2,954 matches
-
teme și captarea interesului / trezirea motivației pentru noua temă; - comunicarea și însușirea noilor cunoștințe (ocupă cea mai mare parte din structura lecției); - fixarea și sistematizarea conținuturilor predate; - momentul de încheiere și anunțarea temei pentru acasă. 4) Lecția de fixare, sistematizare, aprofundare sau recapitulare - vizează în principal consolidarea cunoștințelor însușite pe baza redimensionării conținuturilor în jurul unor idei cu valoare cognitivă relevantă, astfel încât elevii să poată realiza conexiuni și aplicații în contexte din ce în ce mai largi ale cunoașterii. Structura orientativă cuprinde: - anunțarea conținutului/temei, a
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
bună măsură pe un drum paralel cu D.D. Roșca, el se definește drept cel mai fervent susținător, la noi, al existențialismului. Fascinat încă din anii studenției de sociologia lui Georg Simmel, promotor al „filosofiei vieții”, P. își dedică întreaga tinerețe aprofundării, interpretării într-o perspectivă personală și nuanțării metafizice a ideilor existențialiste. Fără a construi un sistem - de altfel existențialismul neagă din principiu „temnițele” oricărui sistem -, el e printre puținii filosofi, nu numai români, care încearcă să își fundamenteze afirmațiile pornind
POPA-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288910_a_290239]
-
Unitatea lingvistică a popoarelor slave, 1927), iar pe de alta, să releve elementele de limbă și structură preluate de slavi de la români, cercetând astfel un traseu inedit, nefrecventat de alți slaviști. De la faptele de limbă va trece la compararea și aprofundarea relațiilor interetnice din perspectiva folclorului și a textelor scrise, luminând mereu rolul culturalizator al românilor în spațiul est-european, ca în lucrările Les Rapports entre la Moldavie et l’Ukraïne d’après le folklore ukraïnien (1924), Hăis! Cea! (1927), Răzeș (despre
NANDRIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288351_a_289680]
-
la Școala Politehnică, în matematicile teoretice și practice. Între timp devenise un bun cunoscător de limbă franceză și latină, italiană și germană. La Paris urmează, din 1826, cursuri de inginerie, mineralogie și geologie. După absolvire va efectua, în vederea completării și aprofundării studiilor teoretice, o călătorie prin Franța, iar în 1830 se va afla în Anglia. Întors în țară în 1832, va fi numit profesor de fizică și matematică la „Sf. Sava” și inspector, apoi director la Eforia Școalelor. În 1832, folosind
POENARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288863_a_290192]
-
oferă un tablou clinic exact al tulburărilor de conduită alimentară; - Inventarul tulburărilor alimentare 2 poate fi autoadministrat; - Symptom Check-List-90R, Inventarul depresiei lui Beck și Inventarul problemelor interpersonale permit stabilirea psihopatologiei generale și funcționarea socială. Alte scări standardizate permit, după caz, aprofundarea unor aspecte clinice cum ar fi comportamentele obsesionale compulsive, o anxietate generalizată... Evaluarea lui Gwen La sfârșitul evaluării lui Gwen, psihoterapeutul face un inventar al comportamentelor sale care ridică probleme, al motivației sale pentru schimbare și a resurselor sale adaptative
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
și definitivă cu privire la modul cum se comportă indivizii în lume. Modelele formale pot avea grade mari de abstractizare, cu structuri de joc complicate și numeroase opțiuni specificate de rezultate. Criticii se întreabă adesea cum ne pot ajuta toate acestea la aprofundarea înțelegerii situațiilor social-politice concrete. Indivizii și grupurile lor de apartenență fac alegeri în mod regulat, iar o știință socială validă ar trebui să ne ajute să explicăm ce alegeri fac aceștia și de ce. Limitele teoriei clasice a jocurilor sunt evidente
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
detalii. Din contra, acestea trebuie alese astfel încât să reflecte o gamă largă de variație anticipată la nivelul unei variabile independente care să fie importantă din punct de vedere teoretic și care să merite să fie analizată pentru contribuția sa la aprofundarea înțelegerii noastre privind comportamentul uman în comunități. Dacă din întâmplare autorul are vreo afinitate emoțională față de o observare anume, acest lucru nu trebuie să-i influențeze cercetarea. Un cercetător american nu trebuie în mod necesar să încorporeze Statele Unite într-un
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
în Y. Inferența puternică, generalizată pe scară largă la nivelul întregii populații, va rămâne însă într-o oarecare măsură incertă. Dar o comparație potrivită bine construită, chiar recunoscându-și limitările, trebuie să fie capabilă să stabilească o concluzie provizorie, deschisă aprofundării ulterioare. Problema care se pune în cazul acestei metode este faptul că nu există două observări perfect identice, cu excepția variației lor de la nivelul variabilei independente principale ipotetice. Suedia și Norvegia sunt ambele mici națiuni scandinave, dar diferă, într-o oarecare
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
cercetare, când modelul cauzal rămâne oarecum neclar, și legăturile dintre variabile nedeterminate. Un studiu de caz „generator de ipoteză” poate ajuta prin sugerarea unei direcții de studiu, stimulând imaginația și indicând atrăgătoare abordări de cercetare. Acesta poate crea condițiile pentru aprofundarea unei anumite chestiuni. Prin examinarea unei situații concrete, autorul poate perfecta anumite afirmații teoretice și îmbunătăți specificările proiectului, în vederea unei cercetări ulterioare mai ample și mai exhaustive. Cercetările ample sunt adesea scumpe și necesită timp. Astfel, chiar dacă autorul are o
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
specificul uneia sau alteia dintre regiunile studiate decât aspectele definitorii comune. Pentru abordarea aspectelor comune mai multor spații rurale s-a subliniat necesitatea existenței unor indicatori comuni, plecând, eventual, de la conturarea unui tip ideal (În sens weberian), urmând ca pentru aprofundarea specificității să se recurgă la metodele calitative. Unele poziții au fost tranșante spre finalul dezbaterii acestei teme: mai importantă decât alegerea unei metodologii (cantitativă sau calitativă) este conceptualizarea, care, ea Însăși și În primul rând, trebuie să fie unitară. Atunci când
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Volumul Jurnal hermeneutic (1997) continuă cercetarea eminescologică din perspectiva problematicii poetice și socio-politice, căutând o înțelegere a lui Eminescu nu pe principii estetice sau retorice, ci prin „comprehensiune”, cum consideră P.-M. să opereze cu „sentimentul participativ”, adică printr-o aprofundare empatică. Pentru autoare, a-l înțelege pe Eminescu înseamnă participare la „sensul prezent” al Frumosului. Pe urmele lui Platon, Nietzsche și Heidegger, eseista vorbește de esența divină a poeziei. Conferind mitului funcție gnoseologică intercesivă, ca stadiu al legăturii inconștientului cu
PALEOLOGU-MATTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288627_a_289956]
-
lumii: Creangă, Sadoveanu, Rebreanu (2001), P. grupează patru eseuri ample, concepute, într-o primă versiune, în anii studenției sau în cei imediat următori. Forma lor este rodul unor rescrieri succesive (și concentrice), marcate prin datare. Studiul Meșterul Manole, amplificare și aprofundare a unei schițe inițiale (Manole, meșterul fiind chiar textul de debut al criticului în „Echinox”), urmată de o versiune intermediară (Apărarea unui voievod, în „Almanahul «Ramuri»”, 1985), rămâne elocvent pentru traiectul actului critic. Autorul optează pentru interpretarea celebrei balade drept
PECIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288745_a_290074]
-
-i corespund se află (sau nu) în corespondență; 2. de a prospecta măsura în care modernitatea noastră de astăzi, reflexivă cum se consideră a fi, optează pentru: a) să se despartă de „proiectul iluminist” ori b) să-l continue prin aprofundare sau 3. pur și simplu să se preocupe critic și constructiv de propriile cristalizări și constelații. Dacă la primul aspect, al constituirii, m-am referit mai pe îndelete, ultimul, cel al opțiunii actuale, mi se pare că solicită pe mai
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
modernității, care în mod clar au dobândit contur mai întâi în Occidentul european odată cu Iluminismul, pentru ca apoi să se generalizeze neîncetat în toate societățile. Dezvoltări cum ar fi urbanizarea, industrializarea, aplicarea științei și tehnologiei, birocratizarea, ierarhizarea și extinderea raționalității legal-instrumentale, aprofundarea diviziunii muncii, specializarea ocupațională, înlocuirea statusului social moștenit cu statusul dobândit, creșterea mobilității sociale și spațiale, constituirea statelor naționale, niveluri tot mai înalte de școlaritate, diminuarea rolului religiei, creșterea nivelului de trai și a speranței medii de viață au fost
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
care, prin efectele lor, sunt similare și poate chiar mai dramatice decât inegalitățile clasice de tip material. Deocamdată suntem abia la începutul studierii și evaluării inegalităților recente și a consecințelor lor. Pe măsură ce vizibilitatea lor individuală și socială va crește, necesitatea aprofundării analizei va deveni mai pregnantă, angajarea individuală pentru inventarea sinelui se va accentua, responsabilitatea pentru afirmarea propriei libertăți va fi asumată. 3.6. Reflexivitatea ca mod de a fi Eliberați de structuri, prinși în jocurile inegalităților, ale individualizării tot mai
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
nu atât insule izolate, cât arhipelaguri de cunoașteri unite prin multiple legături. Studenților li se cultivă mult mai puțin identitatea disciplinară. Ei sunt socializați cu condițiile de identificare cu problematici cognitive și aplicative mereu extensibile și tot mereu gata de aprofundare. Înaintarea studenților în studiile academice e tot mai puțin o cale către specializarea disciplinară cât mai restrânsă și mai aprofundată și tot mai mult una de aprofundare a managementului de producere a cunoașterii, de operare cu relațiile dintre insule cognitive
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
identificare cu problematici cognitive și aplicative mereu extensibile și tot mereu gata de aprofundare. Înaintarea studenților în studiile academice e tot mai puțin o cale către specializarea disciplinară cât mai restrânsă și mai aprofundată și tot mai mult una de aprofundare a managementului de producere a cunoașterii, de operare cu relațiile dintre insule cognitive și de prospectare a aplicativității practice. De-a lungul continuumului acestei dimensiuni, unele universități preferă să se situeze de partea diviziunii academice tradiționale, pe când altele experimentează rapid
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
postmodernitate (postindustrialism, postmaterialism) nu presupune excluderea primeia de către a doua. Mai degrabă, este vorba doar despre o tranziție istorică, în care coexistența și confruntarea au propria dinamică. Mai mult, se poate chiar admite filosofic că postmodernitatea nu este altceva decât „aprofundarea modernității” sau că „postmodernismul nu este decât o formă exagerată de modernitate” (H.-R. Patapievici, Omul recent, ediția a doua, Editura Humanitas, București, 2002, pp. 115-117). Totuși, sociologic vorbind, continuumul modernitate-postmodernitate nu exclude diferențierea polilor sau coexistența și confruntarea dintre
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ori alta. Era, în bună măsură, de așteptat ca după o asemenea investigație amplă a literaturii naționale M. să încerce o sinteză de ansamblu. În Scurtă istorie a literaturii române (I-IV, 1994 - 1997), o cumpănire optimă între esențializare și aprofundare, între concizie și abundență asigură consistența lucrului bine făcut. Chiar dacă într-o viziune deliberat didactică, Scurtă istorie... se înfățișează limpede, prietenoasă, alertă, bine ritmată, persuasivă și agreabilă. Civilizației geto-dacice, influențelor culturale ale coloniilor pontice grecești, prezenței lui Ovidiu la Tomis
MICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288109_a_289438]
-
atunci când creștinismul trebuie să-și fixeze un profil istoric recognoscibil, acest lucru n-ar mai fi imperios necesar? Chiar precedată de o pledoarie pentru discernământ, cum ar putea câștiga autoritate spirituală această invitație la ceea ce un malițios ar putea numi aprofundarea mistică a vagului? Era oare modul de viață al credincioșilor în epoca Bisericii primare condusă de acest criteriu al non-apartenenței „instituționale”6? Cine însă a fondat Biserica? Este, apoi, ceva nou în discreditarea postmodernă a temeiului, dacă ne gândim la
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
destul de confuză și neclară pentru mulți, Denoso spune: Fondând Uniunea, europenii au ales în mod deliberat să promoveze unitatea fără a renunța însă la diversitate. În prezent, trebuie reflectat asupra celor mai bune mijloace de continuare a procesului și de aprofundare a democrației europene salvând diversitățile care par importante. Aceasta reprezintă o bună ocazie de întoarcere către istoria Europei și de a reaminti că statele actuale s-au construit adeseori maltratând și eliminând diversitatea etnică, culturală, religioasă sau politică pe teritoriile
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
formare inițială organizată, circumscrisă unor principii psihologice, pedagogice și metodice, poate să recomande proiectiv o prestație didactică reușită. Elocința, retorica, personalitatea accentuată sunt numai câteva dintre condițiile necesare, dar nu și suficiente pentru succesul carierei pedagogice în științele juridice. Numai aprofundarea temeinică și serioasă a unei discipline, cu un trecut lung, dar cu o istorie scurtă, ale cărei baze teoretice și incidențe pragmatice se definesc în momentul de față - didactica științelor juridice - poate asigura (fără a garanta, desigur) evoluția pozitivă în
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
ca fiind relativ. În aceeași situație se află și unele discipline obligatorii de specialitate, care nu pot fi diferite de la o facultate la alta. În schimb, diversitatea disciplinelor opționale și facultative trebuie să fie cât mai mare. Ca oferte de aprofundare a studiilor, acestea pun la dispoziția studenților posibilități de alegere a unor „drumuri” proprii de aprofundare a studiilor și de formare a calităților de cercetător științific. Totodată, paleta ofertelor facultății contribuie la individualizarea și personalizarea sa în peisajul concurențial universitar
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
pot fi diferite de la o facultate la alta. În schimb, diversitatea disciplinelor opționale și facultative trebuie să fie cât mai mare. Ca oferte de aprofundare a studiilor, acestea pun la dispoziția studenților posibilități de alegere a unor „drumuri” proprii de aprofundare a studiilor și de formare a calităților de cercetător științific. Totodată, paleta ofertelor facultății contribuie la individualizarea și personalizarea sa în peisajul concurențial universitar. 5. Principiul coerenței planului Planul de învățământ trebuie să fie coerent atât pe verticală, cât și
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
Pregătirea obligatorie de bază trebuie înțeleasă doar ca premisă sine qua non a curriculumului propriu, pe care studentul să și-l poată constitui cu ajutorul ofertelor de discipline de specialitate, discipline opționale și facultative pe direcția unor trasee bine definite de aprofundare a studiilor. Planul trebuie să fie suficient de flexibil pentru a permite studentului cât mai multe opțiuni, cu deosebire în ultimii ani de pregătire, și să evite pe cât posibil să se substituie prin constrângeri formale acestor opțiuni. 7. Principiul ierarhizării
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]