999 matches
-
a sufla, a ciripi), ca practică a ironizării (a face caterincă, a face caragață, a lua la mișto...)."61 Comunicarea argotică izbucnește așadar spontan, afirmîndu-se dintr-o necesitate de apărare, de avertizare, de diversiune sau de divertisment. Pentru George Astaloș, "argoul este reflexul nesupunerii, este un act nemărturisit de revoltă. De-asta (sau și de asta) puterile totalitare se încrîncenează să sufoce acest agent periculos al nesupunerii: argoul"62. El creează un sentiment de familiaritate și complicitate, compensînd banalitatea limbajului oficial
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
necesitate de apărare, de avertizare, de diversiune sau de divertisment. Pentru George Astaloș, "argoul este reflexul nesupunerii, este un act nemărturisit de revoltă. De-asta (sau și de asta) puterile totalitare se încrîncenează să sufoce acest agent periculos al nesupunerii: argoul"62. El creează un sentiment de familiaritate și complicitate, compensînd banalitatea limbajului oficial prin producerea de surprize lexicale. Prin marea lui putere de a lua în glumă sau de a ironiza autoritatea, o face mai ușor de suportat unor oameni
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
familiaritate și complicitate, compensînd banalitatea limbajului oficial prin producerea de surprize lexicale. Prin marea lui putere de a lua în glumă sau de a ironiza autoritatea, o face mai ușor de suportat unor oameni asupra cărora ea se manifestă violent. Argoul nu este limbajul delincvenților, așa cum îl caracteriza un procuror criminalist (într-un interviu cu titlul "Să nu uităm că argoul este limbajul delincvenților!", în SLAST, nr. 34, 1982, p. 4). El este creația acelor grupuri sociale care au reprezentat pentru
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
glumă sau de a ironiza autoritatea, o face mai ușor de suportat unor oameni asupra cărora ea se manifestă violent. Argoul nu este limbajul delincvenților, așa cum îl caracteriza un procuror criminalist (într-un interviu cu titlul "Să nu uităm că argoul este limbajul delincvenților!", în SLAST, nr. 34, 1982, p. 4). El este creația acelor grupuri sociale care au reprezentat pentru autoritățile statului un pericol în anumite perioade și care au fost marginalizate, persecutate și arestate. La lexicul argotic au contribuit
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
au fost marginalizate, persecutate și arestate. La lexicul argotic au contribuit, după 1948, mai ales intelectualii și orășenii. Pentru a intra în tainele vorbirii paralele, trebuie să ai rădăcinile bine înfipte în pavajul metropolei sau al orașelor și zonelor portuare... Argoul nu este nici "limbaj secret al răufăcătorilor", nici "frazeologie particulară" și nici "signum social", cum au crezut lingviștii celor 200 de ani de cercetare sistematică a acestui tip de comunicare. El este, pur și simplu, o emanație a creației poetice
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
crezut lingviștii celor 200 de ani de cercetare sistematică a acestui tip de comunicare. El este, pur și simplu, o emanație a creației poetice. Cînd pătrundem în nobila lui mecanică de substituire de sens și cînd învățăm să o mînuim, argoul ni se înfățișează simplu și elegant ca marile teorii ale matematicilor moderne, revigorate ciclic de poezia imaginarului științific... Argoul este o formă de ucenicie a libertății."63 Pentru mulți specialiști, cei mai numeroși termeni argotici au origine țigănească, iar această
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
o emanație a creației poetice. Cînd pătrundem în nobila lui mecanică de substituire de sens și cînd învățăm să o mînuim, argoul ni se înfățișează simplu și elegant ca marile teorii ale matematicilor moderne, revigorate ciclic de poezia imaginarului științific... Argoul este o formă de ucenicie a libertății."63 Pentru mulți specialiști, cei mai numeroși termeni argotici au origine țigănească, iar această conotație etnică este suficientă pentru a justifica atitudinea disprețuitoare și peiorativă la adresa celor care îl utilizează. În parte adevărată
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
se întîlnesc cîteva mii de cuvinte turcești. Iar termeni precum alișveriș, ciubuc, gagiu, cacialma, chiolhan, haleală, sarma, acadea etc. nu sînt specifici numai deținuților, fiind intrați de mult în vorbirea curentă. La fel, germana a adus și ea un aport argoului românesc, prin termeni precum: fraier, șpil, țais, șmen. În general, primele introduceri în circulație ale cuvintelor și expresiilor străine (în special provenind de la popoarele învecinate, dar mai recent și din limbile engleză și italiană) s-au realizat pe cale orală, familial-argotică
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
alți termeni, deși intens utilizați: marfă de marfă, băiat de băiat, nașpa, bengos, enșpe, j'de mii etc. nu reușesc să treacă granița oficializării lingvistice, fiind considerate expresii sărace în conținut, cu nuanțe marcate doar de intonație și context). Utilizarea argoului presupune anumite abilități; el se învață, se exersează prin variații, prin jocuri de cuvinte, prin ambiguități. Întrecerea în "poante", sinonimii și formule cu dublu înțeles pare esențială pentru apartenența la comunitatea deținuților; e oricum un criteriu pentru dobîndirea unei superiorități
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
inferioare (gardieni, mascați, psihologi, ofițeri) ajung să cunoască acest limbaj și să-l folosească atunci cînd vorbesc cu deținuții, revenind la limbajul obișnuit în relațiile dintre ei și la cel oficial în relațiile cu reprezentanții altor instituții. E cert că argourile se caracterizează în primul rînd prin lexic, în vreme ce, la nivel sintactic, prezintă trăsăturile generale ale limbajelor predominant orale: o sintaxă populară simplă, cu discontinuități, elipse și redundanțe, cu evaziuni lexicale, cu poetică substitutivă și cu ingeniozitate sintactică. Fără înțelegerea faptului
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
emoțiilor inhibate și a disipării ostilităților. Organizarea meciurilor de către angajați are însă alte temeiuri pentru aceștia de a glorifica superioritatea lor. Același rol îl au și publicațiile închisorilor, în care se permite difuzarea unor cîntece "interzise", a unor texte în argou sau a relatării greutății vieții de detenție (fără referiri personale însă). Aceste publicații în fapt, simple coli de hîrtie prinse într-un dosar cu șină circulă 2-3 zile prin celulele condamnaților, după care sînt confiscate de educatori și păstrate cu
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
1972. Douglas, Mary, Cum gîndesc instituțiile, Editura Polirom, Iași, 2002. Dragomirescu, Virgil, Psihosociologia comportamentului deviant, București, 1976. Dubet, François, La galère: jeunes en survie, Paris, 1987. Dumazedier, Joffre, Loisir et culture, Éditions du Seuil, Paris, 1966. Dumitrescu, Dan, Dicționar de argou și termeni colocviali ai limbii române, Editura Teora, București, 2000. Durkheim, Émile, Formele elementare ale vieții religioase, Editura Polirom, Iași, 1995. Durkheim Émile, Regulile metodei sociologice, Editura Polirom, Iași, 2002. Eliade, Mircea, Aspecte ale mitului, Editura Humanitas, București, 1996. Elias
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
of Prison (SUA). www.hmprisonservice.gov.uk Ministerul de Interne (Marea Britanie). CUPRINS INTRODUCERE / 5 Definiția culturii / 7 Definiția civilizației / 10 Metodologia / 14 ELEMENTELE CULTURII PENITENCIARE / 19 Simbolurile / 19 Spațiul / 23 Timpul / 28 Limbajul / 34 Comunicarea non-verbală / 35 Limbajul oficial / 39 Argoul penitenciar / 43 Folclorul / 51 Ritualurile / 56 Ritualurile de inițiere / 63 Ritualurile adaptative / 70 Ritualurile contestatare / 77 Eroii / 85 Lumea arestaților / 89 Comunitatea cadrelor / 95 Valorile / 99 Ierarhia valorilor categoriale / 100 Tipologia valorilor personale și interpersonale / 102 Studiul valorilor finale și
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
58 Françoise Thom, op. cit., p. 50. 59 Ibidem, p. 91. 60 Rodica Zafiu, op. cit. 61 Ibidem. 62 George Astaloș, Pe muche de șuriu. Cînturi de ocnă, Editura Tritonic, București, 2002, p. 257. 63 Ibidem, p. 285. 64 Mai multe despre argou pot fi întîlnite la Mihai Avasilcăi, Fanfan, rechinul pușcăriilor, Editura Boema, Iași, 1994; Traian Tandin, Limbajul infractorilor, Editura Paco, București, 1993; Nina Croitoru-Bobîrniche, Dicționar de argou al limbii române, Editura Arnina, Slobozia, 1996; Dan Dumitrescu, Dicționar de argou și termeni
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Editura Tritonic, București, 2002, p. 257. 63 Ibidem, p. 285. 64 Mai multe despre argou pot fi întîlnite la Mihai Avasilcăi, Fanfan, rechinul pușcăriilor, Editura Boema, Iași, 1994; Traian Tandin, Limbajul infractorilor, Editura Paco, București, 1993; Nina Croitoru-Bobîrniche, Dicționar de argou al limbii române, Editura Arnina, Slobozia, 1996; Dan Dumitrescu, Dicționar de argou și termeni colocviali ai limbii române, Editura Teora, București, 2000; George Astaloș, Utopii, Editura Vitruviu, București, 1997; Anca Volceanov, Dicționar de argou și expresii familiale ale limbii române
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
multe despre argou pot fi întîlnite la Mihai Avasilcăi, Fanfan, rechinul pușcăriilor, Editura Boema, Iași, 1994; Traian Tandin, Limbajul infractorilor, Editura Paco, București, 1993; Nina Croitoru-Bobîrniche, Dicționar de argou al limbii române, Editura Arnina, Slobozia, 1996; Dan Dumitrescu, Dicționar de argou și termeni colocviali ai limbii române, Editura Teora, București, 2000; George Astaloș, Utopii, Editura Vitruviu, București, 1997; Anca Volceanov, Dicționar de argou și expresii familiale ale limbii române, Editura Livpress, București, 1998. 65 Ioana Cistelecan, Poezia carcerală, Editura Paralela 45
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
București, 1993; Nina Croitoru-Bobîrniche, Dicționar de argou al limbii române, Editura Arnina, Slobozia, 1996; Dan Dumitrescu, Dicționar de argou și termeni colocviali ai limbii române, Editura Teora, București, 2000; George Astaloș, Utopii, Editura Vitruviu, București, 1997; Anca Volceanov, Dicționar de argou și expresii familiale ale limbii române, Editura Livpress, București, 1998. 65 Ioana Cistelecan, Poezia carcerală, Editura Paralela 45, Pitești, 2000, p. 4. 66 Versurile sînt preluate din Viorel Horea Țînțaș, Tristă-i duminica zilelor mele. 100 de cîntece de pușcărie
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
aveam nici o idee de ce aveau de gând să facă. Din vorbele pe care le schimbau, nu înțelegeam absolut nimic. Imediat mi-am dat seama că aceasta se datora nu numai faptului că vorbeau foarte repede, dar foloseau un fel de argou, de "păsărească", folosit probabil în lumea militarilor englezi... Situația în care mă aflam era pe cât de penibilă, pe atât de revoltătoare, dar în același timp și ridicolă: patru gradați cu armele îndreptate spre mine, căpitanul care continua să urle, căutând
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
situația mea și nu neglijam să termin aproape strigând: să se anunțe Crucea Roșie, imediat. Bietul soldat se uita la mine cu un fel de dispreț sau chiar compătimire, răspunzându-mi invariabil: Regret, dar nu știu nimic, în același nelipsit argou și pleca. Și cum n-aveam nimic la mine decât ceasul de mână și cu lănțișorul de care atașasem iconița dată de prietenul meu, mitropolitul Suciu, (tot restul mi se luase înainte de a fi adus în cameră), după alte câteva
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
noutate cu orice preț: orice procedeu e util și toate se amestecă, singurul scop fiind obținerea unei rețete inedite, romanul absolut. * Discursul slobod, clar și dezinhibat de tabu-uri: limbajul romanesc se colorează cu registre dintre cele mai variate, de la argou la descrieri necenzurate de senzualitate. * Textul poticnit, narațiunea dezlânată și întreruptă: prezentul nu numai că nu are speranță de viitor dar și înaintează greu, sprijinindu-se cu toată greutatea pe un trecut care e readus în real cu contorsiuni mai
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
preiau tale quale categoriile frazeologiei structurale, în timp ce anumiți cercetători își mărturisesc deschis dezinteresul față de orice tip de clasificare "formală". Astfel procedează Raymond W. Gibbs, care, în preambulul analizei sale consacrate idiomurilor din perspectiva "poeticii minții", scrie următoarele: Discuția mea asupra argoului, expresiilor idiomatice și proverbelor nu încearcă să definească strict și formal ceea ce caracterizează fiecare dintre aceste tipuri ale limbajului convențional". (Raymond W. Gibbs, Jr., The Poetics of Mind, p. 268) 112 Ibidem, p. 8. 113 Mircea Borcilă, "Semantica textului și
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
circulației cuvintelor. Pe lângă acestea, sunt punctate și contribuțiile și precizările pe care Hașdeu le-a adus cu privire la metodologia cercetării lingvistice, la fonetica, la problema "amestecului limbilor", la cea a idiolectelor, la cea a limbii naționale, dar și la cea a argoului și a jargonului. În plus, lingvistul român s-a arătat preocupat, pe urmele lui Humboldt, si de caracterul sistemic al limbii, dar plecând de la G. Vico și de originea graiului omenesc. Nu în ultimul rând, Hașdeu a examinat în mod
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
Limbaj familiar și argou la ora de limbă franceză Prof. Elena Dăscălița Liceul Teoretic „Miron Costin” Pașcani Reînnoirea limbii franceze face parte din orizontul didactic actual și corespunde unei cereri sociale și educative. Între franceza practicată în ora de clasă și cea pe care
Caleidoscop by Elena Dăscălița () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93231]
-
una dintre dificultățile predării limbilor este că avem norme diferite și că ajungem în situația în care oameni care au învățat foarte bine franceza să fie derutați în momentul sosirii lor în Franța. De aceea, același lingvist recunoaște necesitatea predării argoului la ora de limbă franceză fără să se exagereze, desigur. Deschizând predarea limbilor spre varietatea utilizărilor limbii franceze punem mai mult accentul pe competența de comunicare. Interesul este direcționat astăzi spre dezvoltarea exprimării spontane, bazate pe capacitatea transpunerii care ar
Caleidoscop by Elena Dăscălița () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93231]
-
profesorii de franceză utilizează o normă rafinată care este indiciul statutului intelectual ridicat, dar care privează astfel limba de vitalitatea pe care ar câștiga-o printr-o eventuală deschidere spre varietate. Evoluția limbii, mai ales a limbajului familiar și a argoului în raport cu norma și cu evoluția societății constituie un subiect complex și departe de a putea fi exhaustiv. Un punct de plecare al unei astfel de analize îl constituie prezentarea relației care se stabilește între normă și societate, aspectul social al
Caleidoscop by Elena Dăscălița () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93231]