1,129 matches
-
asupra domeniului regal a cărui extindere a fost marea operă a capețienilor: plecat de la elemente fărîmițate, situate în Île-de-France și în regiunea Orléans, el acoperă 313.000 kilometri pătrați în 1328, adică trei sferturi din regat. În alte părți, pe *apanaje și pe marile *fiefuri, autoritatea regelui nu se exercită decît în mod indirect. Detașate de domeniu, primele rămîn administrate după aceleași metode. Cele din urmă vin în linie dreaptă din principatele constituite pe timpul anarhiei feudale. Dacă ducatul de Burgundia rămîne
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
a dezvoltat pe tot parcursul Evului Mediu, pentru a înflori în epoca gotică și a-și atinge apogeul în secolul al XV-lea (Très Riches Heures du duc de Berry). Ea dispare apoi odată cu inventarea tiparului și cu avîntul picturii. Apanaj. Pămînt dat de rege fiilor săi mai mici sau fraților săi pentru a le asigura existența, pentru a compensa coroana, rezervată fiului cel mai mare. Arendare. Acțiunea de a da în arendă. Arenda este un procedeu de administrare prin care
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de a adînci paradoxurile Textului făceau parte dintr-o teologie trăită, erau mijloace de progres spiritual. Dar chiar în cursul vieții lui Origen, la sfîrșitul secolului al III-lea, funcția învățăturii va începe să fie revendicată de episcopi, va deveni apanaj al ierarhiei, va ajunge să se transforme în instanță autoritară de adevăr formulat dogmatic. Origen nu propune teoria ființelor universale drept capitol de dogmă, ci doar ca o conjectură dar cît de expresivă! pentru a da seamă de diferența dintre
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
la fel și În gloata unui neam răsare din cine știe ce colț al său un exemplar care lasă În urmă pe toți cei dimprejur. 3.2. Stimularea capacității creative În perioada adolescenței și tinereții școlare Multa vreme creația a fost considerată apanajul exclusiv al unei minorități restrânse. Distingând Însă mai multe trepte calitative În creativitate și observând cum și eforturile de gândire obișnuită implică ceva nou, cel puțin pentru persoana aflată Într-un impas, actualmente nu se mai face o separare netă
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
la fel și În gloata unui neam răsare din cine știe ce colț al său un exemplar care lasă În urmă pe toți cei dimprejur. 3.2. Stimularea capacității creative În perioada adolescenței și tinereții școlare Multa vreme creația a fost considerată apanajul exclusiv al unei minorități restrânse. Distingând Însă mai multe trepte calitative În creativitate și observând cum și eforturile de gândire obișnuită implică ceva nou, cel puțin pentru persoana aflată Într-un impas, actualmente nu se mai face o separare netă
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
în majoritatea societăților). Violența, problemele familiale, accidentele rutiere, afecțiunile grave ale ficatului, dar și scăderea productivității muncii și excluderea socială sunt doar câteva din efectele pe care le are consumul abuziv de alcool, în timp ce bolile cardio- vasculare și cancerul sunt apanajul consumului de tutun. Numărul fumătorilor din Uniunea Europeană rămâne ridicat (circa o treime din populație), iar problemele de sănătate generate de tabagism conduc la aproximativ 650.000 de decese pe an. Aproape jumătate din acestea se înregistrează în rândul persoanelor cu
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
un rol semnificativ în formarea patternurilor de consum. Unele societăți interzic alcoolul, în timp ce altele îl tolerează (este permis consumul în timpul deplasării cu autovehiculele). Afecțiunile medicale care se asociază de obicei cu consumul de alcool (așa cum este ciroza) nu sunt exclusiv apanajul alcoolicilor. Nici consumul de alcool și nici debutul consumului la vârste mici nu determină neapărat alcoolismul. Potrivit lui Hemslin, J. M. (1990, p. 129), procesul de învățare socială este factorul determinant și în raportarea individului la consumul de alcool, autorul identificând
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
ce surprinde zona inconștientă a imaginarului. Un element important în modalitatea în care este perceput imaginarul este perspectiva lui Mircea Eliade. Filosoful român reconsideră imaginarul, introducându-l între modalitățile epistemice ca o modalitate viabilă de cunoaștere: "Gândirea simbolică nu este apanajul exclusiv al copilului, al poetului sau al dezechilibratului; ea este consubstanțială ființei umane; precedă limbajul și gândirea discursivă. Imaginile, simbolurile, miturile nu sunt creații arbitrare ale psihicului, ele răspund unei necesități și îndeplinesc o funcție: dezvăluirea celor mai secrete modalități
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
potențialității, în afara noțiunilor clasice: virtualul și actualul. Noutatea filosofiei lupașciene vizează posibilitatea de a repune în discuție trei teme obsesive pentru istoria gândirii: distincția între materie și spirit care se relativizează; distincția între subiect și obiect, subiectivitatea devenind nu numai apanajul conștiinței, ci și al oricărui dinamism activ; distincția între formal și material care se relativizează, de asemenea 1. După Ștefan Lupașcu, imaginea este în interiorul subiectului, fiind subiect și obiect, în același timp. Subiectul este o actualizare care scapă conștiinței, iar
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
de evenimente cardiovasculare la pacienții vârstnici devine obligatorie prin folosirea tuturor metodelor aflate la îndemână în vederea aplicării tehnicilor mai agresive de tratament la pacienții cu riscul cel mai înalt, considerarea permanentă a raportului cost beneficiu devenind încă de astăzi un apanaj obligatoriu al medicinei moderne.
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ana Gabriela Fruntelată () [Corola-publishinghouse/Science/91931_a_92426]
-
I. ?i aici, orizontală subliniaz? cele trei niveluri, �n ciuda a trei profiluri de fă?ad? ?i a unei modenaturi care urc? de la parter p�n? la coronament. Monumentalitate ?i distinc?ie, aliate bog?-?iei, caracterizeaz? acest stil clasic nou, apanaj regal. Tot at�ta originalitate, dar diferit?, g?sim �n limbajul clasic creat de Ph. Delorme (aprox. 1510-1570) la castelul Anet (aprox. 1547-1555), construit pentru Diana de Poitiers. Curtea este p?trat? ?i m?rginit? de trei corpuri de cl
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
polarizează spațiul social și politic. Ea este practicată de PUTERE, fie de cei ce doresc să parvină la ea. Ca o minciună să existe cu adevărat, ea trebuie să se adreseze cuiva și să fie crezută. Minciuna este, prin excelență, apanajul politicii și al puterii. Politicul este un model de simulare Oamenii politici cunosc acest secret. Prin acest vicleșug de inducere la mase a . iluzie Politicianul propagandist nu ne arată cum să gândim, ci ne spune i „realității” și „adevărului”, prin
Caleidoscop by P.D. Bâlbă () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93254]
-
promovate de istoricul Nicolae Iorga, prin raportare la sincronismul lovinescian, întrucât, în limitele acestei viziuni, localismul creator propune valorificarea istoriei și a tradiției provinciilor, a folclorului local, transpunându-se în instrument de formare a culturii autentice. Cultivarea localismului creator reprezenta apanajul intelectualului provinciei ce se manifesta, de cele mai multe ori, de la tribuna revistelor locale. Pentru acest actor al periferiei, localismul deținea două valențe: pe de o parte, fenomenul era generat de o serie de complexe ce converg în jurul binomului centru-periferie, pe de
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
creșterea gradului de alfabetizare, dar și cu dezvoltarea instituțională a culturii. Firește, alte profesii tind să dispară (diac, uricar, grămătic, copist), în timp ce anumite ocupații abia se conturează în secolul XIX (ziariști, actori, arhitecți). În tot acest ansamblu ocupațional, profesiile sub apanajul științei și tehnicii au o pondere extrem de redusă, cristalizându-se abia în a doua parte a perioadei interbelice. Tabel 1. Evoluția categoriilor profesional-intelectuale, secolele XVII, XVIII, XIX Categorii profesionale Sec. XVII Sec. XVIII Sec. XIX Profesori, învățători 3.2% 46
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
profesor Victor Lazăr pleda astfel pentru o educație feminină orientată înspre deprinderi artistice și gospodărești, iar pentru tinerele care doreau totuși o carieră, propunea crearea unor facultăți speciale, "femeiești", pe lângă instituțiile universitare existente 40. De altfel, frecventarea universităților încă era apanajul tineretului masculin, în timp ce distanțarea de "cei 4 K: Kinder, Kleider, Kirche, Küche" părea că metamorfozează femeia într-o "parodie a bărbaților"41. Așadar, noua politică școlară interbelică trebuia să țină cont de o întreagă paletă de aspecte problematice în demersurile
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
se înregistrează abateri - accentuând, o dată în plus, relația antagonică dintre centrul modernist, decadent, marcat de "intelectualism despotic"26 și provincia păstrătoare de tradiție autentică, ce nu trebuie să fie doar consumatoare, ci și creatoare de cultură. Cultivarea localismului creator reprezenta apanajul grupărilor intelectuale coagulate în jurul unor reviste locale. Incubatorul unei astfel de atmosfere culturale nu putea fi decât orașul provinciei în care activau elitele locale, iar actorul principal într-un astfel de context devenea intelectualul provinciei detașat de "meschine preocupări politice
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
cea din afară alimenta, la rândul său, tinerele energii intelectuale ale unei capitale ce apărea, dintr-un alt unghi, o capitală a periferiei în căutarea unui echilibru între național și universal. Pentru nordul Moldovei nu putem afirma că localismul devenise apanajul tinerei generații. O astfel de generație ar putea fi conturată în spațiul cernăuțean, în cadrul mișcării iconariste. Totuși, apropierea iconariștilor de politica extremei drepte a diminuat, într-o anumită măsură, asumarea principiului "arta de dragul artei". Pe de altă parte, cel puțin
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
de a adînci paradoxurile Textului făceau parte dintr-o teologie trăită, erau mijloace de progres spiritual. Dar chiar în cursul vieții lui Origen, la sfîrșitul secolului al III-lea, funcția învățăturii va începe să fie revendicată de episcopi, va deveni apanaj al ierarhiei, va ajunge să se transforme în instanță autoritară de adevăr formulat dogmatic. Origen nu propune teoria ființelor universale drept capitol de dogmă, ci doar ca o conjectură dar cît de expresivă! pentru a da seamă de diferența dintre
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
liziera condiției umane: nu-și mai stăpînește limitele și nu mai poate atinge pragul gidian al personalității maxime. După o atare fișă caracterologică a noii spiritualități, prinde tot mai mult contur ipoteza că noua orientare spirituală nu putea fi nicidecum apanajul generației de la 1922, și ea nouă și tînără, generație care-l revendica drept lider pe Corneliu Codreanu, un grup de care era peste măsură de entuziasmat omul politic Goga. Rămînea însă, ca o dilemă fertilă a perioadei interbelice, întrebarea pe
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
fost de multe ori neglijată în discuția despre factorii esențiali pentru democrație. Această dorință de libertate generalizată nu este importantă doar pentru supraviețuirea și consolidarea democrației, consideră autorii, ci chiar pentru transformarea regimului, pentru inițierea procesului de democratizare, de obicei apanaj al elitelor. Acest factor completează tabloul pe care îl știam, anume importanța factorilor economici și a capitalului social. În demonstrația autorilor, democratizarea se dovedește legată la nivel agregat de aspirațiile spre libertate chiar și atunci când relațiile sunt controlate cu ajutorul factorilor
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
clădirilor. Europa nu se distinge în scăderea participării, dar noi forme par să le fi înlocuit pe cele vechi. Rămâne de stabilit cine sunt noii participanți și dacă participarea continuă să prezinte aceleași diferențe ca în trecut, când participarea era apanajul bărbaților, al celor educați și cu mai multe resurse și mai multe aptitudini civice. Ipoteza de lucru a autorilor este că noile forme de participare au tendința de a fi mai egalitare, de a include și categorii de cetățeni ce
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
protest, precum petițiile, boicoturile și demonstrațiile au devenit tot mai populare în multe țări. Politica de protest este răspândită mai curând în rândurile persoanelor educate și cu ocupații manageriale și profesionale din societățile post-industriale, dar ea nu mai este strict apanajul studenților și tinerilor cum era altădată. În același timp, așa cum se întâmplă în cazul ecologiștilor, participarea de un anumit fel nu apare ca un joc de sumă zero, unii dintre cei mai activi protestatari folosind totodată și canale convenționale de
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
o evidentă ruptura de valori între generațiile din societățile occidentale cele mai prospere. În aceste societăți, cei născuți între anii '20 și '50 se dovedesc a fi cei mai conservatori în privința rolurilor casnice ale sexelor, în timp ce atitudini mai egalitariste sunt apanajul celor născuți după război. Aceștia s-au socializat în atmosfera mișcărilor feministe, a lărgirii cadrului educativ al femeilor și la pătrunderea masivă a acestora în rândul gulerelor albe, al managerilor și administratorilor. Aceste schimbări în atitudini între cei născuți înainte
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
1,2 Semnarea unei petiții 5,8 Participarea la un boicot 1,0 Participarea la demonstrații legale 6,0 Votat în ultimele alegeri (2004) 86,3 Așa cum se poate constata din tabelul de mai sus, participarea convențională și protestul sunt apanajul unei minorități. Participarea în asociații voluntare, caracteristică unei societăți democratice, este firavă. După formula găsită de Voicu (2003), participarea este în România o rara avis. În afară de precondițiile puse de moștenirea regimului comunist, o altă explicație a participării reduse sunt resursele
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
semnificativă ar putea exprima o frustrare legată de tranziție, o inadaptare la logica pieței, care înlocuiește în capitalism funcționarea rețelelor anterioare destrămării comunismului. Pentru că rețelele actuale sunt, de cele mai multe ori, transformarea celor din epoca comunistă, utilizarea lor preponderentă este probabil apanajul celor care foloseau și înainte această tactică anti-modernă (Rose, 1998). Utilizarea acestor rețele este singura soluție în societăți caracterizate de ineficiența reglementărilor legale și a pieței. Oricum, efectul lor asupra susținerii democrației este redus. Ceea ce contează sunt, din nou, resursele
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]