3,713 matches
-
a avut profesor pe G. Ibrăileanu. Din 1916 a funcționat ca profesor de liceu la Iași, Brăila, Tecuci, Bârlad. Între 1919 și 1923, ca profesor la Liceul „Unirea” din Focșani, organizează și conduce Societatea „Grigore Alexandrescu” a elevilor și editează anuarul acesteia (1919-1922). Din 1925 până în 1929 studiază la Școala Română de la Fontenay-aux-Roses, urmărind cu interes toate noile apariții în domeniul teoriei și criticii literare. La Sorbona frecventează cursurile de literatură comparată ale profesorilor Fernand Baldensperger și Paul Hazard, proiectând studii
RASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289142_a_290471]
-
iar între 1999 și 2001, în calitate de cercetător invitat, la Institutul de Romanistică al Universității din Jena. Debutează cu articole și comentarii în 1977, la revista „Opinia studențească”. Studii, cronici, traduceri comentate i-au mai apărut în „Cronica”, „Caietele Eminescu”, „Tribuna”, „Anuar de lingvistică, istorie literară și folclor”, „Analele științifice ale Universității «Al.I. Cuza»” (la care din 1995 este redactor responsabil), „Limba română”, „Studii și cercetări lingvistice”, „Limba română” (Chișinău), „Dacoromania” (Freiburg im Breisgau), „Contrapunct”, „Revista română”, „România literară”, „Timpul”, „Balkan-Archiv
MUNTEANU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288291_a_289620]
-
vibrația afectivă fac din Bisericuța neamului un poem al vechii evlavii țărănești și din M. un autentic poet religios. SCRIERI: Aripi negre, București, 1909; Aripi fantastice, București, 1925; Simfonia vieții, București, 1943; Bisericuța neamului, București, 1943. Repere bibliografice: [Informații biografice], „Anuarul magistraturei”, 1928, 337; Gh. Dumbravă [Il. Chendi], „Aripi negre”, ȚA, 1909, 27; A.T., „Aripi negre”, VR, 1909, 6; [Mihail Dragomirescu], „Aripi negre”, CVC, 1909, 9; [Ovid Densusianu], „Aripi negre”, VAN, 1909, 9; Perpessicius, Mențiuni și medalii critice, „Mișcarea literară
MUNTEANU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288290_a_289619]
-
la Biblioteca Universitară clujeană, între 1925 și 1929 ca bibliotecar și între 1936 și 1947 ca director, concomitent fiind și cercetător la Muzeul Etnografic al Transilvaniei (din 1926). Întemeiază și conduce, din 1930, Arhiva de Folclor a Academiei Române și publică „Anuarul Arhivei de Folclor” (1932-1945). În 1947 e ales membru corespondent al Academiei Române. A mai fost cercetător și șef de secție la Institutul de Lingvistică și Istorie Literară din Cluj. Colaborează la „Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei”, „Anuarul Institutului de Istorie
MUSLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288332_a_289661]
-
1930, Arhiva de Folclor a Academiei Române și publică „Anuarul Arhivei de Folclor” (1932-1945). În 1947 e ales membru corespondent al Academiei Române. A mai fost cercetător și șef de secție la Institutul de Lingvistică și Istorie Literară din Cluj. Colaborează la „Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei”, „Anuarul Institutului de Istorie Națională”, „Arhivele Olteniei” „Boabe de grâu”, „Convorbiri literare”, „Dacoromania”, „Făt-Frumos”, „Gazeta Transilvaniei”, unde a debutat în 1912, „Gând românesc”, „Mélanges de l’École Roumaine en France”, „Revista de folclor”, „Revue internationale des
MUSLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288332_a_289661]
-
Academiei Române și publică „Anuarul Arhivei de Folclor” (1932-1945). În 1947 e ales membru corespondent al Academiei Române. A mai fost cercetător și șef de secție la Institutul de Lingvistică și Istorie Literară din Cluj. Colaborează la „Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei”, „Anuarul Institutului de Istorie Națională”, „Arhivele Olteniei” „Boabe de grâu”, „Convorbiri literare”, „Dacoromania”, „Făt-Frumos”, „Gazeta Transilvaniei”, unde a debutat în 1912, „Gând românesc”, „Mélanges de l’École Roumaine en France”, „Revista de folclor”, „Revue internationale des études balcaniques”, „Societatea de mâine
MUSLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288332_a_289661]
-
internationale des études balcaniques”, „Societatea de mâine”, „Steaua”, „Studia Universitatis «Babeș-Bolyai»”, „Șezătoarea”, „Transilvania”, „Țara Bârsei”, „Viața românească” ș.a. M. rămâne în istoria folcloristicii și a etnografiei românești atât prin activitatea de organizare a cercetării științifice (Arhiva de Folclor a Academiei Române, „Anuarul Arhivei de Folclor”), cât și prin contribuțiile directe, câteva cu adevărat marcante, la studiul culturii populare. Pentru proiectele de studiu ale Arhivei de Folclor, lansează apeluri către intelectualii satelor, îndemnându-i să se consacre culegerii producțiilor folclorice. Într-o altă
MUSLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288332_a_289661]
-
al Academiei Române). În articolele care îi aparțin, cercetarea se aplică preponderent epocii vechi și premoderne, în spiritul unei elaborări caracterizate prin rigoarea investigației și elevația scriiturii. Colaborează cu versuri, articole, eseuri și studii la ,,Cronica”, ,,Iașul literar”, ,,Convorbiri literare”, ,,Symposion”, ,,Anuar de lingvistică și istorie literară”, ,,Arlechin”, ,,România literară”, „Dialog”, ,,Tribuna”, ,,Ateneu”, ,,Literatură și artă” (Chișinău), ,,Neeuropa” (Luxemburg) ș.a. Versuri i-au apărut în antologii publicate în Bulgaria, SUA, Polonia, Coreea de Sud etc. Deține Premiul pentru critică al revistei ,,Convorbiri literare” (1981
MUSAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288324_a_289653]
-
cooptat în colectivul Muzeului Limbii Române, colabora la alcătuirea, sub direcția lui Sextil Pușcariu, a Dicționarului limbii române. Totodată dădea la lumină alte traduceri din autorii clasici în reviste de specialitate - „Favonius”, „Orpheus”, „Propilee literare”, „Revista clasică”, „Dacoromania”, „Preocupări literare”, „Anuarul Institutului de Studii Clasice” sau în reviste de cultură - „Convorbiri literare”, „Gând românesc”, „Revista română” ș.a. Cele mai multe au fost reunite în volumele Idile de Teocrit (1927), Eneida. Cartea a II-a de Vergiliu (1941), Germania lui Tacit (1943). Se adaugă
NAUM-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288375_a_289704]
-
urmaș al lui D. Popovici și al lui Ion Breazu. S-a manifestat, sporadic, și în calitate de critic literar în paginile unor reviste precum „Gând românesc”, „Transilvania”, „Almanahul literar”, „Tribuna” și „Steaua”, ca și în „Studia Universitatis «Babeș-Bolyai»”, „Cercetări de lingvistică”, „Anuarul Institutului de Istorie din Cluj”, „Studii și cercetări de istoria artei”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Limba română”. SCRIERI: Studii de literatură română, Cluj, 1971; Românii în periodicele germane din Transilvania (1778-1840), I-II, București, 1977-1983; Secvențe preromantice, îngr
PERVAIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288765_a_290094]
-
Micul mincinos, Brașov, 1913; Alfred Sutro, În templul adevărului, Brașov, 1914; Ivan Turgheniev, Pânea altuia, Brașov, 1914; Peter Rosegger, Grigoraș-Păsăraru, Brașov, 1915; L.N. Tolstoi și alții, Stropi de rouă răcoritoare, Sibiu, 1921; José Echegaray, Marele Galeoto, Sibiu, 1924. Repere bibliografice: „Anuarul Gimnaziului Greco-Oriental Român din Brașov”, 1913, 247; Raportul anual al Societății Academice Române Social-Literare „România jună” din Viena. 1904-1912, Viena, 1912, 5, 12-19, 30; I. Grămadă, „România jună” din Viena, Arad, 1912, 68; Ion Scurtu, „Viața și operele maestrului Caragiale
PETRA-PETRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288772_a_290101]
-
ediții alcătuite din scrierile lui Nicolae Bălcescu (1988) și ale Elenei Văcărescu (1997, 1998). Colaborează cu studii, cronici și recenzii la „Revue de langues romanes”, „Actes du Congrès de la Latinité”, „Mélanges Louis Michel”, „Analele științifice ale Universității «Al. I. Cuza»”, „Anuarul de lingvistică și istorie literară”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Limbă și literatură”, „Iașul literar”, „Cronica”, „Ateneu”, „Convorbiri literare” ș.a. Depășind stricta abordare istorico-literară, în cursurile universitare și în cărțile sale P. urmărește mereu direcțiile de evoluție ale unei
PLATON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288843_a_290172]
-
Crișuri pentru popor”, „Familia”, „Gazeta de Vest”, „Astra Bihariei”, „Școala românească” ș.a. Precedată de o serie de microportrete ale unor personalități precum Aurel Lazăr, Emanuil Gojdu, Alexandru Roman, Alexandru Vlad și Partenie Cosma, pe care N. le-a tipărit în anuarul liceului orădean și în „Familia”, vrând să releve astfel „care a fost nota caracteristică a Bihorului în luptele naționale ale românilor” ardeleni, lucrarea Oameni din Bihor. 1848-1918 (1937), continuată de A doua carte despre oameni din Bihor (1979), este o
NES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288425_a_289754]
-
precis însoțit, mai ales, de o însușire de cunoștințe prin intermediul exercițiilor practice. Ei dispun, în prealabil, de o informație considerabilă și știu ceea ce doresc, dar și ceea ce nu doresc (sau chiar mai mult). Rolul asociațiilor Asociațiile de pacienți alcătuiesc adesea anuare cu terapeuți recomandați. In timp, acestea au adunat referințele membrilor lor în legătură cu un anumit număr de terapeuți. Sigur, aceste date nu țin cont de caracterul unic al fiecărei întâlniri care se transformă sau nu într-o alianță terapeutică. Dar volumul
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
sunt construite foarte riguros, iar naturalețea lor e voit agresivă. Scenariul cuprinde un mare număr de „relansatori epici” citați în text, printre care Mihail Bulgakov, dar și Gilbert Durand, amestecați cu horoscoape, studii sociologice, reclame turistice, extrase din scrisori inventate, anuarul statistic, parafrazări din Eminescu, Creangă, Marin Preda etc. S-a observat că prozatorul dă rețeta aproape gideană a construirii unui personaj: „pentru a-l cunoaște va trebui să-l văd cum vorbește, cum și ce înjură, ce crede, ce părinți
NEDELCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288398_a_289727]
-
plănuiește o lucrare de prezentare, pentru lumea germană, a spiritualității românești, proiect din care s-au materializat Pagini despre sufletul românesc (1944). În anii războiului, la București, participă deosebit de activ la întemeierea Asociației Filosofice „Prietenii lui Nae Ionescu”, la îngrijirea anuarului „Izvoare de filosofie” (1942-1943) și la editarea a patru cursuri universitare predate de Nae Ionescu. Tot acum se înscrie la un concurs pentru ocuparea unei conferințe de filosofie a culturii la Universitatea. Respins la examen în februarie 1944, prin jocuri
NOICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288472_a_289801]
-
distincția Les Palmes Académiques din partea Republicii Franceze. Debutează în 1946 la „Ethos”. Mai târziu colaborează cu articole, studii, cronici la publicații din țară și din străinătate: „Iașul literar”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „România literară”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Caiete critice”, „Anuar de lingvistică și istorie literară”, „Analele științifice ale Universității «Al. I. Cuza»”, „Vie et language” (Paris), „Les Cahiers de l’Herne” (Paris), „Dialogue” (Montpellier), „Temps mêlés. Documents Queneau” (Verviers, Belgia), „Oeuvres et critiques” (Paris-Tübingen). Hermeneut rafinat, specialist recunoscut, P. este
PANAITESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288651_a_289980]
-
conferențiar asociat la Universitatea Ecologică „Mihail Kogălniceanu”. După debutul din 1959, cu versuri, în „Iașul literar”, optează pentru publicistica teatrală, semnătura lui putând fi întâlnită în „Cronica”, „Convorbiri literare”, „Flacăra Iașului”, „Teatrul”, „Ateneu”, „România literară”, „Contemporanul”, „Familia”, „Orizont”, „Teatrul azi”, „Anuar de lingvistică și istorie literară”, „Monitorul”, „Timpul”, „Dacia literară”, „Scena”. A publicat două atrăgătoare cărticele pentru copii, Un arici pogonici, trei pitici și-un licurici (1972) și O-ntâmplare de mirare (1981), scenariul radiofonic Dănilă Prepeleac fiindu-i imprimat, în
PAIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288623_a_289952]
-
engleză (1993-1995) și membru în Consiliul Director al Centrului de Studii Românești (din 1998). Debutează în 1972 la „Cronica”, colaborând ulterior la „Convorbiri literare”, „Ateneu”, „Dialog”, „Opinia studențească”, „Echidistanțe”, „Analele științifice ale Universității «Al. I. Cuza»”, seriile literatură și filosofie, „Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie «A. D. Xenopol»”, „Revue roumaine des sciences sociales” ș.a. În studiile sale P. propune o abordare din perspectivă comparatistă a literaturii române și a celei din spațiul britanico-american, apelând, nu de puține ori, și la semiotică
PARVU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288700_a_290029]
-
o serie de articole vizând unele contribuții românești și străine la cercetarea și valorificarea culturii tradiționale în „Pagini literare” și „Symposion”, precum și în ziarul „Tribuna” din Cluj. După 1940 e un asiduu colaborator al revistelor „Transilvania”, „Apulum”, „Sociologie românească” și „Anuarul Arhivei de Folclor”, unde publică și prima contribuție științifică mai importantă - Pasărea suflet (1942). Acest studiu închinat riturilor funerare va inaugura una dintre direcțiile activității sale - cercetarea mentalității arhaice sătești (credințe, superstiții, obiceiuri), preocupare constantă vreme de șase decenii. Mana
PAVELESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288736_a_290065]
-
din Anton Pann „versuri muzicești” și compune în metru popular primele trei scene ale dramei religioase Irozii (Craii sau Magii), piesă în cinci variante, transcrise în 1837-1838. Dintre acestea, doar primele trei au fost reproduse integral de Elisabeta Nanu, în „Anuarul Arhivei de Folclor” (1942). Mironosițele (manuscris datat 1852) reprezintă un mister versificat, frecvent în Europa de Vest. Inițiativa de a pune în scenă o astfel de piesă într-o zonă folclorică cu puternice rădăcini tradiționale îl dezvăluie pe autor ca pe un
PATRUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288717_a_290046]
-
2 3,8 13 353 România 87,3 12,7 4 415 72,8 27,2 4 875 Surse: OECD, Education at a Glance, HYPERLINK "http://www.oecd.org-edu-eag2003" www.oecd.org-edu-eag2003 Pentru România, estimări pe baza datelor oferite de Anuarul statistic Tabelul 5.5.b. Procentul cheltuielilor naționale pentru cercetare și dezvoltare pe sectoare Țara 1981 2000 ÎntreprinderiGuvernÎnvățământ superiorPrivat non-profitÎntreprinderiGuvernÎnvățământ superiorPrivat non-profit SUA 71,24 12,46 13,16 3,14 75,25
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
8 ianuarie 1864, după o scurtă călătorie de documentare la Berlin, efectuată din însărcinarea lui A.I. Odobescu. Predă pedagogia, gramatica română, psihologia, compunerea și inițiază, cel dintâi la noi, practica pedagogică a viitorilor învățători. Se îngrijește și de apariția primului anuar școlar din Principate („Anuariul Gimnaziului și Internatului din Iași pe anul școlar 1862-1863”). La 10 februarie 1863 începuse în Iași un ciclu de conferințe publice despre educația în familie în lumina principiilor psihologice și estetice. După un an, la 9
MAIORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287962_a_289291]
-
sprijinit pe românii transilvăneni în revendicările lor naționale, ajutându-i în mod direct ori de câte ori a avut prilejul. Ales rector al Universității din București în octombrie 1892, reales peste patru ani, demisionat în 1897 din motive politice, M. publică cel dintâi anuar al acestui lăcaș de învățătură. Renunță la profesorat în 3 martie 1901, dar continuă cursul, la rugămintea ministerului, până la 9 martie 1909, când, la cererea sa, este pensionat definitiv. La 29 decembrie 1910 e numit ministru de Externe, iar în
MAIORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287962_a_289291]
-
Bonn (1954) și Freiburg im Breisgau (1964). În 1967 înființează la Freiburg Societatea „Mihai Eminescu”, în scopul susținerii și dezvoltării relațiilor științifice și culturale dintre Est și Vest. La inițiativa sa, apare la München, începând din 1973, noua serie a anuarului filologic și literar „Dacoromania”. Elaborează mai multe lucrări științifice, printre care Aspekte der lexikalischen Kreativität im Rumänischen (1973) și Der Wortschatz Dimitrie Cantemirs (1977). Coordonează reeditarea, integral revizuită, a lucrării Rumänisch-deutsches Wörterbuch a lui H. Tiktin (I-III, 1986-1989), iar
MIRON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288174_a_289503]