1,654 matches
-
În termeni negativi sunt anxioși, deprimați, pesimiști și predispuși eșecului. O parte a acestei probleme o reprezintă atitudinea de Înfrângere care poate Închide persoana În cercul vicios al stimei de sine. Anticipând eșecul, persoanele cu stimă de sine scăzută sunt anxioase și depun un efort minim În abordarea provocărilor vieții. Din această prezentare, se reliefează nevoia de cultivare și creștere a stimei de sine, nevoie care, odată satisfăcută, determină manifestarea asertivității și a competenței sociale. Așa cum am menționat anterior, un alt
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
și trebuie să facă obiectul unor cercetări și analize riguroase și pertinente, impunându-se ca tendință cu impact În controlul stabilității piețelor. 3.3.4. Tehnici de stimulare a asertivității Tehnicile de stimulare a asertivității se axează pe atenuarea manifestărilor anxioase și pe Însușirea comportamentelor de comunicare și punere În valoare a propriei persoane putându se realiza atât in grup cât și individual. Ansamblul de tehnici și strategii ce contribuie la impunerea printr-un comportament asertiv deține atât tehnici specifice asertivității
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
zi. Ca și În cazul populației generale consumul de tabac la schizofreni este corelat cu sexul masculin și cu populația tânără. Automedicația: diverși specialiști consideră abuzul de substanțe ca o tentativă de automedicație a simptomelor negative ale schizofreniei, a simptomelor anxioase și depresive sau a efectelor indezirabile ale neurolepticelor. În acest sens de cauzalitate, schizofrenia este primară toxicomaniilor care sunt evident secundare ca mecanism de apariție. Pentru Khantzin (1985) automedicația ar fi legată foarte precoce de evoluția schizofreniei și În speță
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
factori mai puțin la cel de Timp - Economie. Deși erau multe păreri ce sugerau contrariul, femeile foloseau banii ca instrument în luptele pentru putere mai mult decât bărbații. În concordanță cu literatura precedentă, datele au sugerat că femeile sunt mai anxioase când vine vorba de banii, decât bărbații și sunt mai interesate de calitatea produselor și a serviciilor pe care le cumpără (Furnham și Okamura, 1999). Medina, Saegert și Gresham (1996 apud Furnham și Okamura, 1999) într-un studiu despre culturi
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
pentru că nu știi niciodată când lucrurile se înrăutățesc și ai nevoie de bani. ANXIETATE Banii sunt priviți atât ca sursă a anxietății cât și un mod de protecție împotriva ei. Persoanele care au un scor ridicat la acest factor sunt anxioase când e vorba de bani și în situații care includ bani. Ei abordează relații care implică schimb monetar cu ezitare, grijă și nervozitate. Exemplu item: Dau semne de nervozitate atunci când nu am destui bani. 6 CONCLUZII Motivația hedonistă este cea
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
abordările aceleiași teme, și cu câtă savoare, cât de copios pot fi redate În forme expresive elementele observate și analizate: Rolul educatorului de artă este și acela de a forma un climat afectiv tonifiant, care să Înlăture tendințele frustrante și anxioase ce conduc la izolare, să determine valorificarea potențialului psihic, În scopul achiziționării de deprinderi și priceperi sociale și profesionale, toate contribuind la o inserție a deficientului de auz În lumea normalității. Ora de limba română la clasa cu elevi deficienți
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
este că între sex și stress există o strânsă interdependență. Rezultatele stării de stress conduc și la tulburări în ceea ce privește comportamentul sexual. Reacția la stress diferă de la persoană la persoană, ținând, deci, de personalitatea fiecăruia și că eliberarea energiilor, a manifestărilor anxioase, se poate realiza cu multă eficiență în cadrul relațiilor și contactelor sexuale. Aceste relații pot fi de dominare, sau de abandonare în brațele celuilalt, după cum persoana în cauză consideră că se poate manifesta mai bine într-o acțiune considerată "post-stress”. Cercetătorii
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]
-
evaluarea potențialului creativ, ca titlu informativ, deoarece rezultatele cercetărilor sunt contradictorii: * primul născut și copiii unici beneficiază de mai multă încurajare și asistență educativă, ceea ce sugerează că ar fi mai creativi; * primul născut și copilul unic sunt mai puțini creativi, anxioși, conformiști; cu teamă de eșec și pasivi; * frații mijlocii ar fi creativi într-un mediu politic, deoarece știu să negocieze și să facă compromisuri. 5. Plasarea cât mai timpurie a copilului într-o formă de învățământ - este benefică pentru completarea
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
au, în general, copii creativi. Ei nu se îngrijorează în mod excesiv din cauza copilului deoarece acesta își asumă riscurile la care se expune. Hiper-protecționismul poate fi un obstacol în calea dezvoltării creativității copilului, iar un părinte matur nu va fi anxios, exagerând pericolele posibile cu care se confruntă copilul. Respectul Copilul creativ are părinți care îl respectă, au încredere în capacitățile sale, în unicitatea personalității sale. Discuțiile cu acești copii decurg ca de la egal la egal și se desfășoară cu tot
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
Mario este puțin cooperant, cu frecvente manifestări agresive față de alți copii sau persoane adulte, dacă sunt prezenți părinții. Aceste manifestări sunt exacerbate când se află în grija bunicii paterne sau a mamei. De asemenea are destul de multe fobii și reacționează anxios la diverse situații sociale: părăsirea încăperii de unul sau ambii părinți, apariția unui câine, zgomotul artificiilor, mersul la un consult medical. Nu prezintă alte tulburări de comportament din spectrul autist. Mare parte dintre comportamentele indezirabile sunt rezultatul unei abordări educative
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
fi o presupunere comună că există întotdeauna un atașament pozitiv față de părinți: nu e așa. Calitatea interacțiunii decide calitatea atașamentului. Ainsworth et. Al (1971) a descris trei modele de atașament care pot fi prezentate în grade variate: atașament sigur, atașament anxios, evitarea anxioasă a atașamentului. Atașamentul: Noțiunea de atașament a fost introdusă în anul 1969 de către J. Bowbly și apoi de către M.D.S. Ainsworth, prin aceasta adăugându-se o enormă contribuție la explicare dinamicii interacțiunii mamă copil. În concepția acestor autori termenul
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
presupunere comună că există întotdeauna un atașament pozitiv față de părinți: nu e așa. Calitatea interacțiunii decide calitatea atașamentului. Ainsworth et. Al (1971) a descris trei modele de atașament care pot fi prezentate în grade variate: atașament sigur, atașament anxios, evitarea anxioasă a atașamentului. Atașamentul: Noțiunea de atașament a fost introdusă în anul 1969 de către J. Bowbly și apoi de către M.D.S. Ainsworth, prin aceasta adăugându-se o enormă contribuție la explicare dinamicii interacțiunii mamă copil. În concepția acestor autori termenul de atașament
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
care înregistrează concomitent expresia facială a copilului surprinși într-o interactiune de comunicare de laborator, au dovedit că mamele, diferite din punct de vedere al tempera mentelor, nivelului intelectual și educațional, folosesc aceleași forme de comunicare cu sugarul lor. Evitarea anxioasă a atașamentului Copilul nu are încredere că părinții vor reacționa în mod pozitiv și gata de a-și oferi ajutorul. Dimpotrivă, el se așteaptă la respingeri. Copilul încearcă să se descurce fără dragostea și ajutorul celorlalți. Ei luptă pentru a
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
atașamentul la copiii de un an ai mamelor psihopate. Ei nu au găsit diferențe semnificative în tipul de atașament dintre copiii mamelor psihopate și cei ai mamelor din grupul de control. Totuși a găsit o frecvență semnificativ crescută a atașamentului anxios la copiii cu mame schizofrenice. Atașamentul între părinți și copii apare ca un fir invizibil între ei. Acolo unde părinții și-au privat copilul și au negat interacțiunea și stabilitatea în relația. cu ei este greu să precizezi comportamentul de
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
tratamentele să fie îndreptate spre aceste modele de interacțiune. În ce fel modelele de atașament ale copilului, aflat în diferite stadii de dezvoltare afectează dezvoltarea atașamentului față de alte persoane, care îi acordă îngrijirile? Care sunt trăirile unui copil cu atașament anxios față de mama sa atunci când este îndepărtat de acea sta? Provocările de dezvoltate normală ale copilului la vârste diferite afectează interacțiunea cu părinții și atașamentul în moduri diferite. În consecință, reacțiile părinților ar putea contribui la stabilirea unei reacții tensionate între
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
această convingere copilul are curajul să exploreze lumea. Acest model este menținut și dezvoltat de părinți, ei fiind în primii ani disponibili, atenți la semnalele copilului și capabili să îi ofere liniște, alinare iubitoare ori de câte ori are nevoie de ea. Atașament anxios : Copilul este nesigur dacă părinții sunt disponibili să-i ofere ajutorul cânt sunt solicitați. Din cauza incertitudinii copilul trăiește teama de separare și tinde să fie timorat în manifestarea comportamentului de explorare a mediului său. Acest model este menținut de părinți
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
factori mai puțin la cel de Timp - Economie. Deși erau multe păreri ce sugerau contrariul, femeile foloseau banii ca instrument în luptele pentru putere mai mult decât bărbații. În concordanță cu literatura precedentă, datele au sugerat că femeile sunt mai anxioase când vine vorba de banii, decât bărbații și sunt mai interesate de calitatea produselor și a serviciilor pe care le cumpără (Furnham și Okamura, 1999). Medina, Saegert și Gresham (1996 apud Furnham și Okamura, 1999) într-un studiu despre culturi
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
pentru că nu știi niciodată când lucrurile se înrăutățesc și ai nevoie de bani. ANXIETATE Banii sunt priviți atât ca sursă a anxietății cât și un mod de protecție împotriva ei. Persoanele care au un scor ridicat la acest factor sunt anxioase când e vorba de bani și în situații care includ bani. Ei abordează relații care implică schimb monetar cu ezitare, grijă și nervozitate. Exemplu item: Dau semne de nervozitate atunci când nu am destui bani. 6 CONCLUZII Motivația hedonistă este cea
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
extrem de expresive și sunt mai puțin inhibați și timizi. Personalitatea deficienților de auz poartă amprenta handicapului existent, deși pot exista diferențe comportamentale între indivizi. Astfel, pot exista copii deficienți de auz, timizi, cu stimă de sine scăzută, dependenți de anturaj, anxioși, negativiști, agresivi, cu teamă crescută de eșec, lipsiți de inițiativă, fără interese, cu frică de respingere, așa cum există și deficienți de auz sociabili, degajați, optimiști. Cercetătorii au arătat că cei cu disfuncții auditive, care nu beneficiază de demutizare au tendința
Deficien?a de auz ?i aspecte legate de limbaj by Alina Covasneanu () [Corola-publishinghouse/Science/84051_a_85376]
-
pe spate pentru a vedea mai bine, ie‑ șind aproape diform din această muncă. În propria lui viață, n‑a avut acel parcurs sigur pe care l‑am presupune. Era neliniștit, uneori frenetic, alteori torturat de crunte descurajări; se consuma anxios, cu sufletul arzând în flăcă‑ rile unor aspirații nesfârșite. Michelangelo manifesta un scrupul în tot ce în‑ semna artă. Francisco de Hollanda notează acest paradox: se cunoaște știința unui mare pictor după teama cu care face lucrul la care se
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
copiii se eliberează singuri de conduitele inadecvate produse de temeri, când intră în colectivitățile de copii, dar uneori temerile se intensifică și devin iraționale, căpătând forma unor anxietăți care, indiferent de circumstanțe, perturbă activitatea normală a copilului. Uneori, aceste stări anxioase au la bază mecanisme de apărare față de o situație defavorabilă ; alteori sunt legate de sentimentul culpei și apar ca o temă de pedeapsă, mult deosebită de teama — grijă, prudență sau atenție mărită. O dată cu vârsta, când copilul ajunge prin experiența de
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
defavorabilă ; alteori sunt legate de sentimentul culpei și apar ca o temă de pedeapsă, mult deosebită de teama — grijă, prudență sau atenție mărită. O dată cu vârsta, când copilul ajunge prin experiența de viața să-și domine impulsurile, se modifică și tendințele anxioase prin însuși procesul maturizării. Dar afecțiunea echilibrată și încrederea din partea adulților, adică sentimentul de securitate deplină pe care copilul îl trăiește poate preveni apariția stărilor anormale de anxietate. • Onicofagia (roaderea unghiilor), ticurile, pot avea o coloratură caracterială, exprimând uneori o
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
integritatea corporală a victimei, cât și evoluția sa psihologică : în plan cognitiv, autopercepția negativă, iar în plan emoțional, teama, depresia. Violențele verbale, psihologice, afectează în principal stima de sine: victimele se simt devalorizate, își pierd încrederea în posibilitățile proprii, devin anxioase. O altă tipologie a conduitelor de violență în școală, care combină mai multe criterii -planul agresiunii (verbal/fizic), gradul de deschidere (directă/indirectă), și tipul de implicare a agresorului (activă/pasivă) -, a fost realizată de J. Hebert <footnote C.Neamțu
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
în sine, soldată cu dificultăți de adaptare). Desigur, activitatea școlară, relația elevului cu profesorul, relațiile dintre profesori pot declanșa multe sentimente negative. Intervențiile educative au rostul de a calma, de a pondera și de a echilibra copilul instabil afectiv și anxios și de a descuraja timiditatea. „Este util și oportun ca activitatea didactică să fie astfel concepută, organizată și reglată încât să nu genereze (sau să genereze cât mai puțin posibil) instalarea dereglărilor afective, a sentimentelor supărătoare la elevi- chiar dacă
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
de exigență, elevul este pus în situația de a-și tatona, de a-și căuta un nou sistem valoric al calificativelor cu care să-și acorde nivelul de aspirație. Toate aceste tatonări și căutări sunt însoțite de stări tensionale uneori anxioase, de o atitudine negativă față de aprecierea profesorului. Pentru a înlătura unele experiențe pe care elevii le simt ca dureroase, este necesar ca institutorii/profesorii, părinții și chiar elevii înșiși să fie conștienți de existența acestui fenomen, pentru ca să-l depășească
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]