4,855 matches
-
care apără ideea unei „științe proletare fundamental contradictorie față de știința burgheză”. Cea dintâi este cu necesitate adevărată, întrucât îmbrățișează devenirea istorică a proletariatului, iar a doua este cu necesitate falsă, căci își trădează devenirea istorică. Biologii „burghezi” sunt sancționați, chiar arestați, iar lîsenkismul va domina biologia sovietică până în 1965, pricinuindu-i o întârziere considerabilă. La rândul său, Stalin se amestecă în lingvistică și condamnă lingvistica „burgheză”, în favoarea lingvisticii „proletare” a școlii lui Marr. Succesele de moment ale tehnicii* sovietice în spațiu
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
invită la congresul PMSDR la Stockholm, în aprilie 1906. Acest congres interzice „exproprierile” - hold-up-urile, jafurile armate - care discreditează mișcarea muncitorească, însă Lenin are nevoie de bani, iar la 13 iunie 1907, Koba și Kamo reușesc un hold-up uriaș la Tiflis. Arestat, trimis în exil intern (domiciliu obligatoriu), Koba evadează și se întoarce la Baku, la soția sa, Katerina Svanidze, cu care se căsătorise în 1904 și care va muri de holeră în 1909, dar de la care are un fiu cu numele
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
a născut în Ucraina, în 1879, într-o familie bogată de fermieri evrei; elev sclipitor, scapă de incidența lui numerus clausus care afectează evreii* din Rusia și se înscrie la Universitatea din Sankt-Petersburg, unde se alătură unui grup de revoluționari. Arestat, doi ani mai târziu, trimis în surghiun în Siberia, evadează în 1902 și ajunge în Marea Britanie, sub pseudonimul de Troțki. Cu ocazia Congresului al II-lea al PMSDR, care marchează, în 1903, separația dintre bolșevici* și menșevici, el critică aspru
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
1903, separația dintre bolșevici* și menșevici, el critică aspru, în al său Raport către delegația siberiană, propunerile și comportamentul lui Lenin*, pe care le consideră puțin democratice. Reîntors în Rusia, în timpul revoluției din 1905, ales președinte al Sovietului din Sankt-Petersburg, arestat, evadează și elaborează teoria „revoluției permanente”, potrivit căreia, în Rusia, revoluția democratică burgheză se poate transforma în revoluție socialistă. Instalat în Austria, apoi în Franța, condamnă războiul din 1914, fără a opta pentru defetismul revoluționar propovăduit de Lenin, și participă
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
păstrarea unor instituții de învățământ religios (institute teologice și seminarii), tolerarea vieții monahice, apariția unor publicații cu conținut religios, precum și protejarea unor preoți care se ridicau fățiș împotriva puterii comuniste (vezi Enache, 2005), existând evident și numeroase cazuri de preoți arestați care nu s-au bucurat de protecție sau care nu au putut fio protejați. Aminteam anterior că Biserica Ortodoxă Română a avut un statut privilegiat printre bisericile din lagărul comunist, având o serie de beneficii care nu se mai regăsesc
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
arestarea preventivă au încetat sau dacă instanța constata că nu exista temeiuri noi care să justifice menținerea privarii de libertate. ... (7) Încheierile instanței privind măsura arestării preventive sunt supuse c��ilor de atac prevăzute de lege. ... (8) Celui reținut sau arestat i se aduc de îndată la cunoștința, în limba pe care o înțelege, motivele reținerii sau ale arestării, iar învinuirea, în cel mai scurt termen; învinuirea se aduce la cunoștința numai în prezenta unui avocat, ales sau numit din oficiu
CONSTITUŢIE*) din 21 noiembrie 1991 (*republicată*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107465_a_108794]
-
limba pe care o înțelege, motivele reținerii sau ale arestării, iar învinuirea, în cel mai scurt termen; învinuirea se aduce la cunoștința numai în prezenta unui avocat, ales sau numit din oficiu. ... (9) Punerea în libertate a celui reținut sau arestat este obligatorie, dacă motivele acestor măsuri au dispărut, precum și în alte situații prevăzute de lege. ... (10) Persoana arestata preventiv are dreptul sa ceara punerea sa în libertate provizorie, sub control judiciar sau pe cauțiune. (11) Până la rămânerea definitivă a hotărârii
CONSTITUŢIE*) din 21 noiembrie 1991 (*republicată*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107465_a_108794]
-
Înspre alt Eminescu de Ion Filipciuc (Editura Augusta, Timișoara, 1999) vine în continuarea cărții lui Th. Codreanu Dubla sacrificare a lui Eminescu. Incitante, scrise cu nerv, articole precum: Eminescu, hărtănit pe o masă rotundă, unilematică, Eminescu un caz de gândire arestată sau Eminescu un bilet pentru neant dezvăluie în autorul lor un polemist autentic, atent la nuanțe, capabil să găsească argumente neașteptate și să le împletească într-o structură greu de ignorat. Ideea că Eminescu a fost victima unor acțiuni conjugate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
acțiune publică la 13 mai 1920. Alături de șeful serviciului au mai fost implicați Gheorghe Dumitrescu, subșeful Serviciului de Siguranță Dobrogea, Spiridon Gănescu, comisar special, Nicolae Atanasiu, comisar special, Constantin Kirițescu, agent de siguranță, și Gheorghe Mantaluțu, agent special, toți fiind arestați preventiv de către judecătorul de instrucție. Lui Moruzov i s-au imputat două capete de acuzare: 1. Însușirea celei mai mari părți din suma de 1.195.000 ruble Kerenski, care constituiau corp delict dintr-o contrabandă, și ascunderea actelor de
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
lui Moruzov. 2. Sustragerea arhivei Serviciului de Siguranță din Delta Dunării și trecerea pe ștatul de plată a unui agent special, V. Savițchi, considerat fictiv de acuzatori, iar salariul acestuia (626 lei/lună) a fost însușit de Moruzov. Ceilalți funcționari arestați au fost acuzați de complicitate cu șeful serviciului la primul cap de acuzare. La 8 iulie 1920, Kirițescu s-a plâns Ministerului Justiției că acest caz reprezenta doar o răzbunare a actualului director general al D.P.S.G. față de predecesorul său. O
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
alte surse, astfel că nu a mușcat momeala întinsă de organele de siguranță românești. Acest caz nu s-a încheiat cu un «happy-end», prin care întreaga rețea de spioni să fie arestată, judecată și condamnată la ani grei de închisoare. Arestați au fost Ferentz Walkay, Ion Taflan, soția și socrul acestuia, în timp ce creierul operațiunii, aflat în străinătate, n-a căzut în capcana pregătită de serviciile contrainformative române. În pofida acestui fapt, un tentacul al spionajului maghiar în România a fost anihilat, contabilizând
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
la schimburile comerciale și „interpenetrațiunile” economice dintre cele două țări. După revenirea monarhului din periplul european, la 25 noiembrie 1938, ziariștii străini din Capitală au comentat rezultatele întrevederii cu cancelarul Adolf Hitler, în sensul că „se va ameliora” situația legionarilor arestați și se vor „calma” spiritele tineretului naționalist. Jurnaliștii au apreciat că, din punct de vedere politic, cele mai mari șanse de reușită le-ar avea un cabinet condus de Alexandru Vaida-Voevod și Istrate Micescu, care să aibă un program antisemit
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
jandarmi au fost puse mijloace materiale care să permită dezvoltarea unei rețele informative eficiente, compuse din agenți permanenți sau agenți ocazionali. În ordine, vigilența organelor abilitate trebuia focalizată către următoarele obiective: - mișcarea comunistă, care trebuia urmărită, iar membrii activi identificați, arestați și trimiși în judecată la Parchetele Militare; - mișcarea legionară, care trebuia adusă în situația de „a nu se mai vorbi de ea”, iar membrii refractari față de încadrarea în ordinea statului să fie arestați la domiciliu; - descoperirea organizațiilor și agenților care
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
vinovați. Dimpotrivă, guvernul român a stabilit o înțelegere cu cabinetul ungar, care și-a luat angajamentul de a renunța la asemenea acțiuni, pentru a nu tensiona și mai mult relațiile bilaterale. Partea română nu a trimis în judecată pe cei arestați, ci i-a eliberat și i-a expulzat în Ungaria. Atacarea Poloniei de către Germania (1 septembrie 1939) și U.R.S.S. (17 septembrie 1939) a avut ca efect o nouă intensificare a propagandei ungare față de România. Strategia regimului horthyst a fost
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Stat ,,identificarea și arestarea unei organizații comuniste, compusă din 16 persoane, care activa la Liceul evreiesc «Cultura»”, iar două săptămâni mai târziu, la 1 septembrie 1942, I.G.J. a comunicat Direcției Generale a Penitenciarelor evacuarea în Transnistria a 72 de evrei arestați „pentru comunism și condamnați la închisoare corecțională”. Dar, la 10 septembrie 1942, colonelul Tobescu a semnat un ordin către Inspectoratul de Jandarmi București prin care a comunicat hotărârea Președinției Consiliului de Miniștri de a repatria un grup de evrei din
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
amantele sale. După ședința Consiliului de Miniștri de la Snagov, din 23 august 1944, mareșalul Antonescu le declară lui Eugen Cristescu și lui Vasiliu că a hotărât să încheie armistițiul. La Palatul Regal, după arestarea celor doi Antonescu, primul chemat și arestat este Vasiliu, considerat „cel mai periculos... inamic”. În detenția din U.R.S.S., fostul comandant al I.G.J. este cel care descoperă tentativa de sinucidere a mareșalului și îl salvează pe acesta. În timpul „Procesului Marii Trădări Naționale”, generalul Vasiliu a fost confundat
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
găsite la percheziții. Constantin Sterian, comisar, simpatizant legionar, „a cercetat, înjurat și dat și palme la mulți comuniști”, ulterior fiind transferat la Grupa Legionară. Nicolae Dârlea, comisar-ajutor, a fost definit drept „călăul grupei”, reproșându-i-se anchetele dure asupra comuniștilor arestați. Alt comisar-ajutor, Haralambie Lepădatu, „jefuitor și bătăuș teribil”, s-a remarcat ca unul din cei mai devotați funcționari anticomuniști, activând în domeniu circa 20 de ani. Începutul anului 1946 a adus (la 21 ianuarie și 10 februarie), printre alte măsuri
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
experiență, puterea comunistă a trecut la nominalizarea unor persoane mai puțin capabile, dar extrem de loiale. Până la Serghei Nikonov toți predecesorii acestuia au ajuns, mai devreme sau mai târziu, sub diferite acuze, în închisorile comuniste, unii judecați și condamnați, alții doar arestați și reținuți fără nici un fel de forme legale. D. Colaborarea informativă/contrainformativă D.1. Colaborarea informativă cu organele sovietice și americane După pătrunderea trupelor Armatei Roșii în România, serviciile speciale sovietice au inițiat măsuri de colaborare cu structurile autohtone, însă
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
pe frontul de est și pe linia comunistă, iar în secundar s-a dorit identificarea surselor informative din anumite medii interne. Unii funcționari/ofițeri de informații au fost epurați, reținuți, judecați și condamnați, alții au fost utilizați, exploatați și apoi arestați, iar o mică parte, mai ales cei care au lucrat pe linia legionară, și-au continuat activitatea. Lipsa unor documente și imposibilitatea cercetării anumitor arhive nu au permis conturarea mai pregnantă a unor personalități care s-au aflat la conducerea
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
plîngerea va fi examinata în lipsa inculpatului, dar numai în prezenta aparatorului, căruia i se da cuvintul pentru a pune concluzii. " 5. La articolul 159, după alineatul 4 se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins: În cazul în care inculpatul arestat se afla internat în spital și din cauza stării sănătății nu poate fi adus în fața instanței, sau în alte cazuri în care deplasarea sa nu este posibila, propunerea de prelungire a duratei arestării preventive va fi examinata în lipsa inculpatului, dar numai
LEGE Nr. 104 din 22 septembrie 1992 pentru modificarea şi completarea Codului penal, a Codului de procedura penală şi a altor legi, precum şi pentru abrogarea Legii nr. 59/1968 şi a Decretului nr. 218/1977. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108438_a_109767]
-
scop protejarea senatorilor împotriva urmăririlor judiciare și garantarea libertății de gîndire și acțiune a acestora. Senatorul nu poate fi tras la răspundere juridică, sub nici o formă, pentru opiniile politice sau voturile exprimate în parlament. Nici un senator nu poate fi reținut, arestat, percheziționat sau trimis în judecată penală ori contravenționala fără încuviințarea prealabilă a Senatului. Cererea de reținere, arestare, percheziție său privind posibilitatea trimiterii în judecată penală ori contravenționala se adresează președintelui Senatului de către procurorul general. Președintele Senatului o aduce la cunoștința
HOTĂRÎRE nr. 13 din 26 iunie 1990 privind Regulamentul Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106802_a_108131]
-
lege. Codul de procedură penală se modifică și se completează după cum urmează: 1. Articolul 5 va avea următorul cuprins: "Garantarea libertății persoanei Art. 5. - În tot cursul procesului penal este garantată libertatea persoanei. Nici o persoană nu poate fi reținută sau arestată și nici nu poate fi supusă vreunei forme de restrîngere a libertății decît în cazurile și în condițiile prevăzute de lege. Dacă cel împotriva căruia s-a luat măsura arestării preventive sau o măsură de restrîngere a libertății consideră că
LEGEA nr. 32 din 16 noiembrie 1990 pentru modificarea şi completarea unor dispoziţii ale Codului de procedura penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106853_a_108182]
-
tot cursul procesului, să se adreseze instanței competențe, potrivit legii. Orice persoană împotriva căreia s-a luat ilegal o măsură preventivă are dreptul la repararea pagubei suferite, în condițiile prevăzute de lege. În tot cursul procesului penal, învinuitul sau inculpatul arestat preventiv poate cere punerea în libertate provizorie, sub control judiciar sau pe cauțiune." 2. După articolul 5 se introduce articolul 5^1, cu următorul cuprins: "Respectarea demnității umane Art. 5^1. - Orice persoană care se află în curs de urmărire
LEGEA nr. 32 din 16 noiembrie 1990 pentru modificarea şi completarea unor dispoziţii ale Codului de procedura penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106853_a_108182]
-
părăsi localitatea se poate face plîngere la instanța căreia i-ar reveni competența să judece cauza în fond. Plîngerea împreună cu dosarul cauzei va fi trimisă instanței prevăzute la alin. 1, în termen de 24 de ore, iar învinuitul sau inculpatul arestat va fi adus în fața instanței și va fi asistat de apărător. Plîngerea se va cerceta în camera de consiliu. Instanță se pronunța în aceeași zi, prin încheiere definitivă, asupra legalității măsurii, după ascultarea învinuitului sau a inculpatului. Participarea procurorului este
LEGEA nr. 32 din 16 noiembrie 1990 pentru modificarea şi completarea unor dispoziţii ale Codului de procedura penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106853_a_108182]
-
cunoștința inculpatului. Instanță poate acorda și alte prelungiri, fiecare neputînd depăși 30 de zile. Dispozițiile alineatelor precedente și ale art. 158 se aplică în mod corespunzător." 9. Articolul 160 va avea următorul cuprins: "Procedura în cauzele cu mai mulți inculpați arestați Art. 160. - Cînd în aceeași cauză se găsesc mai mulți inculpați arestați, pentru care durată prelungirii arestării expiră la date diferite, procurorul șef sau, după caz, procurorul ierarhic superior, care sesizează instanță potrivit art. 158 pentru unul din inculpați, va
LEGEA nr. 32 din 16 noiembrie 1990 pentru modificarea şi completarea unor dispoziţii ale Codului de procedura penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106853_a_108182]