2,077 matches
-
și neputincioși (chiar dacă tot ei le declanșează, într-un fel sau altul!)... Nu împlinisem opt ani când Rucărul și rucărenii au resimțit din plin - la tot atâția ani după al doilea război mondial - vâlvătaia scăpată de sub control și la dimensiune apocaliptică a prăpădului incandescent, care a cuprins satul pe 25 martie 1953. Locuitorii mai vârstnici asemuiau prăpădul cu întâmplarea petrecută în urmă cu 40 de an, când pârjolul devastator al invaziei inamice germano-aulice din toamna anului 1916 (cardinal, pentru români!) se
CARTEA DINTRE LESPEZI! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373116_a_374445]
-
gârlei, căpițele de fân fleșcăite și mucegăite de pe costișe alunecau în ritmul năvalnic al torenților învolburați, negri ca mâzga cea mai adâncă a pământului și care dădeau de-a dura totul părând aidoma horiturilor neterminate și părăsite de cine știe ce urgențe apocaliptice, plutea pe întinsul undelor spumegânde buturi și resturi de lemne, rădăcini și răgălii care se rostogoleau cu zgomot de-ți țiuia și fremăta tot corpul ca la un cutremur, șuvoaiele ieșiseră cu mult din matcă și-și măreau debitele la
BASTARDUL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 172 din 21 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372100_a_373429]
-
fantasme și pe care magnifica „pasăre de pe altă lume” îl urma pentru a abate puhoaiele din calea zburătoarelor sinucigașe, a le stăvili pentru a încerca să-și salveze suratele ... Era acesta semnul sigur că peisajul stihiei dezlănțuite, aproape diluvian și apocaliptic care-i înconjura, le slăbise concentrarea și limpezimea privirii, ochii li se împăienjeniseră cât să adăpostească imaginile fugare îndărătul pleoapelor obosite, reverii a căror persistență le-ar fi pus în primejdie viața. Dâră observase de câțiva ani, dar a ținut
BASTARDUL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 172 din 21 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372100_a_373429]
-
doritul neo-sclavagism nu mai trebuie să miște în front, gata! În loc de concluzie Celebrul filosof și scriitor italian Umberto Eco i-a comparat pe jihadiștii din gruparea Statul Islamic (SI) cu naziștii, estimând că și unii și alții nutresc o ‘'dorință apocaliptică de a pune stăpânire pe lume'’, informează AFP. ‘'Un război este în curs și suntem cufundați în el până la gât’', a atenționat celebrul scriitor, care a sărbătorit recent 83 de ani. De asemenea, Eco a evocat riscurile legate de fenomenele
CEVA E PUTRED ÎN … PARIS! de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1473 din 12 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376165_a_377494]
-
Din cauza toxicelor omenirii otrăvitoare. Pe alocuri unii strigă: totu-i despărțire! Pământul are nevoie urgentă de iubire! Pe vremuri, când oamenii erau puțini Cetele îngerilor colindau pădurile cu pini Țineau un echilibru în zborul lor eliptic Satanica vrajba, nu musca apocaliptic! Zeci de curcubee încingeau pământul Diamantele iubirii împodobeu vesmântul Păsările chemau la dragoste prin tril Surâdea spre cer, verdele crud de april! Pentru că mi-s rude miresmele Sale Și noaptea beau lumină de stele-n petale Luceferii-mi zâmbesc, iar
CUIBUL BERZELOR de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379666_a_380995]
-
A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Fragmente > COPILĂRIE MUTILATĂ Autor: Silvia Giurgiu Publicat în: Ediția nr. 2308 din 26 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Îngrozit și tremurând amarnic, cu inima bătând să-i spargă pieptul, Iliuță spera ca bestiile apocaliptice care îl urmăriseră înfuriate și înfometate, ca și el dealtfel să nu descopere gaura prin care trupul său firav se strecurase în acel precar adăpost. Le privea cu ochii dilatati de spaimă și îngrijorare, rugându-se la îngerașul pe care
COPILĂRIE MUTILATĂ de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375664_a_376993]
-
existența în echilibru. Anarhia, haosul și slăbiciunea morală nu sunt un mediu prielnic unde viața ar putea continua eratic la nesfârșit, iar fără de martirajul tainic al celor câțiva sfinți uitați de lume am fi ajuns de mult la marginea prăpastiei apocaliptice. Vor mai fi oare suficient de mulți oameni curați, de martiri, de sfinți, rămași în lume pentru care Dumnezeu să amâne potopul și să continue să ocrotească lumea? Iluzia omului post modern, a “noului ateist” că am intrat deja în
DESPRE ISPITA DE A TRAI DOAR CU PAINE de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2113 din 13 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379234_a_380563]
-
de lapte și miere care se prelingeau domol la canalele stradale. Și iată că, în loc să ajungem noi la ei occidentalii s-au revărsat deodată în România sub forma unei așa zise revoluții grefată pe sângele nevinovat și vărsat pentru imaginea apocaliptică a spectacolului justificativ care de-abia astăzi a ajuns la epilog avându-ne pe noi în rolul bieților figuranți. Rezultatul, adică cel planificat de noi în vis adică, acel sandviș compus din cele două felii ale închipuitei democrații având la
CE-AŢI FĂCUT DIN ŢARA MEA, NEMERNICILOR?! de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369216_a_370545]
-
dregătoria noului regim politic, iar mama a doi frați dintre apostoli îl chiar rugase pe Iisus să așeze fii săi, unul la dreapta și altul la stânga tronului Său de domnie. Aceeași ispită și înțelegere lumească a politicii și a așteptărilor apocaliptice, confuzia soteriologică între istorie și escatologie, vor face necesară și universal aclamată venirea la putere și în glorie în această lume a anticristului, a falsului mesia, pe care oamenii îl vor onora și slăvi ca pe adevăratul mesia, ca pe
FACE BISERICA POLITICĂ? de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374207_a_375536]
-
simț, chiar roșu de-ar fi fost. Sânt o sumă de roșii cari râd din toată inima de propriul lor partid și cari, de nevoie și pentru interese, fac o mutră serioasă când marele pontifice aruncă-n lume frazele sale apocaliptice. Care a fost însă mirarea noastră când "Steaua Romîniei" fu apucată de toanele "Presei" și, tăcând despre cele dinlăuntru, începu să cutreiere Afganistanul. Dar misterul se explică repede: d-nii Conta și Teriachiu intrară în ministeriu. Deocamdată "Steaua Romîniei" mai urmează
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
făcut din Romînia? Nu învinovățim, nu osândim pe adversari; ceea ce voim e ca să-și deschiză ochii, să vază limpede o dată în viața lor unde duc acele teorii internaționale, unde conduce amiciția cu Jules Allix, Orsini, Rochefort și ceilalți. La tiradele apocaliptice pe cari "Romînul" binevoiește a le revărsa oncțios asupra evenimentului nu vom răspunde nimic; dar vom releva ceea ce ne atinge pe noi direct în articolele pe cari ziarul partidului roșu le publică de trei zile încoace. "Romînul" susține că d.
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
să geamă sub pana d-lui C. A. Rosetti, d-sa s-a ținut obligat a ne da o explicare pe larg a acestor vorbe și a făcut-o în cinci articole consecutive ale "Romînului", în acel stil oncțios și apocaliptic care-i-e propriu. Iată ce însemnează această nefericită cabală după esplicarea "Romînului". Cuvintele "Ale tale dintru ale tale", zise asupra unui asasinat și aruncate victimei asasinatului, cuprind însăși legitimarea crimei. A zice unui om asupra căruia s-a făcut o încercare
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Cu tot tonul necuviincios de atunci al "Romînului" am crezut că nu e demn de pana noastră de-a repeta acea necuviință. Ne doare însă soarta țării, ne doare această anarhie de idei, această viciare a simțului public prin fraze apocaliptice, ne doare mizeria intelectuală și morală din țară și de aceea am fost siliți nu de-a diminua cu greutatea unui fir de muștar măcar responsabilitatea făptuitorului, ci de-a arăta de ce instinctele rele, în loc de-a se manifesta, ca
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
FRAZE... Nedeprinși a face fraze, am dat seama despre adunarea ținută de membrii clubului conservator și de delegații din județe cu tonul neted al unei relațiuni obiective, căci importanța lucrului în sine nici nu scade, nici se adaugă prin articole apocaliptice, precum le obișnuiesc confrații de la "Romînul". Dumnealor par a se mira de aceasta; ar fi așteptat toate minuțiozitățile unui reporter, dar asemenea draperie, oricât de interesantă ar fi încolo, ni se pare nouă de puțină însemnătate. Îndealtmintrelea "Romînul" recunoaște că
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
episoadele ...".52 II Un "cer încărcat de mite" (Muntele mușchiul, stânca • Personaje: magul, zăhastrul, călugărul) "Zidul", ca faptă umană, nu este pe placul zeilor. Vechiul Testament opune, în permanență, zidul-trufie al Turnului Babel, "cetății din cer". Acest lucru declanșează un "complex apocaliptic", spune Paul Evdokimov, generat de viziunea creștină a "Împărăției cerurilor". În esență, trebuie să înțelegem creștinismul ca fiind "apocaliptic"1 prin "detestarea utopiilor", prin intruziunile profeților ("texte inter-testamentare") care "disprețuiesc până la idiosincrazie istoria în general și prezentul în special" chemând
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
nu este pe placul zeilor. Vechiul Testament opune, în permanență, zidul-trufie al Turnului Babel, "cetății din cer". Acest lucru declanșează un "complex apocaliptic", spune Paul Evdokimov, generat de viziunea creștină a "Împărăției cerurilor". În esență, trebuie să înțelegem creștinismul ca fiind "apocaliptic"1 prin "detestarea utopiilor", prin intruziunile profeților ("texte inter-testamentare") care "disprețuiesc până la idiosincrazie istoria în general și prezentul în special" chemând o "intervenție bruscă, imediată și miraculoasă a lui Dumnezeu", ceea ce împinge semnificația apocalipsei (apo "dez"; kaly "a acoperi", în
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
idiosincrazie istoria în general și prezentul în special" chemând o "intervenție bruscă, imediată și miraculoasă a lui Dumnezeu", ceea ce împinge semnificația apocalipsei (apo "dez"; kaly "a acoperi", în traducere "descoperire", "dezvăluire") spre "un sens escatologic". Păstrăm această interpretare asupra textelor apocaliptice (ulterioare profeților, stabilirii Scripturii iudaice) a lui Cristian Bădiliță 2 mai aproape de viziunea eminesciană a profetului-mag-vizionar, care valorizează timpul istoric interpretând "hieroglifele" sacre. Istoria "zidului" trebuie însă pusă, la M. Eminescu, în relație cu semnificațiile pământului, a lutului: pentru că legea
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
între oameni să distrugă răul, la M. Eminescu accentul se mută pe existența unor virtuali "eroi" (cezari, prinți, regi) care pleacă în căutarea inițierii în tainele lumii: o lume lăsată (prin retragerea zeului) în "vremuire". Ei nu mai așteaptă sfârșitul apocaliptic, ci ies în calea lui provocând, încercând să smulgă revelația, "cifrul" întocmelii celei rele, pentru a o corija: "La tronul cel etern pe scări deschise Stau mândre genii cu lumină-ncinse; L-a Lui picioare în genunchi s-așterne Și
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
eterne." (Fata-n grădina de aur) Calea genunchiului plecat, a milei, e înrădăcinată în formele creștinismului voievodal din care și-a extras poetul actanții. Dramele eminesciene (Decebal, Bogdan, Mira) sunt construite pe astfel de arhetipuri, însă lectura noastră nu interpretează apocaliptica eminesciană ca "retrospectivă a istoriei mântuirii", ci ca "prevestire a unor evenimente viitoare".34 Fiul de prinț, voievod, magul sunt, înainte de toate, niște prevestitori ai legilor imuabile ale Divinității. Ei trebuie așezați în categoria personajelor "privilegiate", care "au acces la
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
un vers de laborator al Odei, Eminescu spune: "De-al meu propriu cânt mistuit mă mistui" și forma definitivă: "Pe-al meu propriu rug, mă topesc în flăcări... Pot să mai reînviu luminos din el ca Pasărea Phonix?" * Tendința către "apocaliptic" (habitudo ad nihil) nu devine o "spaimă de neant" la Eminescu, ci nevoia de identificare a unei "cauze prime" (habitude ad causam primam), de a afla "sâmburul lumii, tot ce-i drept, frumos și bun" (Memento mori). Înțelepciunea magilor, "bătrânii
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
cu dimensiunile cosmosului".25 Acest "acord" s-a constituit și a devenit un principiu de forță în poetica sa sub razele de foc ale "eternei reîntoarceri": "Azi un diluviu, mâne-o murmuire, O armonie, care capăt n-are ..." (Adânca mare ...) Apocalipticul există la Eminescu doar ca o consecință a lipsei acestei "armonii" cosmice, în dezacordul dintre cer și pământ. Astfel că legea "înnoirii ciclice" atât la Eminescu cât și la Nietzsche este un drum al pulberii: "Veșnica clepsidră a existenței se
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Opere, vol. VIII, Ștefan cel Tânăr, Ed. Academiei R.S.R., 1998, p. 164. 51 Despre "muzica sferelor" vezi: G. Călinescu, Opere, 13, p. 116. 52 M. Eminescu, Opere, VI, Proza literară, Istoria unei lacrime, p. 341. 1 Bădiliță, Cristian Șapte călătorii apocaliptice în jurul insulei Patmos, studiu introductiv la Apocalipsa lui Ioan în tradiția iudeo creștină, Ed. Humanitas, 1998, p. 8 și passim. Pentru detalii despre temă: de același, Apocalipsa lui Pavel, Ed. bilingvă, col. "Plural", Polirom, Iași, 1997. 2 Ibidem, Op.cit., p.
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
terminate cu zaiafeturi discrete juriile trebuiau să împace talentul cu prostituarea talentului, vocația cu impostura. Lucrare grea, să recunoaștem. Dar posibilă. Boușcă întîrzia. I se rezervase panoul și era așteptat. Momentul delicat al jurizării. Apărea. O compoziție imensă, un Crist apocaliptic. Stupoare și derută. Cine avea curajul să intervină, să-l refuze? Îl văd cum trece orgolios tăcut pe sub ferestrele atelierelor din Armeană. Unde se duce? Spre ce loc numai de el cunoscut îl poartă pașii din ce în ce mai întîrziați? Barba albă, apostolică
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
subtilă a nobilului regat al României. E adevărat, toate astea, toată cruzimea asta obstinată... dar... dar... cu ce regăsită forță expresivă! Contrapunctînd crud fastuos: cuvioșenia Catacombei (numele unei galerii) cu Sexul lui Mozart (o ochioasă și deocheată expoziție bucureșteană). Tablou apocaliptic? Nu. Doar istoria pură, neretușată. De încheiat tot anecdotic: într-o seară, bat la ușa unuia dintre atelierele dragi mie, atelierul lui T.M. Mi se deschide și văd fața prietenului pictor, cît îngăduie asta chica și barba robinsoniene: sumbră? veselă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
stă bine să forțeze umorul. Ridendo castigat mores. Sîntem sceptici, dar măcar încercăm. 13 aprilie Cu frecvență aproape invariabilă, peste continentul Statelor Unite se abate cîte-un ciclon devastator, clintind, o clipă, superedificiul statal. Ciclon însă repede dat uitării. Nu și numele apocalipticei tornade, căreia gest exorcizator i se găsește de regulă un nume delicat, de femeie gingașă, cu toane, dar, oricum, gingașă. După libidoul foștilor și actualilor conchistadori ai Lumii Noi. Așa că, pînă la urmă, din vrăjmășia meteorologică nu mai rămîne decît
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]