2,792 matches
-
Ediția nr. 2284 din 02 aprilie 2017. Plouă mărunt peste Cornul de aur Umbrele împăraților se țes din cețuri și-apoi se destramă Peste Bosfor, acolo unde imperiul încă n-a murit Vulturul bicefal încă mai zboară sub soarele de aramă. Bizanț.... Hlamida imperială flutură nevăzut peste ziduri Luarea aminte a unui colos Un vis prefăcut aievea-n cupole boltite Acolo unde mozaicul și fresca l-au zugrăvit pe Hristos. Hagia Sofia! Sfânta Înțelepciune a Lui Dumnezeu Umeri de piatră încremeniți
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380853_a_382182]
-
pânze de fum diafan Împărătese prosternate în ... Citește mai mult Plouă mărunt peste Cornul de aurUmbrele împăraților se țes din cețuri și-apoi se destramăPeste Bosfor, acolo unde imperiul încă n-a muritVulturul bicefal încă mai zboară sub soarele de aramă.Bizanț.... Hlamida imperială flutură nevăzut peste ziduriLuarea aminte a unui colosUn vis prefăcut aievea-n cupole boltiteAcolo unde mozaicul și fresca l-au zugrăvit pe Hristos.Hagia Sofia! Sfânta Înțelepciune a Lui DumnezeuUmeri de piatră încremeniți pururi peste orașul lui
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380853_a_382182]
-
cu tainicul descânt.// Țîșnesc pe arpegii de bătrân cobzar,/ piscurile-n frac spre cer sunt încântare.../ Îmi întețesc fiorul și respir mai rar,/ verde, albastrul, roșul, toate-s sărbătoare.// Cade caldă sfânta lumină pe frunze,/ de aur, de argint, de aramă, de purpură,/ pare-un serafic purpuriu de buburuze/ ce mirific peste sufletu-mi, se scutură.// Gândurile albe-zbenguite luminișuri/ înconjoară totul, împrejmuiesc hotare,/ în amvon de seară pe azur-suișuri,/ îmi ... Citește mai mult „Cu ochi de șoim, cu pletele nebune,/ Curcubeul
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU [Corola-blog/BlogPost/381060_a_382389]
-
cu tainicul descânt.// Țîșnesc pe arpegii de bătrân cobzar,/ piscurile-n frac spre cer sunt încântare.../ Îmi întețesc fiorul și respir mai rar,/ verde, albastrul, roșul, toate-s sărbătoare.// Cade caldă sfânta lumină pe frunze,/ de aur, de argint, de aramă, de purpură,/ pare-un serafic purpuriu de buburuze/ ce mirific peste sufletu-mi, se scutură.// Gândurile albe-zbenguite luminișuri/ înconjoară totul, împrejmuiesc hotare,/ în amvon de seară pe azur-suișuri,/ îmi ... XVI. GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU - PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (V), de Gheorghe
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU [Corola-blog/BlogPost/381060_a_382389]
-
05 iunie 2016 Toate Articolele Autorului În tremur surd de clopoței, Un ghiocel din bucla ta (Între atâția ghiocei) A fost sădit de mâna mea. Mi-aduc aminte când, sfios, Silabiseam întâiul “mama”, În timp ce dumneata, ritos, Îmi aureai de zor arama. Și ghiocelul meu creștea Alături de-alții, peste timp, Până ce buclele-ți de nea Ți-au arcuit pe creștet nimb. Abia acum, necontenit, Un ghiocel, ca-n vis, mi-ngână Că mersul nu mi-ar fi pornit, De n-aș
GHIOCELUL DIN BUCLELE ÎNVĂŢĂTOAREI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381270_a_382599]
-
Tragedia apărea atunci când vedeam cum cădeau intelectualii noștri. La Jilava am stat cu mai mulți miniștri și mă gândeam cum au putut oamenii aceștia să conducă țara, cu această micime de suflet și de caracter, că acolo, săracii, își dădeau arama pe față, povesteau tot. Am văzut un general care a furat ceapa de sub căpătâiul uni țăran, motivând că nu putea să reziste de foame. Închisoarea a fost o școală extraordinară, o școală spirituală. Suferința fizică nu conta, chiar la Pitești
INTERVIU CU PĂRINTELE ARHIMANDRIT ROMAN BRAGA DIN S.U.A., LA ÎMPLINIREA UNUI AN DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381246_a_382575]
-
nr. 1983 din 05 iunie 2016. În tremur surd de clopoței, Un ghiocel din bucla ta (Între atâția ghiocei) A fost sădit de mâna mea. Mi-aduc aminte când, sfios, Silabiseam întâiul “mama”, În timp ce dumneata, ritos, Îmi aureai de zor arama. Și ghiocelul meu creștea Alături de-alții, peste timp, Până ce buclele-ți de nea Ți-au arcuit pe creștet nimb. Abia acum, necontenit, Un ghiocel, ca-n vis, mi-ngână Că mersul nu mi-ar fi pornit, De n-aș
GHEORGHE PÂRLEA [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
te-a rănit. Citește mai mult În tremur surd de clopoței,Un ghiocel din bucla ta(Între atâția ghiocei) A fost sădit de mâna mea.Mi-aduc aminte când, sfios,Silabiseam întâiul “mama”,În timp ce dumneata, ritos,Îmi aureai de zor arama.Și ghiocelul meu creșteaAlături de-alții, peste timp,Până ce buclele-ți de neați-au arcuit pe creștet nimb.Abia acum, necontenit, Un ghiocel, ca-n vis, mi-ngânăCă mersul nu mi-ar fi pornit,De n-aș fi fost purtat de
GHEORGHE PÂRLEA [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
sublimul celei dintâi pașii, tăcere... ultima ne așternem în liniști plecate din noi eu la un capăt tu între ape Sorin Coadă O nouă proză scurtă, în stilul său, psiho-liricizat, stil despre care am scris deja la romanul Șarpele de aramă. “Sorin Coadă practicând un epic la hotarul lirismului, despre o realitate suspendată în absurd, complicată psiho-afectiv. Narațiunea în sine este vagă, între imagistic și oniric, între inefabil și delir, personajele sunt himerice ținând ca atitudine doar de simbolistică, transformându-se
PROIECTE LITERARE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380838_a_382167]
-
va aduce jertfă și va fi spânzurat pe lemn. Iată! Balthasar a aflat din scrierile sfinte al evreilor că poporul lui Israel a fost vindecat pe când călătorea în pustiul Sinaiului de mușcătura unor șerpi veninoși prin atârnarea unui șarpe de aramă pe un lemn în formă de cruce. Balthasar s-a gândit că dacă Mesia va fi atârnat și el pe lemn și v-a suferi și va fi dat morții, atunci aceasta se va face spre vindecarea tuturor, asemenea acelui
AL SAPTELEA FRAGMENT (2) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380852_a_382181]
-
lemn în formă de cruce. Balthasar s-a gândit că dacă Mesia va fi atârnat și el pe lemn și v-a suferi și va fi dat morții, atunci aceasta se va face spre vindecarea tuturor, asemenea acelui șarpe de aramă. De aceea magul Balthasar i-a adus ca dar smirnă, care are un rol deosebit în ritualul înmormântării la iudei. -Magistre, spuse Nerva, și totuși e o contradicție în ceea ce spuneți! Tiberius și Thrassylus își întoarseră privrea spre el. -Dacă
AL SAPTELEA FRAGMENT (2) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380852_a_382181]
-
mai jos de reședința lui Tiberius. Pe tabla instalată pe una din terase fuseseră trasate traictorii cu creta, linii care intersectau mici cercuri care reprezentau soarele, luna și planetele, printre constelații. Într-o parte a terasei se aflau discuri de aramă înălțate pe tije având în partea de jos trepiede. După prezentarea de la tablă trecură cu toții în locul în care se aflau discurile înălțate pe tije. Slujitorii mutau acum aceste discuri la indicațiile astronomilor alexandrini. Pe aceste discuri se puteau zări reliefate
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL SASELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1447 din 17 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380854_a_382183]
-
discuri la indicațiile astronomilor alexandrini. Pe aceste discuri se puteau zări reliefate figurile zeilor: Jupiter, Marte, Venera, Mercur, Saturn. În mijlocul discurilor se afla discul zeului luminii solare, Apollo-Phoebus, apoi urmau discul Terrei, pe care se afla bătut în relief de aramă, chipul Vestei, iar lângă Terra, discul zeiței Selena. -Pentru acest lucru ne aflăm aici, spuse magistrul Thrassylus arătând discurile care se aflau așezate într-o anume poziție. Ideea, magiștrilor, este că știm destul de bine ce se va întâmpla pe cer
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL SASELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1447 din 17 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380854_a_382183]
-
aproape toți cei prezenți sunt de acord cu faptul că dincolo de realitate mai există deci o altă realitate, spuse Tiberius Thrassylus, după care cu toții porniră din nou pe aleile pietruite străjuite de vegetația abundentă peste care se zăreau delfini de aramă înălțați pe tije metalice. -Continuați prieteni! spuse Thrassylus! Mergând în grupuri mici începură cu toții să discute între ei. O voce însă îi acoperi după un timp și toți tăcură pentru a auzi ceea ce se spunea. -Sunt deci zeii voștri stăpâni
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL SASELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1447 din 17 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380854_a_382183]
-
Au înflorit caișii și visul se intoarce din patosul ce arde în viață această crudă a mai rămas fuiorul,ce încă ne mai toarce cămașă amintirii,ce-n versuri mai asuda! Au înflorit și codrii,etern nemuritori nu mai aveau arama ,nu mai aveau argint au înțeles săracii că printre trecători se-nscriu în viață falsă ...încet și calm,murind! Iar noi cotropitorii,nemulțumiți de viață când bogăția lumii se-apropie de sfârșit încă privim cocorii,care ne dau speranța în clipele
FUZIUNE de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2280 din 29 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374497_a_375826]
-
meditează-asupra vieții, și-a morții-n foc interior Vibrează minunat de viu și își înalță al său zbor, Atemporal prin galaxii, fără de spațiu, dar etern În ne-moarte prin trăiri, ce-n pagini ni se aștern ! Ca un clopot de aramă, se aude glasul său Peste atâtea generații, reverberat într-un ecou ! Are idei, dar și trăiri, la modul existențial Despre menirea omului, de la vis înspre real : Ca lumea să fie mai bună și să trăiască mai frumos Așa cum a fost
DIN DRAGOSTE CREȘTINĂ, PENTRU UN 'ROB AL FOCULUI INTERIOR' (DR.SCR.GRIGORE CĂLIN). de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 2280 din 29 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374581_a_375910]
-
vieții-i aspră, mamă. Corabia-mi pe vânturi e o scamă Și-acestea, doar cu tine nu le iau ... În seamă. În viața mea e toamnă, mamă. Copacu-mi galben frunzele-și destramă Și doar gândind la tine nu devin... De-aramă. Ce iarnă e în tine, mamă ! Zăpezile îți sunt ca o năframă Și fulgi de nea dai timpului acum... Ca vamă. Referință Bibliografică: EU ȘI MAMA- O CLEPSIDRĂ / Gheorghița Durlan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1528, Anul V, 08
EU ȘI MAMA- O CLEPSIDRĂ de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374598_a_375927]
-
interdicția chipurilor cioplite (Exod. 22, 4-6; 22, 25; 32, 1-4; Levitic 26, 1; Deuteronom 4, 19-20; 27, 15) și porunca de a se turna doi heruvimi în cortul sfânt (Exod. 25, 18-21), sau de a se turna un șarpe de aramă ca semn a lui Iisus Hristos (Numeri 21, 8-9). Spre argumentare și confirmare vom arăta, în cele ce urmează, un citat clasic a Sf. Teodor Studitul din Antioh I, care zice: „O ce nebunie! Negația (închinări la idoli), oprește a
DESPRE VALOAREA MORALĂ ŞI SACRAMENTALĂ A ICOANEI ORTODOXE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 427 din 02 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/374553_a_375882]
-
AMORUL! IUBIREA TA Cum poți denumi "Iubire" Ce ai simțit tu pentru mine? Tot ce-ai căutat a fost Să te satisfaci pe tine... Te-ai apropiat încet de mine, Calculat și fără teamă... Cavaler de cruciade În armură de aramă... Cu vorbe dulci și calculate Sufletul mi l-ai mișcat... M-am lasat dusă de valuri Și încredere ți-am dat... Un compliment...o melodie... Și la toate...un gând bun... A urmat un telefon... Și m-am grăbit ca să
TIMPUL IUBIRII de ADA SEGAL în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373430_a_374759]
-
pomul din grădină de la inima cea plină de la luna păcătoasă de la mâna somnoroasă și ce bucle mi-au ieșit! lujere mititele de unde vântul și-a pus inele și ochii tăi spâncene unde s-a pitit cuvântul veșmântul timpului ce destramă aramă în ploi,.. Referință Bibliografică: Zigzag / Elena Spiridon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2080, Anul VI, 10 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Elena Spiridon : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
ZIGZAG de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 2080 din 10 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371453_a_372782]
-
peste Limpejoara secată de arșița verii, încât printre bolovani noroiul uscat era cenușiu spre negru (Valea Proscrișilor); S-au dus ploile, s-au zbicit dealurile și văile verzi, îngălbenite, pline de petece roșcate ale sămănăturilor de toamnă. În pădurile ca arama s-au înfiripat, în sute de puncte, lumânările roșii ale cornilor (Vâltoarea); Fulgi rari alunecă și se aștern pe pământul înghețat. Pustiu pe uliță, geamuri luminate slab (Nimic deosebit în timpul serviciului meu). Definitorii în pattern-ul descrierii naturii în prozele
LORINCZI FRANCISC-MIHAI: ROLUL DESCRIERII IN PROZA LUI RADU IGNA de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371602_a_372931]
-
capului peste părul ei cârlionțat își pusese o coroniță de flori culese de pe câmp, amestecând toate culorie din lume ca în cusăturile iilor oltenești. Piele nărânzată, nici albă, nici brună, mirosind a mirt și-a levănțică, lucea-n sclipiri de aramă și de argint cu forme rotunde, pârguite; mâini, coapse, gât, piept, pulpe, doldora de frumusețe ca iluminările Sulamitei din Biblie... -Scoală, Prințeso, zise bulibașa, ce mai stai, scoal’ și ajut-o pe mă-ta la cărat țoalele-n cas’ că
PRINŢESA ŞI PATEFONUL- PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371555_a_372884]
-
tremurând, să îmi sărute fruntea, prin geamuri pătrunzând. * Lumină blândă-și pune pe masa mea de scris, iar în condei transpune o iubire de vis. Aduceri-aminte coboară din paradis, omagiu să îi aștern cu grijă în manuscris. * Prin codrii de aramă, cu gând cutreiera, când Soarele apunea și luna răsărea. Menirii de Luceafăr, har sfânt încredința, când muză fidelă era singurătatea. * Cu dor lângă izvoare, gândul își odihnea, iar lacrima iubirii în apă-i tremura. Doar iubirea Veronică-i îl mai
MIHAI EMINESCU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374835_a_376164]
-
de mierlă albă, iar cumpăna fântânii din Jghiburoasa s-a modernizat, ”și-a tras” lanț de inox, sătenii acoperind-o cu o rochiță de tablă galvanizată... Potecile dealurilor se scurg cu târnele goale agățate în cobilițele cocoșate de timpuri de aramă, spre satul desculț, cu călcâiele răgușite șiroind și el, fie spre cimitirul proaspăt, fie în Șasa, regina satului, sat tot mai bătrân, tot mai gârbovit și ofilit, plin de uitare, ascultând rugăciunea cimitirului rezemat de cruci, plin de mușuroaie cu
I-AUZI PAIȘPE ! DE PUIU RĂDUCAN de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1574 din 23 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374959_a_376288]
-
18 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Și ce frumoasă ești, Toamna, Femeie cu ochi de alună Cu buzele pline și coapte, Cu tâmple atinse de brumă. În trup ai sădit armonia Și vântul de seară, te-alinta Cu frunze de-arama, din vie Și mustul cel dulce din crama. Și ce frumoasă ești, Toamna Femeie cu trup de zeița, Cu-obrajii că merele coapte Și brațe de foc, sub altițe. Din flăcări, ai iia, țesuta, Cu flori de argint și arama
SI CE FRUMOASA ESTI de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 2088 din 18 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373918_a_375247]