1,584 matches
-
Junimea, Iași, 1972; Poemul de purpură și alte poeme, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1974; Diotima, Editura Junimea, Iași, 1975; Marea înfățișare, Editura Junimea, Iași, 1977; Zidirea și alte povestiri, Editura Cartea Românească, București, 1978, ediția a II-a revăzută, Iași, 1990; Arca (antologie), Editura Cartea Românească, București, 1979; Poezii, Editura Vitruviu, București, 1996; Nebunie și lumină (antologie), Editura Nemira, București, 1998; Cetatea Putreziciune. La Cité Pourriture, Editura Axa, Botoșani, 2000; Benedictus (antologie), Editura Compania, București, 2002; Zidirea (nuvele și povestiri) (antologie), Editura
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
cu un ton unic, nemaipomenit, care să fie acel al înțelesului vieții mele..." (M. Blecher, Inimi cicatrizate. Întâmplări în irealitatea imediată, ed. îngr. de Teodor Vârgolici, București, Gramar, 1995: 223; s.n.). Următoarele citate trimit la aceeași ediție. 110 Nicolae Manolescu, Arca lui Noe București, Gramar, 2002, p. 565. 111 Nicolae Balotă, De la Ion la Ioanide, București, Eminescu, 1974, p. 157. 112 "Ce este tulburător în scrisul lui Blecher este extrema sa liciditate". Mihail Sebastian, în M. Blecher, mai puțin cunoscut, ed.
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Children of the Night. Selected Essays from the Eighteenth International Conference on the Fantastic in the Arts. Edited by James Craig Holte. Westport, CT and London: Greenwood Press, 2002. 11-22. Manolescu, Florin. Literatura S.F. București: Ed. Univers, 1980. Manolescu, Nicolae. Arca lui Noe. Eseu despre romanul românesc. București: Ed. Gramar, 2000. ---. Istoria critică a literaturii române. 5 secole de literatură. Pitești: Ed. Paralela 45, 2008. ---. Metamorfozele poeziei. Metamorfozele romanului. Ediție îngrijită de Mircea Mihăieș. Iași: Ed. Polirom, 1999. Marino, Adrian. Dicționar
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
p. 10). Este greu să ghicești ce se ascunde sub chipurile unor vrăjitoare semețe și dubioase de astăzi sau ale micilor tehno-planetari care ne asigură că în curând Luna, apoi Marte vor fi teraformate și locuite de perechi, ca în arca biblică a lui Noe, apoi de noi societăți alcătuite pe suporturi tehno-cosmice. Spațiul imagistic creat în ultima jumătate de secol de literatura SF-urilor, cu descrierile redactate în scris ori în imagini cinematografice, pare că prinde viață prin puterile persuasiunii
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
unui realism naturalism în termenii lui Rapetti aproape fotografic, în care nota aparte, "simbolistă", o conferă un fel de stranie intensitate a imaginii, așa cum se poate observa de pildă în Țapul ispășitor (1854) de Holman Hunt, sau Întoarcerea porumbelului în arca lui Noe (1851) de Millais. În cazul primei picturi, nota de stranietate apare, în ciuda realismului imaginii, de o acuitate anatomică fără reproș. Prezența animalului pe un mal mlăștinos, a cărui planeitate se continuă prin suprafața apei ca și prezența unui
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
București, 1931. Caune, Caune, Cultură și comunicare, Editura Cartea Românească, București, 2002. Cernat, Manuela, "Prefață", în Itinerarii pastorale în condeiul presei, vol. V, Editura Arhiepiscopiei Tomisului, Constanța, 2007. Cernat, Manuela, "Prefață", în Tarkovski Filmul ca o rugăciune, Elena Dulgheru, Editura Arca Învierii, București, 2004. Cernat, Manuela, "Prefață", în Scara Raiului în cinema, Elena Dulgheru, Editura Arca Învierii, București, 2011. Cernat, Manuela, Noapte de Crăciun, Povești religioase pentru copii, Editura V&I Integral, București, 1994. Chelcea, Septimiu (coord.), Comunicarea nonverbală în spațiul
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
în Itinerarii pastorale în condeiul presei, vol. V, Editura Arhiepiscopiei Tomisului, Constanța, 2007. Cernat, Manuela, "Prefață", în Tarkovski Filmul ca o rugăciune, Elena Dulgheru, Editura Arca Învierii, București, 2004. Cernat, Manuela, "Prefață", în Scara Raiului în cinema, Elena Dulgheru, Editura Arca Învierii, București, 2011. Cernat, Manuela, Noapte de Crăciun, Povești religioase pentru copii, Editura V&I Integral, București, 1994. Chelcea, Septimiu (coord.), Comunicarea nonverbală în spațiul public, Editura Tritorni, București, 2004. Coman, Ioan G., Probleme de filosofie și Literatură patristică, Editura
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
cinema, pe http://elena-dulgheru.blogspot.com/search/label/film%20religios. 40 http://elena-dulgheru.blogspot.com 41 Andrei Tarkovski, Temps scellé, Éditions Cahiers du Cinéma, 1989, p. 56. 42 Manuela Cernat, "Prefață" în Tarkovski, Filmul ca o rugăciune, Elena Dulgheru, Editura Arca Învierii, București, 2004, p. 10. 43 Ion Bria, Liturghia după Liturghie. Misiune apostolică și mărturie creștină azi, Editura Athena, 1996, p. 134. 44 Un exemplu de astfel de folosire este reflectat în următorul fragment din cuvântarea ținuta de Academicianul Răzvan
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
cu autoritate publică așadar, scriu lucrări care propun sau pregătesc cititorul printr-o nouă lectură pentru o nouă lectură a creației lui Ioan Slavici. Este de amintit, în acest sens, eseul lui Nicolae Manolescu: Săraca văduvă cu doi copii din Arca lui Noe. Eseu despre romanul românesc apărut la Editura Minerva în 1980, atât de des citat în anii ce vor urma datorită naturaleței unor formulări ca aceea referitoare la personajul Mara "prima femeie capitalist din literatura noastră"45; sau eseul
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
ultime perioade de creație. Dincolo de deosebirile evidente, e frapantă apropierea dintre cei doi scriitori ardeleni atunci când îi raportăm la naturalism. Tot ce a scris Nicolae Manolescu despre Liviu Rebreanu -naturalistul în Liviu Rebreanu ou le roman tragique (1979) sau în Arca lui Noe (1980) regăsim și la Slavici. Nicolae Manolescu observă referitor la Ion de Liviu Rebreanu: "Titlul de realist, în sensul strâmt care i s-a acordat de la început lui Rebreanu, trebuia privit deci cu circumspecție și legat oricum de
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Adevărul literar și artistic, Anul XI, nr. 605, 19 februarie 2002. Lăsconi Elisabeta, "Pădureanca de Ioan Slavici sau pulverizarea mitului", în Adevărul literar și artistic, Anul XI, nr. 619-620, 4-11 iunie 2002. Manolescu Nicolae, "Săraca văduvă cu doi copii", în Arca lui Noe. Eseu despre romanul românesc, vol.1, Editura Minerva, București, 1980. Marcea Pompiliu, Ioan Slavici, Editura pentru literatură, București, 1965. Marinescu George, "Moara cu noroc", în Nuvela în literatura română, Editura Institutului de literatură, 1928. Munteanu George, "Slavici necunoscutul
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
1985, p. 202. 40 Idem., p. 205. 41 Idem., p. 206. 42 Idem., p. 260. 43 Idem., p. 239. 44 Vasile Popovici, Eu, personajul, Editura Cartea Românească, București, 1988, pp. 127-128. 45 Nicolae Manolescu, "Săraca văduvă cu doi copii", în Arca lui Noe. Eseu despre romanul românesc, vol. 1, Editura Minerva, București, 1980, p. 147. 46 Vasile Popovici, "Lumea lui Slavici și transparența interioară" în Lumea personajului (O sistematică a personajului literar), Editura Echinox, Cluj-Napoca, 1997, p. 78. 47 Idem., p.
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
firului narativ complicat al nuvelei din 1884. 124 ,,Nu caut vorbele care exprimă starea mea sufletească, ci acelea care produc în alții starea sufletească de mine intenționată fie a mea, fie cu totul alta". (Graiul omenesc, 1894.) 125 Nicolae Manolescu, Arca lui Noe, vol. I, Editura Minerva, București, 1980, p. 174. 126 Idem., p. 175. 127 Magdalena Popescu, op. cit., pp. 170-171. 128 Vezi Pompiliu Constantinescu, "Ioan Slavici-Mara" (ediția a II-a)-1925 în Scrieri, vol.IV, Editura Minerva, București, 1970; Nicolae
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
1980, p. 174. 126 Idem., p. 175. 127 Magdalena Popescu, op. cit., pp. 170-171. 128 Vezi Pompiliu Constantinescu, "Ioan Slavici-Mara" (ediția a II-a)-1925 în Scrieri, vol.IV, Editura Minerva, București, 1970; Nicolae Manolescu, "Săraca văduvă cu doi copii", în Arca lui Noe, vol. I, Editura Minerva, București, 1980; Iosif Cheie-Pantea, "Slavici și vocația tragicului", în Palingeneza valorilor, Editura Facla, Timișoara, 1982 . 129 G. Călinescu, Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Editura Minerva, București, 1986, p. 513. 130 George Munteanu
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
în Sub semnul lui Aristarc, Editura Eminescu, București, 1975, p. 253. 131 Gelu Voican, "125 ani de la nașterea lui Ioan Slavici", în Manuscriptum, nr. 1, 1973, pp. 104-106. 132 Tribuna, nr. 37, 27 februarie, 11 martie, 1894. 133 Nicolae Manolescu, Arca lui Noe. Eseu despre romanul românesc, vol. 1, Editura Eminescu, București, 1991, p. 146. 134 Ovid Densusianu, Vieața nouă, anul II (1907), nr. 24, 15 ianuarie, p. 555. 135 Radu G. Țeposu, "Putere și trufie", în Viața și opiniile personajelor
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
a textului sau a secvenței, intenție care permite stabilirea unor legături între enunțuri cărora eventual le lipsesc elementele de conexiune și/sau de coeziune și/sau de progresie. Luăm ca exemplu textul scurt al lui Robert Desnos: (1) PORUMBELUL DIN ARCĂ Blestemat Fie tatăl soției Făurarului care bătu fierul toporului Cu care pădurarul doborî stejarul În care fu sculptat patul În care se născu stră-străbunicul Omului care conduse mașina În care mama ta Îl întâlni pe tatăl tău!3 Conexitatea sintactică
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
nostru de referință. Să notăm, în trecere, că povestirea autobiografică este rostită sub semnul legilor vericondiționale de ADEVĂRAT sau FALS asupra cărora îl las pe cititor să emită judecăți... Subliniem, de asemenea, că aici titlul poemului lui Desnos ("Porumbelul din arcă") nu oferă niciun indiciu privind tema globală a poemului. La nivel intermediar, între global și local, dimensiunea semantico-referențială este analizabilă în termeni de izotopie (izotopii) și de coeziune a lumii reprezentate. Un enunț de factură suprarealistă precum: (3) În salonul
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Cristos, pe care evreii l-au răstignit iar netrebnicii romani au disprețuit cuvintele predicii rostite despre el: apropiați-vă de mine să ascultați cuvântul lui Dumnezeu, în numele aceluia care v-a creat și v-a salvat de apele potopului în arca lui Noe». Imediat, la cuvintele sale, toate acele păsări, apropiindu-se, l-au înconjurat și, fără niciun ciripit, timp de o jumătate de zi, atente la cuvintele omului lui Dumnezeu, au rămas liniștite admirând fața predicatorului. Cetățenii romani și toți
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
voi părăsi locul de baștină; voi săpa adânc în stâncă, să găsesc izvorul dătător de viață nouă... Voi fi chiar troița care va sta pavăză între bine și rău. Atitudine de ziua Unirii Țara mea plutește în derivă ca o arcă, de douăzeci și doi de ani a strâns numai minciuni. Astăzi pântecul ei a explodat nemaiputând ține greutatea lichelelor ce s-au îngrășat din furat. Poporul meu ce-a îndurat de-alungul acestor ani umilințe, dezamăgiri, minciuni, deșertăciuni, atât de răbdator
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
om, animalele nu-și pot perfecționa răutatea. . Omul a îmblânzit porcul, nu fiindcă e mai ager la minte, ci pentru că e mai gustos. MITURI Mitul deplasează necunoscutul spre mister. Ne agățăm de mituri ca de corabia lui Noe. Din mica Arcă a lui Noe a crescut marea grădină a lui Dumnezeu. Nici noi nu am mai rămas în Paradis, dar nici reptila. Grăbește-te Sisif! Te așteaptă sus Prometeu. Zeii s-au oprit pe Olimp. Omul a ajuns pe Everest. Oedip
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
de fapt, dacă trebuie să spun și cât am spus. Să mai zic totuși ceva: că, în ultimii ani, am început să aduc nițel cu Nicolae Manolescu. Practic, mai toate ideile mele în privința 160 literaturii moderne sânt îndatorate studiilor din "Arca lui Noe" și din "Despre poezie". Opțiunile mele politice consună cu cele din "Ochiul magic". Mă pomenesc câteodată, în vreo discuție, că îi imit felul de-a spune "absolut remarcabil", sau "absolut extraordinar", ca și alte expresii specifice lui. Nu
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
omul și urmele lui aveau o vârstă de patru mii de ani. Știm astăzi că e absurd, dar totul ne lasă să credem că ei au încă autoritate. Creația a durat șase zile, Potopul patruzeci, iar Noe a intrat în arca lui la șase sute de ani după primul răsărit de soare. Așa spune mitul. Pământul a îmbătrânit mult de când strămoșii noștri îi citeau istoria în Geneză. Și pe cea a "artei". Ceea ce Kant, Hegel sau chiar Nietzsche luau drept zorii imaginii
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
ce caută pe pământ". Un singur pământ, dar multe răspunsuri. Poate tot atâtea cât limbile: trei mii vorbite. Specia umană e una ca și facultatea de raționare. Dar umanitățile sunt plurale ca rațiunile de a trăi la fiecare nivel al arcei lui Noe. Răspunsul la "ce caut eu pe pământ?", întrebare de sens, îi unește pe oamenii de aici opunându-i altora, vecinii lor. Răspunsul la "suma unghiurilor unui triunghi", întrebare de cunoaștere, nu opune pe nimeni nimănui, dar nici nu
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
peste ape fiii divini dispăruseră ca și cum n-ar fi fost totuși fetele oamenilor născuseră viteji apoi cineva a strigat pământ acolo a fost blestemat un nepot îl chema canaan iar curcubeul s-a numit legământ din toate a rămas o arcă vânătorii de recompense o caută și azi dar alți oameni reconstruiesc turnul babel iar dumnezeu adoarme cu abel în gânduri 1 august 2011 Viață mă redescopăr departe de final iluzia temporală îmi alimentează temerile această hrană cotidiană înseamnă mai mult
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
iubiri precise, Aceea căutată și dorită, Hrănită de-o putere infinită, Ferită de emoții indecise. Să te întorc la mal ca pe barcă Sortită să refuze orizontul, Apoi să devenim liman și portul În care s-a născut încă o arcă. Să te aduc ofrandă gurii mele Și să te sorb, avid, cuprins de sete, Lăsând privirea-ți verde să mă-mbete Atunci când sunt sătul de toate cele. Să te implor la ore mari din noapte, Spre-a-mi deveni chiar
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]