6,475 matches
-
De aceea eu vă avertizez acum Că nu pot fi prostit cu un ocean, O țară, două, ca la chiori... Acestea-mi sunt acum Infime, meschine și, mai ales, claustrofobe. Și-apoi de ce n-aș exista-n acelaș timp Ca arbore sequoia și că teii, Ca trei-patru oceane, cinci ghețari, O țară cu castani, una cu vișini, Și că un continent eucaliptic? Așa cântau cei barzi, în vremi trecute „Pamântu-ntreg e-a Domnului moșie..."?* (*Psalmi, 24:1) OPEN SESAME Last night
POEME BILINGVE (3) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/370987_a_372316]
-
Acasă > Strofe > Delicatețe > POLARIZARE Autor: Angi Cristea Publicat în: Ediția nr. 1273 din 26 iunie 2014 Toate Articolele Autorului umbră frunzei înaltă arborele râurile ca niște caste își au templul lor oglinzi sumbre prăpastiile leagă(na) poduri de cer sufletul demonizat al muntelui naște mituri mimetic ecoul perturbă ritualul păgân al pădurii tu defilezi pe cărările pustnice că în aula magna împușcând vietățile
POLARIZARE de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371040_a_372369]
-
probleme de familie, bazându-se pe multe și reale documente, l-a avut distinsul profesor dr. doc. Augustin Z.N.Pop, care a lăsat posterității volumul „Contribuții documen¬tare Ia biografia lui Mihai Eminescu“ (ed. 1962 și 1969) și a întocmit arborele genealogic al familiei Eminescu atât pe linie paternă cât și pe linie maternă. De genealogia familiei s-au mai ocupat acad. prof. Dimitrie Vatamaniuc (București) și prof. Gh. Calotă din Brăila, printre alți cercetători. Bunicul meu, căpitanul Matei Eminovici, al
ULTIMUL VLĂSTAR AL EMINESCILOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1608 din 27 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369806_a_371135]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > CE FACEM NOI? Autor: Florica Gomboș Publicat în: Ediția nr. 2066 din 27 august 2016 Toate Articolele Autorului CE FACEM NOI? Iubite, te-ntreb, ce facem noi, de-o începe să ne doară rădăcina unui arbore și mugurii aprinși? Ce facem, când neaua mieilor o să ningă-n suflet și nesfârșita depărtare va aduna cerbii ei prin iarba unde te-am respirat, privindu-te până la cer? Între arbore și fruct am găsit silabe și... fluiere din oasele
CE FACEM NOI? de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370038_a_371367]
-
noi, de-o începe să ne doară rădăcina unui arbore și mugurii aprinși? Ce facem, când neaua mieilor o să ningă-n suflet și nesfârșita depărtare va aduna cerbii ei prin iarba unde te-am respirat, privindu-te până la cer? Între arbore și fruct am găsit silabe și... fluiere din oasele unei păsări, care va lăsa vremea să se apropie de sângele meu... Ce facem noi când fiecare fragment de amintire va rămâne îmbibat de speranțe și fantezii, ridând tristețile istovite? Avem
CE FACEM NOI? de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370038_a_371367]
-
aprilie 2015. Toate dicționarele consultate compară rom. copac cu alb. kopaç, lăsând să se înțeleagă că este un împrumut de la skipetari (albanez) sau, mai curând, că este moștenit din substrat. Dar în albaneză kopaç înseamnă „ciot, buturuga, buștean, trunchi de arbore“. Cei ce-1 consideră autohton se referă la rădăcina i.e. *kep -„cioplesc pietre, tai“, cf. gr. kopto „sap, tai“, v.sl. skopiți „a tăia în bucăți“, lit. kapoti, let. kapat „a toca, a tăia mărunt“ etc. (istoria cuvântului la I.I. Russu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
skopiți „a tăia în bucăți“, lit. kapoti, let. kapat „a toca, a tăia mărunt“ etc. (istoria cuvântului la I.I. Russu, ER, p. 294). Dar derivarea din verbul cu sensul „a tăia“ este îndoielnică (TILR, ÎI). Să presupunem că privim un arbore singur în mijlocul unui câmp. Este evident că este un copac. Dacă îi tăiem toate crengile lăsând numai firul pomului acesta nu mai e copac, ci un stâlp, un trunchi. Așadar copacul e copac, nu pentru că se sapă ori se taie
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
mai mult Toate dicționarele consultate compară rom. copac cu alb. kopaç, lăsând să se înțeleagă că este un împrumut de la skipetari (albanez) sau, mai curând, că este moștenit din substrat.Dar în albaneză kopaç înseamnă „ciot, buturuga, buștean, trunchi de arbore“. Cei ce-1 consideră autohton se referă la rădăcina i.e. *kep -„cioplesc pietre, tai“, cf. gr. kopto „sap, tai“, v.sl. skopiți „a tăia în bucăți“, lit. kapoti, let. kapat „a toca, a tăia mărunt“ etc. (istoria cuvântului la I.I. Russu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
skopiți „a tăia în bucăți“, lit. kapoti, let. kapat „a toca, a tăia mărunt“ etc. (istoria cuvântului la I.I. Russu, ER, p. 294). Dar derivarea din verbul cu sensul „a tăia“ este îndoielnică (TILR, ÎI). Să presupunem că privim un arbore singur în mijlocul unui câmp. Este evident că este un copac. Dacă îi tăiem toate crengile lăsând numai firul pomului acesta nu mai e copac, ci un stâlp, un trunchi. Așadar copacul e copac, nu pentru că se sapă ori se taie
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
Acasa > Orizont > Opinii > ,, POETICA ARBORELUI ,, Autor: Constanța Abălașei Donosă Publicat în: Ediția nr. 1266 din 19 iunie 2014 Toate Articolele Autorului În perioada 5 - 7 iunie 2014, a avut loc la Brăila cea de-a III-a ediție a Festivalului Național de Creație și Interpretare
,, POETICA ARBORELUI ,, de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370437_a_371766]
-
Brăila cea de-a III-a ediție a Festivalului Național de Creație și Interpretare Ana Blandiana. Invitați de onoare al acestui festival au fost scriitorii ; Ana Blandiana, Romulus Rusan și Nicolae Băciuț. Tematica acestei ediții de festival a fost ,, Poetica arborelui ,, . Prezentă aici, m-am bucurat de toată frumusețea acestui act de cultură observând că cea de-a III-a ediție a devenit internațională prin participarea unor tineri talentați din Republica Moldova și Spania. Pentru mine, după cum am mai spus-o și
,, POETICA ARBORELUI ,, de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370437_a_371766]
-
că cea de-a III-a ediție a devenit internațională prin participarea unor tineri talentați din Republica Moldova și Spania. Pentru mine, după cum am mai spus-o și alte ori există o lume fascinantă a arborilor; lumea văzută și cea nevăzută. Arborele, vegetația nu se naște greșit. Frumos sau urât, oricare i-ar fi forma, arborele își are tâlcul său în viață. Arborele se poate cununa cu istoria unui om, a unui neam sau poate a unei nații. Arborele poate deveni un
,, POETICA ARBORELUI ,, de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370437_a_371766]
-
talentați din Republica Moldova și Spania. Pentru mine, după cum am mai spus-o și alte ori există o lume fascinantă a arborilor; lumea văzută și cea nevăzută. Arborele, vegetația nu se naște greșit. Frumos sau urât, oricare i-ar fi forma, arborele își are tâlcul său în viață. Arborele se poate cununa cu istoria unui om, a unui neam sau poate a unei nații. Arborele poate deveni un nume demn de pus în evidență creând o adevărată dinastie, noi fiind deprinși cu
,, POETICA ARBORELUI ,, de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370437_a_371766]
-
după cum am mai spus-o și alte ori există o lume fascinantă a arborilor; lumea văzută și cea nevăzută. Arborele, vegetația nu se naște greșit. Frumos sau urât, oricare i-ar fi forma, arborele își are tâlcul său în viață. Arborele se poate cununa cu istoria unui om, a unui neam sau poate a unei nații. Arborele poate deveni un nume demn de pus în evidență creând o adevărată dinastie, noi fiind deprinși cu arborele genealogic al unui om, al unei
,, POETICA ARBORELUI ,, de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370437_a_371766]
-
și cea nevăzută. Arborele, vegetația nu se naște greșit. Frumos sau urât, oricare i-ar fi forma, arborele își are tâlcul său în viață. Arborele se poate cununa cu istoria unui om, a unui neam sau poate a unei nații. Arborele poate deveni un nume demn de pus în evidență creând o adevărată dinastie, noi fiind deprinși cu arborele genealogic al unui om, al unei familii. Nimic nu este mai potrivnic decât să privești copacii și să le afli misterul. Să
,, POETICA ARBORELUI ,, de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370437_a_371766]
-
își are tâlcul său în viață. Arborele se poate cununa cu istoria unui om, a unui neam sau poate a unei nații. Arborele poate deveni un nume demn de pus în evidență creând o adevărată dinastie, noi fiind deprinși cu arborele genealogic al unui om, al unei familii. Nimic nu este mai potrivnic decât să privești copacii și să le afli misterul. Să le descoperi meșteșugurile cele mai importante pe care le ține în secret. Fiecare arbore are istoria și secretul
,, POETICA ARBORELUI ,, de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370437_a_371766]
-
noi fiind deprinși cu arborele genealogic al unui om, al unei familii. Nimic nu este mai potrivnic decât să privești copacii și să le afli misterul. Să le descoperi meșteșugurile cele mai importante pe care le ține în secret. Fiecare arbore are istoria și secretul său, ca și omul. Cât de frumos este să te trezești dimineața și să-ți plimbi privirile peste o întreagă priveliște împodobită cu verdeață. Arbori mari și stufoși ce-și înalță vârfurile pe piscuri, la poala
,, POETICA ARBORELUI ,, de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370437_a_371766]
-
frunzelor și arborilor slujesc ochilor și minții dăruindu-mi cucvintele. Din aceste cuvinte alcătuiești mii de gânduri făcând ca prin ele să devină palate de cărți de proză și poezie prin care să-ți tămăduiești dorul, durerea, uitarea și iertarea. Arborele, prin însăși structura sa este asemeni veșniciei, precum cuvântul ! Vineri 6 iunie 2014, începând cu ora 11, în cadrul acestui festival cu un program bine organizat și realizat artistic sub emblema poeziei Anei Blandiana, Magdei Isanos, Cincinat Pavelescu, St, O Iosif
,, POETICA ARBORELUI ,, de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370437_a_371766]
-
spiritual împreună cu conducerea școlii, al acestui festival național, începând cu anul 2012. În după amiaza aceleiași zile începând cu orele 17, la Muzeul Brăilei - având ca moderator pe domnul director adjunct prof. dr. Zamfir Bălan, a avut loc ,, Simpozionul - Metafora arborelui în literatura română și clasică ,, la care au participat dimpreună și s-au întrecut pe ei, profesori și elevi de la diferite școli și licee din Brăila și Galați. Cum festivalul începe și sfârșește prin Imnul festivalului ,, Ar trebui ,, pe versurile
,, POETICA ARBORELUI ,, de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370437_a_371766]
-
impecabil recital de poezie susținut de poetul Nicolae Băciuț, aplaudat de fiecare dată la scenă deschisă. Felicitări și admirație organizatorilor, elevilor participanți și profesorilor cât și invitaților de onoare: Ana Blandiana, Romulus Rusan și poetului Nicolae Băciuț. Referință Bibliografică: ,, POETICA ARBORELUI ,, / Constanța Abălașei Donosă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1266, Anul IV, 19 iunie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Constanța Abălașei Donosă : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
,, POETICA ARBORELUI ,, de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370437_a_371766]
-
domină spicul de grâu, nalba, stânjenelul, ghiocelul, narcisa, trandafirul, macul, laleaua, garoafa etc. Unele modele florale sunt grupate pentru a se face ghirlanda sau vrejul, mai ales pe chenar. Foarte frecvent este pomul vieții care poate fi adaptat la un arbore genealogic. Inedit și cu o simbolistică bogată este un model care prezintă un vas păzit de două păsări. Din vas crește pomul vieții ce are crenguțe simetric dispuse, pe care se află câte o pasăre și una în vârf, ceea ce
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
Om, a solidarității, a cultului prieteniei”(Emil Manu, dincolo de „Utopia nopții”). Figura „teleormăneanului și românului[...]mentor al unei generații și primul dintre egali (din pleiada Eliade-Cioran-Ionescu-Noica)”, Constantin Noica, „filosoful-eseist-gânditor”, este evocată în două texte în care se prezintă un scurt arbore genealogic ori se deplânge lipsa unor informații utile despre unele perioade din viața „marelui nostru concetățean (Noica și „partea noastră de cer”;Urmele Filosofului), autorul evidențiind faptul că titlul acestei cărți este o „parafrază noicasiană”. Regretând profund că moartea l-
NEVOIA DE SENIN de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369389_a_370718]
-
Pelerin prin amintiri în vatra milenară). Scriitoarea și-a gândit cartea în mai multe capitole referitoare la geografia, demografia, istoria comunei în diferite epoci, din Antichitate până în zilele noastre, instituțiile comunale, obiceiurile și tradițiile populare specifice, folclorul, etnografia, personalitățile comunei, arborele genealogic al familiei sale. Impresionează, cu deosebire, multitudinea datelor, urmare a unei bogate și asidue documentări științifice, a convorbirilor cu oamenii locului, a experienței personale. Exegeta are prilejul de a constata că această „monografie afectivă cu multe date autoreferențiale[...]este
PASIUNEA, TALENTUL ȘI DĂRUIREA ÎN SLUJBA CUVÂNTULUI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369390_a_370719]
-
comemorarea evenimentelor sacre sau profane, sînt totdeauna prilejul întîlnirii generațiilor. Momentul în care se reafirmă unitatea și continuitatea familiei. Luminițele bradului își găsesc astfel corespondențe în nepoții oglindiți în ochii bunicilor. Poate că de Crăciun bradul este un omolog al arborelui genealogic crescut din aceleași rădăcini. un blues nostalgic la margine de canal - vântul prin trestii Dan Norea Vîntul, cînd nu este devastator, își poate potrivi șuieratul pe măsura dispozițiilor sufletești ale observatorului. Singurătatea locului și aplecarea trestiilor spre modularea fericită
CORNELIU TRAIAN ATANASIU,COMENTARII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369446_a_370775]
-
se materializează și îl sfâșie cu ghearele și colții, iar altele, cu copitele, îi amestecă trupul în solul pietros al peșterii. Mai târziu, ca o eternă aducere aminte a acestei osânde divine, dreaptă și necruțătoare, din sângele său crește un arbore cu frunze roșiatice numit sânger. Acest arbore intră și el în legende, fără nici o legătură aparentă cu prima, fiind, la un moment dat, considerat lemnul din care a fost cioplită crucea Mântuitorului. Este vorba desigur de interpretări târzii, influențate evident
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369413_a_370742]