1,535 matches
-
două căi: Numeroase împrumuturi datează din perioada preislamică (înainte de secolul al VII-ea), împrumuturi din limbi semitice, ca și araba, precum aramaica, ebraica, sud-arabica, etiopiana (geez), precum și din limbi nesemitice precum persana și greaca, limbi purtătoare ale unor civilizații superioare celei arabe de atunci. Împrumuturile din limbile semitice-surori sunt destul de dificil de decelat, având în vedere marea asemănare dintre ele. Această asemănarea poate fi pusă în evidență prin cuvântul "câine", de exemplu: În ceea ce privește lexicul coranic, acesta are în jur de o sută
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
a" (biserică, loc de adunare), împrumutate din siriacă; "faylasūf" (filosof), "qistăs" (balanță), "qămūs" (dicționar), "kīmyă"' (chimie, alchimie), "qalam" (condei, creion), "dirham" (drahmă), almanac (climă), din "almenichiakon" (calendar), "alambic" (distilator), din ambiks (cupă), împrumutate din greacă etc. - Cuvintele străine împrumutate de arabă în perioadele modernă și contemporană aparțin unor domenii felurite și sunt, în general, din franceză, engleză, italiană: a) politică, social, diplomație: "barlamăn" ← fr. „parlament” (parlament); "kădir" ← fr. „cadre” (cadru, personal); "aristuqrătiyya" ← fr. „aristocratie” (aristocrație); "qunsul" ← „consul” (consul) etc. b) literatură
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
asociată cu islamul (fiind limba de cult), trebuie si subliniat că ea este vorbită, de asemenea, de către arabii creștini, evreii mizrahi, și de către comunități religioase mai mici cum ar fi ceea a mandeenilor irakieni. Majoritatea musulmanilor din lume nu vorbesc araba, dar cunosc o serie de expresii fixe, cum ar fi cele folosite în rugăciunea islamică, fără să le înțeleagă neapărat sensul. Totuși, învățarea arabei reprezintă o parte importantă din aria curriculară a oricărei persoane care dorește să se specializeze în
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
religioase mai mici cum ar fi ceea a mandeenilor irakieni. Majoritatea musulmanilor din lume nu vorbesc araba, dar cunosc o serie de expresii fixe, cum ar fi cele folosite în rugăciunea islamică, fără să le înțeleagă neapărat sensul. Totuși, învățarea arabei reprezintă o parte importantă din aria curriculară a oricărei persoane care dorește să se specializeze în științele religioase islamice. Alfabetul arab este derivat dintr-o formă cursivă a alfabetului nabatean, derivat la rândul său din cel aramaic (din care, prin
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
occidentală, care s-au răspândit în lumea arabă, cum ar fi [[computer|calculatoarele]], [[Internet]]ul, [[e-mail]]ul, [[IRC|IRC-ul]], mesajele instant sau sms-urile. La început, majoritatea acestor tehnologii nu puteau folosi decât [[alfabetul latin]], iar unele încă nu oferă araba ca opțiune. Ca rezultat, vorbitorii de limbă arabă comunică cu ajutorul acestor tehnologii transliterând textul arab în caractere latine, sistem cunoscut ca IM Arabic. Pentru a utiliza acele [[alfabetul arab|litere arabe]] care nu pot fi reprezentate în mod exact folosind
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
biroul traducătorului” devine "mak-ta-bul-mu-tar-ğim" când este rostit pe silabe, luat separat, „traducătorul” se pronunță "al-mutarğim". Din punct de vedere tipologic, limba arabă literară este o limbă flexionară, sintetică, ceea ce înseamnă că are o [[gramatică]] extrem de bogată, cu multe reguli (în arabă, termenul pentru "gramatică" este chiar "al-qawă'id" „regulile")și cu multe excepții de la acestea. Ceea ce se prezintă în continuare nu este decât o mică parte a acestei [[gramatică|gramatici]], aleasă în așa fel încât cititorul să-și poate face o
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
vocalice]] și a unor [[morfem|afixe]] (prefixe, sufixe, infixe). În mod tradițional, gramaticienii arabi au folosit rădacina "f-‘-l", „a face”, ca prototip pentru formarea cuvintelor. De la oricare rădacină triconsonantică, se pot forma până la zece forme (în [[limba arabă clasică|araba clasică]] cincisprezece), fiecare cu prototipul său particular. Aceste forme, alături de participii și nume verbale, sunt principalele mijloace de formare a vocabularului în limba arabă. [[Verb]]ele în limba arabă au marcă pentru persoană (prima, a doua, a treia), gen și
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
indicativ, /a/ pentru conjunctiv, vocala zero pentru apocopat și /an/ pentru modul energic. Imperativul preia terminațiile apocopatului, dar fără prefixe. Pasivul este marcat prin schimbarea [[vocală|vocalelor]] în interiorul [[verb]]ului: "šariba" (a bea) - "šuriba" (a fost băut). [[Substantiv]]ele din araba literară au Construcția genitivală se folosește pentru a determina un substantiv printr-o relație genitivală: "baytu-l-ğăr" „casa vecinului" ("bayt" „casă";"ğăr" „vecin"). Substantivele articulate primesc articolul proclitic /al-/, din care atât /a/ cât și /l/ pot fi asimilate de sunetele
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
a/ cât și /l/ pot fi asimilate de sunetele din apropiere. Substantivele nedeterminate sunt marcate în general prin sufixul /-n/, care se numește "tanwīn": nominativ: "walad" (un copil); acuzativ: "walad" (pe un copil); genitiv: "walad" (unui copil). [[Adjectiv]]ele în araba literară au marcă pentru caz, număr, gen, așa cum au și substantivele. [[Pronume]]le în araba literară au marca pentru persoană, număr și gen. Există două tipuri, și anume, pronumele independente și cele enclitice sau afixe. Pronumele enclitice sunt atașate la
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
în general prin sufixul /-n/, care se numește "tanwīn": nominativ: "walad" (un copil); acuzativ: "walad" (pe un copil); genitiv: "walad" (unui copil). [[Adjectiv]]ele în araba literară au marcă pentru caz, număr, gen, așa cum au și substantivele. [[Pronume]]le în araba literară au marca pentru persoană, număr și gen. Există două tipuri, și anume, pronumele independente și cele enclitice sau afixe. Pronumele enclitice sunt atașate la sfârșitul [[verb]]ului, [[substantiv]]ului sau prepozițiilor și exprimă complementele verbale și prepozitionale sau posesia
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
cât și în combinații) apare acordul polar, ceea ce înseamnă că un [[numeral]] cu formă de feminin însoțește un substantiv masculin și invers: "sittatu 'awlădin" (șașe copii); "sittu banătin" (șase fete) . [[Fișier:Arabic Dialects.svg|thumbnail|derecha|550px|Harta varietăților de arabă dialectală]] „Araba colocvială” este un termen generic prin care sunt desemnate varietățile [[dialect]]ele vorbite în întreaga lume [[arab]]ă. Araba colocvială, așa cum s-a mai spus, diferă destul de mult de araba literară. Principala diviziune dialectală se face între [[dialect
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
în combinații) apare acordul polar, ceea ce înseamnă că un [[numeral]] cu formă de feminin însoțește un substantiv masculin și invers: "sittatu 'awlădin" (șașe copii); "sittu banătin" (șase fete) . [[Fișier:Arabic Dialects.svg|thumbnail|derecha|550px|Harta varietăților de arabă dialectală]] „Araba colocvială” este un termen generic prin care sunt desemnate varietățile [[dialect]]ele vorbite în întreaga lume [[arab]]ă. Araba colocvială, așa cum s-a mai spus, diferă destul de mult de araba literară. Principala diviziune dialectală se face între [[dialect]]ele [[Africa
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
invers: "sittatu 'awlădin" (șașe copii); "sittu banătin" (șase fete) . [[Fișier:Arabic Dialects.svg|thumbnail|derecha|550px|Harta varietăților de arabă dialectală]] „Araba colocvială” este un termen generic prin care sunt desemnate varietățile [[dialect]]ele vorbite în întreaga lume [[arab]]ă. Araba colocvială, așa cum s-a mai spus, diferă destul de mult de araba literară. Principala diviziune dialectală se face între [[dialect]]ele [[Africa|nord-africane]] și cele din [[Orientul Mijlociu]], urmată de distincția dintre [[dialect]]ele sedentare și [[dialect]]ele nomade, care sunt mult
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
Dialects.svg|thumbnail|derecha|550px|Harta varietăților de arabă dialectală]] „Araba colocvială” este un termen generic prin care sunt desemnate varietățile [[dialect]]ele vorbite în întreaga lume [[arab]]ă. Araba colocvială, așa cum s-a mai spus, diferă destul de mult de araba literară. Principala diviziune dialectală se face între [[dialect]]ele [[Africa|nord-africane]] și cele din [[Orientul Mijlociu]], urmată de distincția dintre [[dialect]]ele sedentare și [[dialect]]ele nomade, care sunt mult mai conservatoare. Vorbitorii unora dintre aceste [[dialect]]e nu se pot
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
majoritatea dialectelor este, așa cum se întâmplă în rândul [[limbi romanice|limbilor romanice]], păstrarea (sau schimbarea semnificației) diferitelor forme clasice. Așadar, cuvântul [[irak]]ian "aku", [[levant]]inul "fīh", și cuvâtul [[Africa|nord-african]] "kayen", toate înseamnă “există”, și toate provin din formele arabei clasice ("yakūn", "fīhi" și respectiv "kă’in"), dar acum ele sună foarte diferit. Principalele grupări dialectale sunt: Alte varietăți includ: [[Categorie:Articole de pus în formatul standard din ianuarie 2013]] [[Categorie:Articole de pus în formatul standard]] [[Categorie:Limbi semitice
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
(arabă: "fiqh" sau فقه ) este o expansiune și o modalitate de interpretare a codului de conduită ("Šarī῾a") expus în Coran, cunoscut și ca legea islamică, deseori suplimentată de tradiție (sunna) și implementată de ordonanțele și interpretările juriștilor islamici. se ocupă
Jurisprudența islamică () [Corola-website/Science/331935_a_333264]
-
ritualurilor, principiilor morale și legislației sociale în islam. Există patru școli (sg. "maḏhab") de jurisprudență islamică în practica sunită și două în cea șiită. O persoană ce a studiat jurisprudența islamică se numește "faqīh" (pl. "fuqahă’"). Termenul "fiqh" desemnează în arabă "„înțelegere profundă, deplină”". Tehnic, se referă la corpul de legi islamice extrase din surse islamice detaliate ( studiate în principiile jurisprudenței islamice) și la procesul de cunoaștere a islamului prin jurisprudență. Istoricul Ibn Khaldun descrie jurisprudența islamică printr-o definiție: „cunoașterea
Jurisprudența islamică () [Corola-website/Science/331935_a_333264]
-
kartvelilor"), iar limba "Kartuli" ("ქართული"). Aceste nume sunt derivate din numele unui zeu păgân numit Kartlos, despre care se spune că este tatăl tuturor georgienilor. Numele "Georgia", folosit în toată Europa, este derivat din persană گرجی "Gurji", via "Jurj" din arabă. Deoarece scrierea a fost influențată de greacă prin rădăcina "geōrg-" (γεωργ-, indicând lucrarea pământului), cuvântul a fost presupus greșit ca având ca origine cognomele "Gheorghe" (sfântul patron al țării), sau "γεωργία" ("geōrgía", agricultură). Numele antic prin care erau denumiți locuitorii
Georgia () [Corola-website/Science/302360_a_303689]
-
ul (numele grecesc tradițional; în arabă: الفرات "Al-Furat"; în armeană: Եփրատ "Yeṗrat"; în ebraică: פְּרָת "Perath"; în kurdă: "Ferat"; în azeră: "Fərat"; în persana veche: "Ufrat"; în siriacă: ܦܪܬ "Frot" sau "Prâth"; în turcă: "Fırat"; în akkadiană: "Pu-rat-tu") este un mare râu
Eufrat () [Corola-website/Science/304840_a_306169]
-
atașată de litera Coranului și a "ḥadīṯ"-ului. Dintre cele patru școli, nici una nu arată mai multă ostilitate față de sufism decât aceasta. Ea minimalizează rolul opiniei personale, consensului și al analogiei , fiind de așteptat ca acestea să aducă inovații (singular arabă: بدعة "bidʽa") care să contravină Coranului și "ḥadīṯ"-ului. Respinge, de asemenea, folosirea argumentelor care nu invocă autoritatea profetului sau ai discipolilor acestuia. Această școală a avut numeroși adepți în Siria și Mesopotamia, unde selgiukizii au provocat declinul ei, prin
Școli juridice în islam () [Corola-website/Science/328974_a_330303]
-
prin ʽAlī, imamii ajungând să fie învestiți cu calități aproape divine, ceea ce pentru sunniți reprezintă o erezie. Imamii sunt intermediari între Dumnezeu și oameni, cărora le sunt ghizi infailibili. Membrii cei mai sus plasați în ierarhia religioasă duodecimană, ayatollahi (singular arabă: أية الله „semnul lui Dumnezeu”), au facultatea de a lua decizii canonice prin "iğtihăd", posibilitate „închisă” definitiv în secolul al XII-lea pentru sunniți. Ismaeliții, sau șiiții septimani („cu șapte imami”), sunt deseori considerați a fi extremiști. Heterodoxă față de sunnism
Școli juridice în islam () [Corola-website/Science/328974_a_330303]
-
(în arabă: اشرف فياض, născut în 1980 ) este un poet arab saudit de origine palestiniană,artist plastic și curator de expoziții de artă. s-a născut în Arabia Saudita, fără cetățenie, într-o familie de arabi palestinieni emigrata din Khan Yunes, Fâșia Gază
Ashraf Fayad () [Corola-website/Science/335299_a_336628]
-
(în arabă: بلال بن رباح; d. 638-642), cunoscut și sub numele de Bilal al-Habashi, a fost unul dintre cei mai loiali companioni ai lui Muhammad, profetul religiei islamice. El a fost ales de către Muhammad pentru a fi primul muezin al islamului datorită
Bilal bin Rabah () [Corola-website/Science/331888_a_333217]
-
Această pagină se referă la un scriitor. Pentru alte persoane cu nume asemănătoare, vedeți: Abdul Hamid." (în arabă عبد الحميد بن يحيى الكاتب) a fost un scriitor arab din perioada califatului omeiad. Acesta a ocupat de asemenea funcția de secretar al ultimului calif omeiad, Marwan al II-lea. Abd-Al-Hamid bin Yahya l-Katib reprezintă unul dintre primii prozatori ai
Abd al-Hamid Al-Katib () [Corola-website/Science/331864_a_333193]
-
de asememnea un program de traducere a scrierilor și tratatelor din cultura popoarelor ce se aflau în orbita imperiului islamic. Aceste traduceri erau realizate de scribii califilor. Există atestări conform cărora unul dintre secretarii califului ar fi tradus epistolele( în arabă -rasa`il)lui Aristotel către Alexandru. Unele dintre cele mai importante epistole redactate de Abd al Hamid sunt fie descriptive fie au o notă personală. În faimoasa sa lucrare intitulată "Risala ila-l-kuttab"(Epistolă către scriitori), Abd al-Hamid le oferă sfaturi
Abd al-Hamid Al-Katib () [Corola-website/Science/331864_a_333193]