1,172 matches
-
ceresc este desăvîrșit." (Matei 5, 48) și în altă parte spune că Tatăl nostru cel ceresc ne dă tot ceea ce cerem în Numele Său. Tot așa și creștinul dacă vrea să fie desăvîrșit asemenea Tatălui ceresc trebuie să dăruiască tot ceea ce poate aproapelui său care îl roagă. 9. Pentru a îndeplini bine lucrarea de milostenie care îi este cerută, el trebuie să fie plin de însuflețire și bucurie, dacă dorește să corespundă chemării la o viață desăvîrșită, închinată carității; și va face acest
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
de nemuncă, ci din dreaptă smerenie, și purtat spre o viață activă, chiar cufundat, dacă va vrea Dumnezeu, într-o mare nețărmurită de griji, osteneli și învredniciri mai mari și mai mici, mai de seamă sau mai neînsemnate, pentru binele aproapelui său, după cum a hotărît Domnul să-i scoată în cale. 11. Cu un astfel de spirit de inteligență, creștinul plin de caritate, progresează prin aceste împrejurări, cuprinzînd lucruri mărețe, ostenitoare, primejdioase și toate acestea pentru că Dumnezeu îl face să simtă
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
faci, să înduri, să taci, să te rogi. Să-ți îndeplinești cu vrednicie îndatoririle față de propria-ți stare. Să înduri cu voie bună suferințele interioare și exterioare, pe care Dumnezeu ni le trimite în diferite moduri. Să taci nespunînd defectele aproapelui, neplăcerile ivite, ceea ce prisosește în laude pentru renumele tău, ca și orice vorbe deșarte. Să te rogi lui Dumnezeu, Tatăl nostru ceresc, neîncetat: să-i chemi pe Isus și Maria, să-ți ajute în ostenelile și ispitele tale, la începerea și
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
altă parte realizarea unor idealuri de dreptate socială. Acest aspect rezultă și din principiile cooperației moderne prezentate într-o secțiune anterioară. Cooperația încearcă să atingă aceste idealuri prin realizarea unei simpatii reciproce între oameni (termen consacrat în filozofie pentru "iubirea aproapelui"). Prin aceasta, cooperația dobândește alături de valoare economică, valoare morală. Profesorul P. P. Negulescu este de părere că fenomenul cooperatist a apărut după ce omenirea a dobândit conștiința progresului. Condițiile ce trebuiesc îndeplinite pentru dobândirea acestei conștiințe sunt: 1. cunoașterea legilor naturii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
regimul unei societăți normale, preciza. Și tot ce e anormal nu e sortit să trăiască. - Vedeți? - Mă gîndisem atunci la evoluție, spunea el, vorbesc de Terturian, la o societate care ar fi Împlinit preceptele biblice, „ai două cămăși dă una aproapelui tău”, adică o societate perfectă, care dacă nu s-ar realiza, numai conducătorii ar fi vinovați de a nu fi la Înălțimea ideii, ceea ce era corect, teoretic vorbind, dar numai teoretic, că pînă la urmă, rosti, adresîndu-mi-se - tot acum un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
străini, Încă necunoscuți pentru noi, am crezut În sine-mi că s-ar putea să fie ideologia salvării pentru multe din nedreptățile acestei lumi - Înșelătoare alegeri ale tinereții. Credeam că lumea ce se anunța... „Dacă ai două cămăși, dă una aproapelui tău”, sau „Mai repede va trece cămila prin urechile acului decît bogatul În rai”, ori „iubește pe aproapele tău ca pe tine Însuți”. Că Însuși Isus a spus: „Dă Cezarului ce e al Cezarului și Domnului ce e al Domnului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
dincolo de conjuncturi. Dacă selecția aceasta e pe deplin justificată hic et nunc, rămâne să vedem. Eu spun cî nu Mai matur și poate de aceea mai obedient față de propria manieră, exersată deja în două cărți anterioare (Roșul comun și Măsura aproapelui), Andrei Gamarț își organizează poemele în construcții lungi, cele mai multe inexpresive, care culminează - convenabil - cu câte un vers minimalist și întru totul demn. Transmise prin contact indirect de la o poezie la alta, asemenea imagini capătă aureola câte unui accent suplimentar și
Corectitudinea estetică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8672_a_9997]
-
trebui să șteargă din calendarul lor sărbătoarea Coborîrei Sf. Duh asupra apostolilor, care în frumoasa concepție a Noului Testament pluti în limbi de foc asupra lor, arătând că în multe limbi vorbește spiritul sfânt al îngăduirii creștinești și al iubirii aproapelui. E cunoscut că după Coborâre apostolii au știut toate limbile pământului. Pomenim în treacăt că noi românii în special am fost în toți timpii un model de toleranță religioasă: episcopiile atârnătoare de scaunul papal, al Siretului (mai târziu al Băcăului
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
să meargă. Mulți dintre semenii mei au gândit poate la fel, au jubilat ca și mine, au suferit și au fost fericiți în același fel. Mitul acesta al fericirii prin iubire, ai acestei iubiri descrise aici și nu al iubirii aproapelui, n-a încetat și nu va înceta să existe pe pământul nostru, să moară adică și să renască perpetuu. Și atâta timp cât aceste trepte urcate și coborâte de mine vor mai fi urcate și coborâte de nenumărați alții, această carte va
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
față de realitatea politică, socială sau economică sau chiar față de un anumit eveniment reprezentativ. John Hulteng consideră că editorialul poate fi numit "conștiința ziarului și, într-o măsură importantă, conștiința comunității"88. Editorialul "angajează, în mod normal, toată redacția, semnătura editorialistului aproape nemaifiind necesară. În sfârșit, editorialul pare să combine de fapt o exigență de vizibilitate (loc important, vizibil) cu una de unicitate"89. Contractul de comunicare specific presupune înțelegerea faptului că editorialul nu este o știre (chiar dacă pornește de la aceasta), ci
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
p. 18). Patriotismul belic este hiperbolizat într-unul sacrificial și funebru în propoziția "Pentru neam și mântuirea lui murim mulțumiți" (p. 19). Cuplajul dintre morala creștină și patriotismul sacrificial este dificil de realizat, întrucât preceptul creștin de iubire necondiționată a aproapelui nu pare a fi conciliabil cu principiul etnocentric promovat de patriotism de a iubi cu predilecție doar apropiații naționali. Pleșoianu reușește totuși, fără mari eforturi justificative (nici nu este cazul într-un abecedar destinat copiilor dintr-o școală primară), nu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
iubi cu predilecție doar apropiații naționali. Pleșoianu reușește totuși, fără mari eforturi justificative (nici nu este cazul într-un abecedar destinat copiilor dintr-o școală primară), nu doar să împace cele două principii aparent conflictuale, ci chiar să transforme iubirea aproapelui național într-o poruncă divină: "Dumnezeu ne poruncește ca să iubim pe toți frații noștri rumâni" (pp. 22-23). Însă și iubirea patriotică a aproapelui național trebuie ajustată în funcție de mediul de rezidență: Dumnezeu poruncește să ne iubim toți frații români, "și mai
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
o școală primară), nu doar să împace cele două principii aparent conflictuale, ci chiar să transforme iubirea aproapelui național într-o poruncă divină: "Dumnezeu ne poruncește ca să iubim pe toți frații noștri rumâni" (pp. 22-23). Însă și iubirea patriotică a aproapelui național trebuie ajustată în funcție de mediul de rezidență: Dumnezeu poruncește să ne iubim toți frații români, "și mai mult pă cei dela sate decât pre cei dela orașe. [...] Căci cei dela țară și plugarii, lucrează Pământul, și scot tot felul de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
politice cu care individul împărtășește aceleași legi și instituții sociale. Totuși, această formă de patriotism civic avansată de Aaron nu degenerează în fanatism, pentru că este fundamentat pe legea morală a creștinismului. Plasând patriotismul între principiul christic al iubirii necondiționate a aproapelui (miezul moralei creștine) și "egoismul colectiv" al exclusivismului etnic, Aaron reușește un remarcabil act de echilibristică ideologică. Cărturarul ardelean manifestă o atitudine ambivalentă față de ceea ce numește a fi "virtutea civilă a celor vechi", adică "patriotismul de a iubi pe concetățenii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în conștiința națională. Spiritualitatea creștină, sădită atât de adânc încă de timpuriu în ființa românească, este și motivul pentru care românii nu au avut campanii de cucerire ale popoarelor dimprejur. Îmbrățișarea legii creștinești, care propaga înfrățirea tuturor popoarelor și iubirea aproapelui, le-a negat românilor aspirații imperialiste: "pentru a se ține cu tótă inima de legea creștinéscă, [Românii] s-aŭ lepădat de orĭ ce gând de cucerire asupra altor némuri și aŭ întrebuințat tăriea lor de suflet pentru a-și tine țéra
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
să ne plămădim dorința pătimașe de a-i sfărâma și ai îngenunchia la picioarele noastre" (p. 56). Narcisismul eului național merge mână în mână cu pedagogia urii celuilalt antinațional. Programul educațional predat în școala militară a națiunii conține, dincolo de iubirea aproapelui național și ura celuilalt non-național, și o etică marțială, fundamentată pe apologia febrilă a războiului: "Scopul suprem al armatei este războiul" (p. 97), motiv pentru care națiunea înarmată și militarizată trebuie să fie permanent pregătită pentru a fi în prag
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cojocul îmbrăcat în postav remarcase toate acestea, mai mult din cauză că nu avea ce face, și, în sfârșit, îl întrebă cu acel zâmbet lipsit de delicatețe, prin care se exprimă uneori, cu atâta necuviință și desconsiderație, satisfacția omului care vede ghinionul aproapelui: — Frig, nu? Și strânse din umeri. Foarte frig, îi răspunse vecinul cu solicitudine extremă. Și remarcați, vă rog, că nu-i decât moină. Ce s-ar fi întâmplat dacă ar fi dat gerul? Nu mi-aș fi închipuit că la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
a produs pe terasa prințului, atunci când am vrut să fac ultima încercare din viața mea, când am vrut să văd oamenii și copacii (să zicem că singur am spus-o), când m-am înfierbântat, am susținut dreptul lui Burdovski, al «aproapelui meu», și am visat că ei toți își vor desface brațele și mă vor primi la pieptul lor și mă vor ruga să-i iert de ceva pentru ca și eu să-i rog, la rândul meu; într-un cuvânt, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Oare să existe cineva interesat într-adevăr de asta? De dragul moralei? Mai treacă de la mine, dacă aș avea o sănătate înfloritoare, dacă aș fi în putere și aș atenta singur la viața mea, care ar putea să-i fie folositoare aproapelui meu ș.a.m.d.; atunci morala ar putea să-mi reproșeze, în virtutea vechii rutine, că am hotărât, fără să cer voie, ce să fac cu viața mea; de fapt moralitatea poate să mă acuze de ce vrea ea. Dar acum, acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
acesta, prea sigură ca să nu preferăm a bănui pe redactorii "Presei" că se cam jenează a confirma zisele noastre. Neagra mulțime se compunea în adevăr din opt, dintre cari patru funcționari dependenți de Ministeriul de Externe și două rude de-aproape ale d-lui Boerescu, iar vorbele vajnice au fost rostite de un tânăr care nu e nici funcționar, nici rudă a marelui om de stat. Daca nu spunem numele e că ne sunt indiferente. Să admitem însă, pentru un moment
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
reorganizare cu totul. Din această dilemă nu puteți scăpa, onorabli confrați, decât mărturisind pur și simplu adevărul. La opt..., afară de prințul, la opt inși e redus partidul, dintre cari patru funcționari ce atârnă de Ministeriul de Externe, două rude de-aproape ale d-lui Boerescu, d. Boerescu ipsissimus, plus un independent fără slujbă care înclină spre disidență. Tot în polemica adresată. nouă "Presa" mai zice că ne-ar fi înfundat cu argumentele ei în cestiunea proiectului Grădișteanu. "Presa" are halucinații cari
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
că mâine se va înalța din giulgiul alb ca floarea de crin, ridicîndu-și fruntea sa radioasă la ceruri. Tristă și mângâietoare legendă! Iată două mii de ani aproape de când ea au ridicat popoare din întunerec, le-au constituit pe principiul iubirii aproapelui, două mii de ani de când biografia fiului lui Dumnezeu e cartea după care se crește omenirea. Învățăturile lui Buddha, viața lui Socrat și principiile stoicilor, cărarea spre virtute a chinezului La-o-tse, deși asemănătoare cu învățămintele creștinismului, n-au avut atâta influență
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
partidului dominant; în fine "pionul" din mînile d-lui de Bismarck, agentul prusian, e astăzi marele și eroicul rege. Toate acestea adaogat-au "stima reciprocă și necesară oricării uniri"? Scriptura zice: "Vedereți bârna din ochiul vostru, nu așchia din ochiul aproapelui". [12 august 1881] ["ÎN "GRENZBOTEN ", REVISTĂ... "] În "Grenzboten ", revistă în care ne-am deprins a întîlni de multe ori articole inspirate de sferele guvernamentale ale Germaniei ori ale Austriei, aflăm articolul de mai la vale pe care-l reproducem fără
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
industriile de casă și meseriile, și unde crește necesitatea de-a esporta productele într-o formă crudă, nepregătită, omul recade în barbarie. În asemenea țări averea scade an cu an, scăzând necontenit și valoarea omului, care devine din ce în ce mai mult sclavul aproapelui său. Și când o rasă a căzut prin inepții economice atunci i se scoate ponosul că e leneșă, fatalistă, ignorantă. Inzii sunt leneși. Turcii sunt moametani și fataliști, incapabili de-a face concurență englejilor și împrejurările acestea ni se citează
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și o puternică conotație socială și morală. Cel care avea să schimbe radical atitudinea medicului și a societății În general față de omul În suferință, ca și față de omul sărac, a fost creștinismul prin cele două precepte fundamentale ale sale: iubirea aproapelui și caritatea creștină sau milostenia. Dacă primul precept este și una din cele zece porunci, caritatea este definită ca un act voluntar care presupune atât cunoașterea scopului pentru care se Împlinește un fapt caritabil cât și mijloacele prin care se
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]