2,797 matches
-
aparate zborului nostru pământesc, când într o secundă ajung în brațele tale oriunde ai fi și orice ai face! Și asta fără un cuvânt telefonat, filmat sau scris... Fiindcă am aripile dorului întărite sub toate anotimpurile iubirii ce au trecut aprigul vânt al vieții sub chemarea ta neobosită, chiar dacă două părți diferite ale pământului ne susțin tălpile! Referință Bibliografică: Dorul-zbor / Lia Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1824, Anul V, 29 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Lia Zidaru
DORUL-ZBOR de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1824 din 29 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370820_a_372149]
-
de surprize Cu țurțurii de gheață în clarul cristalin, A ierni zile plâng și umple golul, plin De lacrimi reci și blânde, în scurtele-i reprize. A iernii zi de plânge, cu gerul ea învinge, Căldura ce-i contrara și aprigă-n efecte, Că viscolul de-l cheamă cu multele-i defecte, In drepturi este iarna și ce frumos iar ninge. Referință Bibliografică: N I N G E.... / Constantin Enescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1830, Anul VI, 04 ianuarie
N I N G E…. de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1830 din 04 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369677_a_371006]
-
mi, Doamne, pâine! căci trupul cel de azi e viața mea de mâine... Știu, rodul spicului cu raza Ta îl arzi, sfințind mâna voinicului... * Cuptorul, însă, Doamne, e la mine și-i pregătită mâna care face coca, ba, chiar e aprigă ca vorba... Doar dă-ne, Doamne, pâine! * În lan dă, Doamne, spic bogat! În rest, luăm noi seama... Bunica era meșteră la frământat dar a-ntrecut-o mama... Acum, la fiică-i mâna care face pâine și ea m-alintă de-a
MÂNA CARE FACE PÂINE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 550 din 03 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/369730_a_371059]
-
greu se face sufletul, și gândul, Chiar luna, tristă, nu se mai zărește. La șipot vocea apei se aude, Lângă aleea cea cu tei, știută, Dar toți copacii-au ramurile nude Și tremură în noaptea cea tăcută. Când clipele sunt aprige și crude, Doar lacrimile ploii ne sărută. TĂCERI ȘI BRUME Toamna își ridică, pe coloane reci, Templul ei de frig, de tăceri și brume, De rugină grea, risipită-anume În frunzișul veșted, căzut pe poteci. Chiar dacă-și pierde valurile-n spume
SONETE DE TOAMNĂ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368130_a_369459]
-
biciuiți, ce goneau cu steaguri de singurătate și cu scuturi de frig.Era în legătură cu el prin partea nobilă a firii și despărțită de ceilalți prin superioritatea intelectuală și prin bolta găndirii, a căror vulturi imenși legănau idei înfipte în ciocuri aprige, cutreierând să descifreze înțelesurile lumii acesteia și lumii celeilalte, ce nu se lăsa descoperită. Se născuse într-o zi de iarnă, când făptura nefinită a lui D-zeu coborâse peste strigătul pruncului care plonjase în lume, și când lacrima suspendată
ROMANUL ,,BERNARDINA de MARIANA DIDU în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362719_a_364048]
-
răni și secolii de ieri. Cu liniști aspre nopțile întind Strigoii-mi sar atuncea din hambar, Arhangheli albi în stele se aprind Și dorul mă încearcă fără har. De veșnicii mă sbat și mă întorc Să prind de cer și aprig să-l sugrum. Aceleași ape vrăjile îmi torc Și stau golaș în veacuri și în drum. Bolnav mi-e iadul plin de mucegai Săracă fierăria de cătuși, Mă sfîșie mînia ca un scai Și blestem pe Isus de după uși. ----------------------------------------------- Publicată
POEZII PUBLICATE ÎN DIFERITE ZIARE ŞI REVISTE ALE VREMII de ION PENA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370153_a_371482]
-
din cer le da porunci, Aici să fie pentru veci stăpânii! Și-acum se înfioară Munții toți De sfânta lor aducere aminte, Cum trece IANCU tânăr printre Moți, Cu vorbele mulțimea o aprinde... ........................................... Dar liniștea-i acolo îndestulă După atâtea aprige furtuni, Sub Crucea Lui, de veghe sus pe Hulă, Doar Aerul îngână rugăciuni... Dă-ne, Doamne, minte și răbdări, Să știm că suntem și le amintește Celor plecați de-aici spre alte zări, Dorul de Țară, scris în românește! Ne
CÂMPIA LIBERTĂȚII... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1596 din 15 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/370263_a_371592]
-
făpturii nu-i este rușine de Fiul Cel Unul-Născut, de Tatăl cel deoființă, și așează făptura în același loc cu Ziditorul ei. (Eustatie al Antiohiei, Allocutio ad Imperatorem Constantinum, P.G. 18, col.673). * Arie, Ariel, în limba hebraică înseamnă leu, aprig, casă, cetate, etc. Este și un nume de persoane binecunoscut în Vechiul Testament. (IV Regi, 15, 25; Isaia 29, 1-2; 1 Macabei, 12, 7, etc.) Arie este un personaj participant la complotul împotriva regelui lui Israel, Pecahia: Dar împotriva lui (Pecahia
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370181_a_371510]
-
din cer le da porunci, Aici să fie pentru veci stăpânii! Și-acum se înfioară Munții toți De sfânta lor aducere aminte, Cum trece IANCU tânăr printre Moți, Cu vorbele mulțimea o aprinde... Dar liniștea-i acolo îndestulă După atâtea aprige furtuni, Sub Crucea Lui, de veghe sus pe Hulă, Doar Aerul îngână rugăciuni... Dă-ne, Doamne, minte și răbdări, Să știm că suntem și le amintește Celor plecați de-aici spre alte zări, Dorul dețară, scris în românește! Ne fie
POEME DE ZIUA LIMBII ROMÂNE (2014) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370275_a_371604]
-
nr. 1785 din 20 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului M-am rătăcit cândva prin al tău suflet, Te-ai strecurat, tiptil, în al meu gând. Ne-am întâlnit, sătui de nori și umblet, Am devenit cascadă spumegând. Dar zbuciumați în apriga vâltoare, N-am calculat tăcerile în doi, Prelinse-ncet în stropii de-ntristare, Ce ne-au udat, frenetic, pe-amândoi. Dezmoșteniți de falnice speranțe, Ne-am închistat într-un cavou de spini. Preambalând iubirea cu restanțe, Am încercat s-o
TĂCEREA CARE DOARE de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1785 din 20 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353276_a_354605]
-
martie 2014 Toate Articolele Autorului Monahul Simeon Piosul era un călugăr în adevăratul sens al cuvântului cu mare evlavie și cu pioșenie față de cele sfinte, dar și cu un mare dor după dragostea dumnezeiască. Încă din tinerețe a dus o aprigă luptă cu ispitele pe calea desăvârșirii sale spirituale. L-a studiat, cu mare atenție, încă din tinerețe, pe Marcul Ascetul. Scrierile lui le-a “mâncat” precum untul pe pâine. Mai mult, s-a străduit să pună în aplicare toate învățăturile
MAESTRUL ŞI UCENICUL de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1168 din 13 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353454_a_354783]
-
în iceberguri / risipite sub cer vinețiu. / [...] // Hiperboreea, zonă mortală / a maimarilor minții, / loc al nașterilor de copii de piatră, / din care sculptați sunt doar sfinții. Desigur, idealul de zbor s-a- ndeplinit aici, / și-o aură verzuie prevestește / un mult mai aprig ideal. («Elegia a opta, hiperboreeana» - SAlf, 108 sqq.). Ideea de zbor cu aripi confecționate din șindrilă (nu din penele păsărilor ucise / pierite în labirintul din Creta dedalică / icarică) aparține spațiului mitic „hiperboreu“, românesc-arhaic, și este asociată jertfei zidirii, jertfei întemeierii
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (5) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352793_a_354122]
-
existența unor organizații, a unor căpetenii bisericești în zona Ardealului și nu numai. De-a lungul secolelor, domnitorii români au construit locașuri de închinare căutând să mărturisească înaintea Cerului și a popoarelor lumii, credința în Dumnezeu. Ori tocmai dorința această aprigă de al mărturisi pe El le-a dat izbândă în războaie și lupte duse cu cei ce au vrut să extindă expansiunea și să ne cotropească sfântă tărișoara. Istoria ne consemnează cu litere de aur, dragostea de Dumnezeu și de
BISERICA LUI POPA TANDA de IONEL CADAR în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354310_a_355639]
-
tânăr și chipeș eram pe atunci... oho! Acum parcă îmi vine să plâng și nu știu de ce. COANA MARE: Și nu aveai tu acolo o drăguță, pe nevasta lu' Gheorghe Surdu, de-i zicea lumea Mutulică? FIRICĂ: Oh, ce femeie aprigă era bre ! (Soții Cucu ies). COANA MARE: Noaptea se culca în grădină dar după miezul nopții cu cine se întâlnea ea, ia spune, crai bătrân, cu cine ? Cine o trezea pe ea după cântatul cocoșilor ? FIRICĂ: Mutulică? COANA MARE: Sictir
COANA MARE SE MĂRITĂ, PARTEA II de ION UNTARU în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354365_a_355694]
-
lor proprie”. Așa au ajuns să fie mereu goniți spre diverse regiuni depărtate, supuși bolilor necunoscute, în acele vremuri și care i-a dus la pieire. Cu toate acestea, au fost și unele triburi care s-au opus, ducând lupte aprige împotriva ocupanților europeni. Desigur, rezultatele au fost dinainte cunoscute, cu toate că ocuparea de către europeni au întârziat în unele teritori. În prima parte a sec.XX au apărut legi, în diverse regiuni din Australia care au avut rolul de ai apăra pe
ABORIGENII de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2168 din 07 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354453_a_355782]
-
este străvechi în istoria acestor locuri, că pământul Dobrogei este binecuvântat de Dumnezeu și că nu a fost denumit întâmplător „Betleemul românesc”, că religia ortodoxă cu doctrina, credința, lăcașurile, sfinții și arta ei a supraviețuit pe aceste meleaguri, în ciuda vremurilor aprige care s-au abătut uneori asupra ei. Având în vedere că timpul avut la dispoziție pentru vizitarea celor două mânăstiri a fost insuficient, pentru o bună cunoaștere a lor, sperăm să putem reveni pentru a afla noi și noi detalii
SFÂNTUL APOSTOL ANDREI, CEL ÎNTÂI CHEMAT, ŞI LĂCAŞURILE SALE DOBROGENE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2314 din 02 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354458_a_355787]
-
când se zbuciuma și tuna, Si mai verzi decât smaraldul ocrotit de mâini străbune și purtat azi de heraldul unor vremuri mai nebune, Caii mei, nu-s blânzi din fire nici eu nu mi-i țesal des, armăsari în nemurire, aprigi, dar nu în exces. Caii mei nechează lung, se cabrează, se ridică, suflul lor arde prelung și se tot amplifica. Băietanii-încremeniți sar în lături vrând nevrând, se privesc înnebuniți și rămân apoi urlând. Câinii urlă de tot focul, babele cruci
CAII MEI de DORA PASCU în ediţia nr. 1938 din 21 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354508_a_355837]
-
delicat, bărbie voluntară, buze senzuale și ochi avizi de iubire ... Ochii ei îl înnebuniseră pe el de cînd o adusese Ignatio acasă, cu vreo treisprezece ani în urmă, și rîvnise la ea ani la rînd, în tăcere și cu suferiță aprigă, răstimp în care îl apucaseră dracii după orice femeie care i se părea lui bună de călărit cu ură și cu iubire, cu răbdare și cu înflăcărare ... iar în acest răstimp Ignatio făcea pași mari în cunoașterea scrierilor secrete, în
CAP 19-21 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354452_a_355781]
-
gospodar de la periferia orașului. O trăsură veche și hodorogită trecu pieziș piața din fața cinematografului și opri mai încolo, la o vilă, descărcând scânduri și saci de ciment. Iată, trecu și un boier într-o caleașcă spațioasă trasă de cai falnici, aprig struniți, galopând răsunător din ce în ce mai tare la apropiere, apoi, din ce în ce mai încet la depărtare, până să dispară după colțul străzii. Karl admira filosofic tot acest ritual citadin, ceremonial cât se poate de banal în fapt, dar care-l încânta într-un anume
ETERNELE VISĂRI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353683_a_355012]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > DE TINE-MI PASĂ Autor: Georgeta Zecheru Publicat în: Ediția nr. 1173 din 18 martie 2014 Toate Articolele Autorului Eu nu te chem, dacă nu vii În nopți cu lună plină; Ca să te-ascund în poezii, De apriga furtună! Ce mai demult ne-a alungat Bătuți de ploi și vînturi, Dar, la răscruci ne-a adunat Mereu, să fim alături! Și dacă totuși, te-oi chema Ziua-n amiaza mare; Vino degrabă nu mai sta, Să facem sărbătoare
DE TINE-MI PASĂ de GEORGETA ZECHERU în ediţia nr. 1173 din 18 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353849_a_355178]
-
ce ghinion!... Să scapi tu așa un pește frumos ca prostul!... se căina înciudat George. Eu m-am liniștit repede, Dumnezeu a dat, Dumnezeu a luat peștele cel fălos și lucios. George s-a întors iar la undița lui, urmărea aprig dopul de plută. - Băi, așa ghinion, băi, Viorele!... Să scapi tu ditamai pește, tocmai la mal!... se tot văita George în răstimpuri. George mai prinsese vreo doi peștiuci. Parcă și eu am mai prins unul, mic de tot. Nu prea
LINIŞTEA DE CERNOBÂL (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353875_a_355204]
-
adă-mi un popă, dar mai repede că mă sting!” au fost cuvintele abia șoptite pe patul de moarte, pe care Aurel, fiul cel mic al Catarinei lui Mitru lui Șchiopu le putu înțelege de la mama sa, Catarina, o femeie aprigă, rămasă văduvă de război și care-i crescuse, cum dăduse Dumnezeu, pe el și pe frate-său, Nicolae, acum om cu carte și stabilit prin București, departe de mama lui. Aurel, rămas acasă, trebuia să ducă tot greul ce presupunea
CIODIN, AUTOR ILIE FÎRTAT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353883_a_355212]
-
Ion Nălbitoru Publicat în: Ediția nr. 1573 din 22 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Timpul trecea și cu cât creșteau gemenii, cu atât erau mai diferiți unul față de celălalt. Parcă trăiau în lumi diferite. Vlad deveni din ce în ce mai recalcitrant și mai aprig. Era înfumurat, nervos și adesea bătea cu pumnul în masă dacă nu i se făceau poftele-i capricioase. Într-una din nopți, când la conac toată lumea dormea cufundată în lumea viselor, doar el rămase treaz. Se ridică ușor din pat
XXVI. MAGIA NEAGRĂ (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353974_a_355303]
-
an, zi în care a văzut lumina zilei pentru ca să restituie zilei lumină mai târziu, maestrul Benone Sinulescu): „Un colocviu fericit al artelor demonstrează că vocea atât de blândă și caldă a lui Benone Sinulescu se împletește cu naiul atât de aprig și de duios, totodată, al lui Gheorghe Zamfir... Când doi mari artiști se întâlnesc, rodul muncii lor se transpune într-o nouă dimensiune a artei populare. După ce asculți un disc cu Benone Sinulescu și Gheorghe Zamfir, gustul pentru adevărata muzică
BENONE SINULESCU ZIUA DE NAŞTERE A MAESTRULUI, (24 MAI), UNA DIN ŞIRAGUL NESTEMATELOR TIMPULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/353222_a_354551]
-
cum era folosit în latină. În slavă,cuvântul cavaler era sinonim cu vitez, vityaz, alăturându-se vocabularului românesc ca un apelativ prin care se evidenția atât puterea fizică, iscusința mânuirii armelor în ideea distrugerii existenței adversarului, cât și înțelepciunea acumulatăprin aprige strădanii. Viteazul era războinicul ce trecea treptele inițierii, maturizat prin grele încercări. Am subliniatideea căvitejia era o calitate superioarăvoiniciei. Voinicul era tânărul tentat la sacrificii negândite profund și aceasta o putem observa atât în basme cât și în epopei, balade
REFLEXEALE IPOSTAZELOR VITEJIEI CAVALERULUI ŞI VOINICIEI HAIDUCULUI ÎN EVULUI MEDIU EUROPEAN de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352504_a_353833]