boala oferă individului un statut de dependență, statut în cadrul căruia pacientul își justifică slăbiciunea față de el și față de ceilalți. Funcția de regresiune poate fi reprezentată de tendința de a abdica
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
a abdica în fața vieții și a dureri, dorința și exigența unor bolnavi de a fi hrăniți, spălați, compătimiți, de a fi îngrijiți de o anumită persoană înțelegătoare sau chiar maternă (I. Cucu, 1980). Dar aceasta presupune și din partea medicului și anturajului acceptare, toleranță sau refuz. Nu putem cere, însă, bolnavului aflat în regresiune să aibă o judecată matură și discernământ asupra stării sale de boală. Medicul, deși înțelege aceasta, îi vine greu să se adapteze acestei stări de imaturitate afectivă, agresivă
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
sale legate sau nu de boală și, desigur, datele obiective ale acesteia, inclusiv cele precizate de investigațiile paraclinice” (Ioan Bradu Iamandescu, 1997, p. 24). Tot în planul egocentrismului, cu specific infantil, se distinge și o anumită capriciozitate, mergând până la terorizarea anturajului (familial și uneori, personalul medico sanitar); v Sporirea anxietății datorită perspectivei temporale îndelungate a bolii. Analizând boala din perspectiva generării de stres psihic, putem considera că afecțiunile locomotorii și neurologice reprezintă o sursă categorică de stres psiho social; prin apariția
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
de “punere sub semnul întrebării” a existenței lor, dar se vor putea adapta la noua situație într-o manieră mult mai profundă (Dafinoiu, 2000) b. Integrarea familială Integrarea familială anterioară bolii exclude sau atenuează tensiunile create de noua situație. Un anturaj afectiv (soț/soție, copii, prieteni) poate reprezenta o motivație puternică în mobilizarea resurselor energetice ale pacientului pentru depășirea situațiilor stresante și pentru stimularea dorinței de reintegrare socio profesională. Singurătatea, sentimentul de abandon din partea familiei, conștiința lipsei de ajutor imediat în
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
viața familiei în calitate de membru cu drepturi depline (i se dau responsabilități pe care le poate realiza, participă la toate momentele importante din cadrul familiei și din timpul zilei, este implicat în rezolvarea problemelor de interes comun). (L. Whaley). Stăpânirea presupune independență. Anturajul sau cadrul specializat oferă doar acel ajutor de care pacientul are nevoie. În rest, el se descurcă singur, fiind stăpân pe posibilitățile sale fizice, ceea ce favorizează reducerea nesiguranței, a pasivității și a neputinței. VI.2. Elemente de consiliere psihologică VI
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
sunt condițiile ce trebuie îndeplinite și limitele ce nu trebuie depășite. Adolescentul trebuie să se mențină pe o linie dreaptă, să aibă grijă să dețină controlul comportamentului sub imperiul atâtor tentații sau să știe să spună “nu” influențelor negative ale anturajului, să nu facă greșeli majore, ce ar putea dezamăgi sau avea repercusiuni grave asupra viitorului. Aici intervine părintele, care trebuie să fie suportul constant al adolescentului și care va veghea menținerea, modelarea comportamentului copilului său. Nu este vorba de un
RELAŢIILE ŞI COMUNICAREA DINTRE GENERAŢII. In: Arta de a fi părinte by Prof. Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1389]
-
părinte este cel care ține legătura cu școala, care este interesat de situația copilului, impune limite și stabilește reguli, este deschis și sincer, își ține promisiunea, respectă dorințele copilului, caută soluții pentru depășirea dificultăților, știe să se facă respectat, cunoaște anturajul copilului, încearcă să-i imprime o conduită morală și îi asigură mijloacele necesare vieții de zi cu zi. În contrast cu opinia educatorului, adolescentul ar spune că părintele ideal este cel care îi lasă o anumită independență, care îi respectă opiniile, timpul
ARTA DE A FI PĂRINTE. In: Arta de a fi părinte by Lămîiţa Măcieş, Tatiana Grigoraş () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1395]
-
ș. a.); asigură mediul propice însușirii limbajului oral și scris; reușesc să-și cunoască copilul în toate etapele dezvoltării sale și sub toate aspectele; formulează cerințe unitare față de copil; colaborează sistematic cu școala și urmăresc permanent evoluția copiilor (dezvoltarea sănătoasă, comportamentul, anturajul, ținuta, îndeplinirea sarcinilor, anturajul, punctualitatea, folosirea limbajului liber, frecvența la școală etc.); determină copiii să-și asume responsabilități specifice vârstei în cadrul familiei. Ca primi profesori ai copiilor lor, părinții ar trebui: a. să asigure învățarea limbajului și terenul de manifestare
STILURI EDUCATIVE ALE PĂRINŢILOR. In: Arta de a fi părinte by Luminiţa Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1403]
-
însușirii limbajului oral și scris; reușesc să-și cunoască copilul în toate etapele dezvoltării sale și sub toate aspectele; formulează cerințe unitare față de copil; colaborează sistematic cu școala și urmăresc permanent evoluția copiilor (dezvoltarea sănătoasă, comportamentul, anturajul, ținuta, îndeplinirea sarcinilor, anturajul, punctualitatea, folosirea limbajului liber, frecvența la școală etc.); determină copiii să-și asume responsabilități specifice vârstei în cadrul familiei. Ca primi profesori ai copiilor lor, părinții ar trebui: a. să asigure învățarea limbajului și terenul de manifestare al acestuia (volumul și
STILURI EDUCATIVE ALE PĂRINŢILOR. In: Arta de a fi părinte by Luminiţa Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1403]
-
medicale, kinetoterapeuți etc. Scopul acestui concept modern, alternativa complementară la spitalizare, este pe lângă cel de reducere a costurilor generate de spitalizarea prelungită sau inutilă și cel de umanizare a actului medical. Păstrarea pacientului în mediul său, în casa sa, în anturajul său social și aducerea actului medical la patul bolnavului s-a dovedit benefic în multe cazuri atât pentru pacient cât și pentru familia sa. Printre cauzele care determină frecvența crescută a cazurilor care necesită îngrijiri de acest tip se numără
II. ÎNGRIJIRILE MEDICALE LA DOMICILIU. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Denisa Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_628]
-
mult profesionalism va ști să orienteze copilul spre o școală care să corespundă cu aptitudinile sale și va ști să fie un bun partener al cadrelor didactice pentru a acționa simultan în vederea sprijinirii evoluției acestuia. Pe măsură ce copilul va crește, mediul, anturajul în care se înscrie va deveni o a doua familie care treptat îl va pregăti pentru viața adultă. Practic una dintre cele mai stringente probleme care se pun o dată ce copilul înaintează spre vârsta adolescenței o reprezintă integrarea să în colectivele
CE ÎNSEAMNĂ SĂ FII PĂRINTE?. In: Arta de a fi părinte by Cristina Glisă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1418]
-
între diferite domenii de cercetare vor crea discursuri mai realiste și că dezvoltarea copilului autist și obstacolele să fie considerate și recunoscute ca fructul unei interacțiuni complexe în care se încrucișează potențialul genetic, biologic și experiențele luate de la părinți, de la anturaj, mediu socio economic, cultural și relațional. Este de preferat să se caute un context complex format din cercetători, medici, educatori, psihologi, psihoterapeuți în parteneriat cu părinții decât să se fixeze pe ipoteze organice. În ultimii ani se pot observa progrese
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]