2,025 matches
-
care este îndemnată să se identifice. În cazul comunicării științifice, publicul nu este tratat ca un co-enunțiator obișnuit (care ar putea în orice moment să întrerupă enunțiatorul), ci ca un auditoriu universal, cel al savanților care asistă la desfășurarea unei argumentații presupuse a-și fi suficientă. Una dintre caracteristicile discursului științific este tocmai aceea de a pretinde că este întotdeauna adevărat, independent de situația particulară în care este enunțat. 3. Specificul formei scrise și imprimate Scrisul este altceva decît o simplă
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
ei au hotărît să subscrie la Convenția Înmormîntărilor de la Norwich Union. Télé 7 Jours, 15 februarie 1997 Aici recursul la discursul direct joacă un rol esențial. Fiind vorba de propria moarte, este mai ingenios ca cei interesați să-și asume argumentația publicitară. Textul este conceput astfel încît propunerea pare să vină din vorbirea reală a persoanelor în vîrstă. Acest "noi" plasat în poziție de dislocare spre stînga are un efect dublu: - dă un caracter oral și spontan frazei; - creează o opoziție
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
Textul apare astfel dominat de modelul unei enunțări/conexiuni care are rapiditatea legăturilor dintre componentele electronice. De fapt, acest ethos se manifestă mai ales în cele două zone strategice care sînt începutul (titlul) și sfîrșitul textului. Restul ține de o argumentație mai clasică, în care se utilizează persoana a doua de politețe. Asistăm deci la un compromis între constrîngerile legate de tipul de discurs și ethosul caracteristic discursului acestei mărci. 4. Numele de marcă Există diferite tipuri de nume de marcă
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
confesional, critică dar mai ales aluzivă, articulată în stil britanic, cenzurând manierismul și estompând auctorialitatea. O astfel de scriitură (self-effacing) nu-și trădează de la bun început textura metafizică. Discursul se etalează în mișcări învăluite și progresive, recapitulate la fiecare pas. Argumentația nu cedează ambițiilor retorice, dar nici nu decade în silogistica elementară de tip analitic. Totul este produsul viu al unui autentic travail de conscience. Aflat în căutarea tradiției bimilenare a Bisericii, Andrew Louth nu validează un creștinism al cutumei, nici
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
unei forțe subiective („profetul”) într-un cadru saturat de imobilități fizice și ideologice. Prin haloul său harismatic, figura profetului polarizează diverse energii libere ale societății, luptând cu instituțiile „rutinei” și cu inerția „autorității tradiționale”. Pe lângă suita de contraexemple istorice aduse argumentației lui Weber, Milbank identifică originea protestantă a paradigmei de interpretare a religiei prin prisma creștinismului. Etapizarea ternară (stadiile magic/mistic/secular) a istoriei religiei e datorată în bună măsură lecturii sociologice a Vechiului Testament propusă de E. Troeltsch. Istoricul german
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
consens social la scară largă cu privire la tehnologia modernă ar putea să ducă la slăbirea solidarității sociale și la escaladarea conflictului social 41. 1.4. Cultura și structura socială Pentru a defini cultura putem folosi și alte două tipuri diferite de argumentație, unul deductiv, în care cultura este tratată la nivel abstract și care explorează conceptul prin mijloace teoretice diferite, și altul inductiv, pornind de la modul în care este folosit conceptul de cultură în practică și care descrie, totodată, felul în care
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
muncă, după ani de zile? sau Oltenii cred că e mai bine să cauți să te îmbogățești peste noapte și, dacă se poate, să muncești cât mai puțin? Obiective: • În cazul în care optează pentru o imagine, se solicită o argumentație. • Dacă nu consideră nicio imagine relevantă, să construiască una nouă. 4.6. Creativitatea oltenilor 4.6.1. Ce ne puteți spune despre creativitatea oltenilor? Care sunt domeniile în care și-au dovedit cel mai bine creativitatea? Obiective: • Formularea unor teorii
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
13. După trecerea unei raze de lumină printr-o lamă cu fețe plan paralele, aceasta suferă următoarele efecte. 14. Difracția luminii se poate pune în evidență. 15. Referitor la polarizarea luminii prin reflexie când i = iB (incidența Brewster), una din argumentațiile de mai jos este falsă. 16. Lungimea de undă λ și frecvența υ a unei radiați la refracție. TEST 5 1. Distanța de la un obiect la o lentilă este de 10 m, iar de la imagine la lentilă este de 2
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
categorie de preocupări intră de exemplu medicina dar și managementul. Cu trecerea timpului Însă, vocația, intuiția sau experiența au cedat loc rigorii, regulilor sau tehnicilor tot mai elaborate și tot mai sofisticate. Deci, În ceea ce privește managementul, se poate spune cu justificată argumentație că arta a precedat știința. Manifestarea calităților de lider și manager În conducerea instituțiilor de Învățământ. Am menționat diferențierea care există și calitățile specifice ale leadership-ului și ale managementului. Desigur, am menționat și faptul că este dificil de a găsi
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
iar cele care există nu sunt destul de precise pentru a evalua atingerea obiectivelor; ο imposibilitatea de a diferenția și a cuantifica contribuția elementelor și activităților care vor avea impact pozitiv sau negativ asupra sistemului calității. Astfel, poate fi adusă o argumentație „solidă” pro și contra asupra dificultății stabilirii metodelor care vor „merge” și care nu. Așa se explică replica unora dintre profesori „dacă nu suntem siguri de rezultatele schimbării, atunci de ce să mai schimbăm ?” • Procesele formative din universitate nu sunt simple
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
ce semn va fi cel care urmează. Acesta este un principiu de bază al teoriei informației. Noul maximal posibil (cea mai mare valoare posibilă a noului) este dat atunci, când diferitele elemente dețin aceeași probabilitate de apariție. Pe baza acestei argumentații se poate spune că Învățarea de către individ nu Înseamnă numai lărgirea sistematică a bagajului de semne a celui ce Învață, ci și apropierea, egalizarea sistemică a probabilităților diverselor semne din repertoriul receptorului, cu probabilitățile diferitelor semne din repertoriul emițătorului, pe
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
putin o dată pe parcursul corpusului tomist, un termen de felul prae apprehensio, prae-apprehenditur. Dar acest lucru nu se întâmplă. De altfel, nu am reușit să identific nici un alt cuvânt care să îndeplinească funcția lui prae-intelligitur la nivelul cunoașterii senzoriale. Voi rezumă argumentația lui Pasnau în favoarea doctrinei act-obiect, pentru a face lucrurile mai clare: 1. există pasaje din scrierile de tinerețe ale lui Toma care afirma doctrina act obiect; 2. în opera de maturitate Toma din Aquino nu respinge în mod explicit ceea ce
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
cognitive; 4. la nivelul intelectiv există un cuvant folosit pentru a reda funcția de cunoaștere imediată a speciilor inteligibile, anume praeintelligo. Pentru mai multă rigurozitate, cred ca este necesară o ana liza mai detaliată a validității acestor patru elemente ale argumentației: 1. Faptul că un autor afirmă în tinerețe o doctrină nu constituie o dovadă suficientă a faptului că o împărtășește și mai tarziu. De obicei, în scrierile de tinerețe, opiniile autorilor nu sunt clar închegate și sedimentate. Pe de altă
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
demonstrația propusă de Robert Pasnau, o deplasare a abordării sale de la speciile sensibile la speciile inteligibile, așa cum remarcam și mai devreme. Mai exact, interpretarea debutează cu analiza speciilor sensi bile, dar, în momentul în care descoperă epuizarea resurselor care susțin argumentația la nivelul senzorial, trece la analiza rolului speciilor inteligibile, ca și cum nu ar exista nici un fel de diferențe între nivelul senzorial și cel intelectiv, respectiv între speciile sensibile și cele inteligibile. Faptul că primele entități intermediare sunt cunoscute de puteri cognitive
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
pe când conceptele a la sfârșit. Ideea este că aceste două entități intermediare sunt privite ca fiind, în fapt, una și aceeași entitate, care se află în diferite stadii de dezvoltare, în diferite etape ale cunoașterii intelective. Interpreții realiști își bazează argumentația împotriva reprezentationalismului sau a unei forme naive a realismului, de felul realismului (I.A.1), chiar plecând de la identitatea dintre speciile inteligibile și concept. Eleonore Stump, în cartea pe care o dedică lui Toma din Aquino, tratează conceptul ca fiind
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
celor pe care vremurile și nimicnicia unora i-a lăsat orfani de propria țară. Convocând În demersul său date și evenimente istorice, mărturii ale istoricilor și ale unor filologi, date statistice relevante, autorul Încearcă și reușește să fie convingător În argumentația sa. Narativitatea sa este bine controlată iar șirul argumentelor aduse este plin de celeritate. Desigur nu avem În față o lucrare savantă, o contribuție istoriografică novatoare dar, cu toate acestea, autorul și lucrarea sa sunt de partea multor adevăruri istorice
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
Analiza de prognoză pe termen mediu și lung este întotdeauna un proiect extrem de ambițios, dar și unul foarte dificil și riscant. În primul rând, testarea sa în raport cu evoluțiile efective din planul realității este cvasi-imposibil de realizat, dincolo de validitatea și logica argumentației și construcției intelectuale desprinse ca atare din analiză și din tipul de informație care stă la baza analizei. Bineînțeles, mai există și testul inexorabil al timpului care poate valida sau nu o prognoză, însă acest lucru nu mai este important
[Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
umanitarismul simbolismului în genere. În esență, curentul - crede P. - nu e numai intelectualist și citadin, ci și vitalist și progresist. Ajuns aici, criticul se lansează în afirmații riscate, precum existența unei înrudiri între simbolism și folclor, socialism sau iubirea creștină. Argumentația studiului suferă și din cauza faptului că singurul teoretician sau poet român citat este Ovid Densusianu. Prima piesă publicată de P. este Gaudeamus (1911), farsă „din viața studențească”, în care efectul comic se produce mai ales prin rapiditatea schimbării replicilor. Atmosfera
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288635_a_289964]
-
sudul Dunării. El reia, de fapt, ideile lui Petru Maior, aducând unele mărturii noi și insistând mai mult asupra neamestecului „ghintei românești” cu popoarele migratoare, ca și asupra vetrelor de romanitate de pe cele două maluri ale Dunării. A. are o argumentație strânsă, însuflețită, cu izbucniri polemice, retorice, cu expresii metaforice nu lipsite de plasticitate. În prefață (Cătră cetitoriu), preocupat de idealul „luminării nației”, de „polirea și iscusirea” ei, și, mai ales, de redeșteptarea conștiinței originii ei nobile, autorul se oprește și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285138_a_286467]
-
Sf. Barbara” din Viena (1777), începe să elaboreze, și din rațiuni didactice, primele lucrări. Între 1783 și 1804, la Blaj, s-a dedicat exclusiv preocupărilor cărturărești. Implicat prin întreaga sa activitate în mișcarea de emancipare națională a românilor, el alcătuiește argumentația istorică pentru susținerea drepturilor revendicate în Supplex Libellus Valachorum Transilvaniae (1791). Constrâns de condiția de călugăr, persecutat de episcopul I. Bob, este silit să se ocupe în special de traduceri religioase și nu își poate valorifica pe deplin posibilitățile. Abia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288108_a_289437]
-
limbă literară și dacă au stat la baza formării unei conștiințe naționale și a unei formațiuni statale moderne. Aceasta înseamnă că nu există întotdeauna criterii stricte pentru a delimita o limbă istorică de alta, încît nu se poate oferi o argumentație lingvistică suficientă în delimitarea limbii neerlandeze de dialectele vecine din Germania, care sînt atribuite limbii germane, deși aceste dialecte sînt mai apropiate de neerlandeză decît de dialectele germane de sud. Pe de altă parte, dialectele franco-provensale din centrul Franței sînt
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
turistice și mai ales celor de valoare deosebită. e) Efecte pozitive pe linia conferirii unui nou rol, loc și statut personalului care activează În domeniul turismului și a culturii, ocrotirii naturii etc. ca și instituțiilor care le tutelează. f) Oferirea argumentației științifice În vederea aplicării unor strategii politice adecvate În plan investițional În funcție de valoarea și de importanța obiectivelor. Apreciem astfel că pot exista și aprecieri de genul „Cum să se investească milioane de lei pentru conservarea unui monument de talia Voronețului care
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
în primele lucrări arată Cantemir în Istoria ieroglifică. Prin urmare, în această operă, scrisă fără autocenzură, căci era limpede că ea nu are cum să devină publică, autorul își manifestă întreaga sa libertate de gândire. Pasajul pe care își sprijină argumentația este, într-adevăr, grăitor, nemailăsând loc suspiciunilor. Căzut în capcana întinsă de Hameleon, Inorogul se vede prins între fălcile Corocodilului (care, să ne amintim, simbolizau, în unele reprezentări ale Judecății de Apoi, gura Iadului) și, în loc să-și plângă de milă
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
probabilitatea validității presupunerilor noastre inițiale și a concepției despre lume pe care s-au bazat acestea. Procesul de verificare empirică este complex întrucât nimic nu este niciodată, pur și simplu, evident din date. Noi, în calitate de specialiști în științele sociale, producem argumentații bazate pe aceste date și de aceea trebuie să învățăm cum să argumentăm în mod riguros, cu meticulozitate și prudență. Cea de-a treia aserțiune filozofică generală privește tocmai aspectul social al științelor sociale. Nu trebuie să uităm că subiectul
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
în care oamenii trăiesc astăzi în societate și își rezolvă problemele împreună. Totuși, aceasta nu este de ajuns. Este absolut esențial ca subiectul nostru să cuprindă o aserțiune, o ipoteză (thesis); aceasta trebuie să fie urmată de o formă de argumentație. În mod obligatoriu trebuie să existe o poziție anume pe care să o propuneți, iar probele introduse trebuie fie să susțină direct, fie să contrazică această poziție. Speculațiile discursive despre starea universului nu constituie o argumentație. O trecere în revistă
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]