1,340 matches
-
statutului nostru, noblețea tradiției universitare, năzuința noastră spre universalitate (1989, p. 8). După cum observăm, în prezentarea cărților de la PUF sînt folosite două procedee paratextuale: primul constă în definirea pe scurt a cărții; imaginea de marcă a editurii permite conturarea orientării argumentative globale, cea a calității și a rigorii textelor editate. Al doilea procedeu precizează și diferitele proprietăți sau părțile aferente cărților, miza editorială a întrebărilor lumii avînd rolul de a afirma demersul problematic al cărților. Trei extrase publicitare confirmă explicit primul
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
îl considerăm ca atare. Din motive de metodă și de eficacitate, am preferat mai degrabă să prezentăm un anumit număr de practici și de efecte. Ne-am ocupat de ceea ce am considerat a fi esența paratextului, mai precis orientarea lui argumentativă. Din acest punct de vedere, am considerat util să abordăm titlurile, epigrafele, dedicațiile și alte prefețe, deoarece aici se regăsește o intenție, o interpretare auctorială sau editorială care influențează lectura prin forța ei. De altfel, scopul ilocuționar al unei coperte
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
înainte la catalogul de la Éditions Minuit / 93 1.4. Notele de catalog / 98 2. Studiul unei campanii publicitare, Gallimard Jeunesse / 101 2.1. Dimensiunea enunțiativă și referențială a propozițiilor / 102 2.2. Dimensiunea secvențială a propozițiilor / 109 2.3. Orientarea argumentativă a campaniei publicitare / 121 3. Coperte și supracoperte / 123 3.1. Contractele de lectură ale copertei / 123 3.2. Rolul supracopertei / 135 Exerciții / 139 Cheia exercițiilor / 143 Cheia exercițiilor din capitolul 1 / 143 Cheia exercițiilor din capitolul 2 / 157 Cheia
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
dinamismul intern care predomină în interacțiunile societale este cu siguranță cheia cea potrivită pentru a aprecia uimitoarea schimbare a moravurilor care se operează în societățile contemporane. Dar, ca în toate marile cezuri civilizaționale, este dificil să procedăm într-un mod argumentativ. Trebuie găsite câteva intuiții adecvate. Căci agitația culturală se trăiește, se face. Și preocupați de creativitatea lor, diverșii protagoniști nu sunt atrași de teoretizarea ei sau chiar de verbalizarea ei. Chiar excesul acestei schimbări invalidează metodele noastre obișnuite de anchetă
by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
neexplorate și de a oferi o rigurozitate aparte (conformă cu originalitatea metodei sale de cercetare) unei noi terminologii filosofice. Iar redefinirea conștiinței însăși (ca noțiune centrală a noii elaborări) stă în miezul acestui orizont de întemeiere și ghidează orice considerare argumentativă chemată să dea sens unei orientări transcendentaliste care nu abdică de la canonul său călăuzit de exigența descoperirii primelor principii și cauze. Așadar, a face din conștiința reflexivă o referință filosofică secundară înseamnă, în această viziune, a privilegia legitim spiritul autentic
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
adevăr vorba de o unitate a atribuirii, aceasta din urmă fiind întemeiată în actul sintezei (într-o relație de contiguitate care supune cei doi termeni unei apropieri neverosimile dar cuceritoare prin de la sine înțelesul ei). Se presupune în urma unui salt argumentativ direct că tot ce este unificabil în cogniție ajunge să aparțină de fapt centrului către care tinde, adică se trece de la o constatare metodologică la un rezultat care ar putea conține mai mult decât permite "lansarea" sa. Cu toate acestea
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
observația, necesitatea și cauzalitatea au înlocuit credință, mi-racolul și paradoxul. În aceste coordonate intelectuale a început a se elabora inclusiv nouă apologetica, obligată să comunice adevărul revelat în termeni filosofico-deliberativi - singurii susceptibili să fie acceptați de public în orizontul mental argumentativ. Știință s-a afirmat așadar că funcție preeminenta a umanismului, indiferent dacă a fost înțeleasă că demers analitic asupra materiei, sau ca formă de cunoaștere logică a rațiunii naturale și legității universale 1. Prin știință individul se elibera de ignoranța
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
au caracteristici individuale, care „învață în acest mod”, parcurg „acest curs”, urmează „acest program”. Era, se pare, dincolo de convingerile științifice, o trăsătură intimă, de caracter, a lui Schwab însuși: „A fost, de la începuturile carierei sale, el însuși, un om aparte, argumentativ, critic și chiar dominator”3. Cei care l-au cunoscut direct erau fascinați de personalitatea sa puternică. Unul dintre ei, P. Jackson, descoperitorul „curriculumului ascuns”, declara în 1992 că Joseph J. Schwab a fost „cea mai strălucită și mai influentă
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
al materiei este întinderea și cel al minții gîndirea: . ) Avansînd această teorie dualistă, Descartes o prezintă ca fiind o schemă foarte simplă și clară. O analiză mai atentă însă permite observarea unor zone de umbră și a faptului că balanța argumentativă înclină mai mult într-o parte decât în alta. Descartes explică limpede si complet res extensa, dar lucrurile nu stau la fel și în cazul lui res cogitans. Deși nu este total consecvent în limbajul prin care analizează lumea fizică
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
Descartes în favoarea imaterialității spiritului, ca și cel al indivizibilității, dovedindu-se a fi fisurate, s-ar putea conchide că distincția reala dintre spirit și trup nu a fost demonstrată. Descartes iese însă magistral din acest atac logic, deoarece strategia lui argumentativă a urmat un sens dublu, nu doar de la spirit la corp ci și invers: . ) În Meditații toate argumentele merg dinspre subiect înspre exterior, dar în Principii devine clar că Descartes a gîndit și o direcție inversă, de la concepția asupra materiei
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
personajului s-ar folosi de privilegiul distanțării, pentru a oglindi evaluativ istoria de pînă aici a propriului său "rol". Prea plastic în expresia imaginii despre sine, personajul reflectează neverosimil. Dar acesta este stilul romanului, prețios și voit excesiv. Armătura sa argumentativă nu justifică personajul, ci îl copleșește cu o sarcină vizionară care nu-i este pe măsură. Altfel, "fluieratul" lui Walter revine la aceeași partitură a libertății celibatare, străvezie în porecla dată de Nory lui Lică (Mierloiul). Ea se repetă în
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
1996, p. 94), adică de interpretare în funcție de un "discurs" destinat argumentării. Absența sa face că descrierea în sociologie să trimită la "scheme de inteligibilitate" care, în multe cazuri, derivă din cunoașterea practică și o fac să își piardă toate forțele argumentative și probatorii, dizolvându-se în "realitățile substanțiale", ridicate pe nedrept la rangul de explicație. De exemplu: burghezia, concepută la Marx ca fiind proprietara mijloacelor de producție în secolul al XIX-lea, se afișează în zilele noastre sub forma artizanilor capitalismului
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
S) fie acesta un motiv de regret? De ce este preferat) forță ,,utilizabil)” - astfel încât Statele Unite și Uniunea Sovietic) s) fie capabile s) poarte un r)zboi de felul celui pe care marile puteri sunt obișnuite s)-l poarte ocazional? Întregul șir argumentativ implicat în aserțiuni referitoare la faptul c) Statele Unite și Uniunea Sovietic) sunt împiedicate de neutilizabilitatea forțelor lor pierde din vedere esențialul. Marile puteri se afl) în situația cea mai fericit), atunci când armele pe care ele le folosesc pentru a face
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
Într-adevăr, din Jurnal reiese că argumentele pro sau contra veniturilor fixe au fost enunțate și cântărite încă din primele zile ale lui februarie. Ignațiu însuși face în Jurnalul său, în ziua de 11 februarie, o referire la un tablou argumentativ întocmit chiar de el1. Mai mult, alegerea de a nu avea nici un venit este anunțată deja la 8 februarie și reînnoită în zilele următoare. Așa se face că aproape toate cele patruzeci de zile consacrate de Ignațiu, potrivit spuselor lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
în situația în care subiectul respectiv este ,,impus", locutorul este subiectiv, într-o anumită măsură, variabilă de la caz la caz, în alegerea unora dintre aspectele acestuia, precum și a dominantei mesajului transmis dominantă care poate fi de tip informativ sau formativ, argumentativ, persuasiv etc.; de exemplu, în plan didactic, ,,tema" poate fi ,,impusă" de rigorile respectării/reflectării în activitatea desfășurată a coordonatelor unei programe realizate de însuși locutor sau de o altă persoană/instituție abilitată în acest sens; deși aparent constrictiv, limitativ
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
vor mai fi izolați, selecționați. În acest caz este drept ca trebuințele individuale și problemele descrise anterior să ia într-un timp cât mai scurt locul noțiunii stigmatizate, fără a simplifica prin aceasta acțiunile pedagogice, dar mai ales substratul teoretic, argumentativ. Tot astfel nu va mai fi creată o a doua categorie de oameni inferiori. Cei fără handicap trec drept normali, iar instituțiile lor ca fiind orientate regulamentar, rectiliniu, în timp ce, prin simetrie, cei cu nevoi speciale, ca anormali, punânduli-se la dispoziție
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
Rațiunea de a crea și de a alinia reglementări etice cu comportamente organizaționale pornește de la constatarea unei stări de fapt: planeta este un sistem de sisteme. Organizațiile profit și "genele" lor oamenii afectează major existența tuturor celorlalte sisteme. Această perspectivă argumentativă a schimbat perceperea prescripțiilor, proscripțiilor și permisivității în ceea ce privește obligațiile morale ale afacerilor. Din moment ce legea pedepsește doar faptul consumat și adesea iremediabil (dacă privim doar la procesele generate de încălzire globală a planetei), afacerile ar trebui să anticipeze potențialele riscuri provocate
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
seama unor decizii politice bazate pe criterii de performanță financiară sau interese conjuncturale. Socrates a ilustrat exemplar faptul că funcția principală a științei este aceea de a contribui la calitatea dezbaterilor în societate, precum și rolul ei de furnizor pentru fundamente argumentative și principii generale: esența și conceptele. Mimarea deciziei publice prin consultarea "științifică" a unui eșantion de cetățeni nu conferă substanța deliberativă programelor de dezvoltare a tendințelor de cercetare. "Democratizarea" cunoașterii și tehnologiei nu semnifică renunțarea la control și profituri, ci
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
1324. Avem, așadar, cinci scrieri, dintre care patru sunt, În termenii noștri de astăzi, „politice”, În timp ce prima (adică De regimine principum) este un Îndreptar al guvernării. Concret, miza acestor scrieri o reprezintă chestiunea jurisdicției: mobilizând un vast arsenal argumentativ, furnizat În cea mai mare parte de tradiție, ale cărui piese esențiale (precum Donația constantiniană sau alegoria celor două săbii) le interpretează și reinterpretează În sensul pe care Îl urmăresc, aceste texte se străduiesc să arate care dintre cele două
Prelegeri academice by Prof. dr. ALEXANDRU-FLORIN PLATON () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92356]
-
Bisericii este, În fiecare din textele menționate, mai curând, marginală. Totuși, așa fiind - este a doua constatare -, poziția ei În aceste scrieri este esențială. Cine le citește cu atenție și integral observă repede un fapt surprinzător: deși absentă din seriile argumentative „canonice” puse În joc (asemănătoare, evident, de la un text la altul), metafora corpului apare, Întotdeauna, În segmentulcheie al fiecărei demonstrații, subliniind cea mai importantă dintre ideile acesteia și Întărind „mesajul” transmis de autor. Bunăoară, dacă În tratatul De regimine principum
Prelegeri academice by Prof. dr. ALEXANDRU-FLORIN PLATON () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92356]
-
până una-alta, copilul se naște din corpul femeii, deci este decizia ei dacă îl păstrează sau nu. Alexandru Budac : Dezbaterile privind avortul devin mult prea des paravane ideologice, de stânga ori de dreapta, și-atât. Sunt elaborate veritabile arhitecturi argumentative pro și contra, se folosește pretextul intereselor mamei ori ale copilului, este invocată când relevanța științifică, când judecata lui Dumnezeu, se abuzează de noțiuni ca liber arbitru, conștiință, individ, păcat, dar foarte frecvent rămân pe dinafară chiar persoanele confruntate direct
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
pragmatice: dar, căci etc.), fie prin unități lexicale specializate (apropo de, or, mai precis etc.). În GALR se discută situația conectorilor transfrastici, făcându-se referire la capacitatea lor de a stabili conexiuni între două acte de vorbire, la diferitele roluri argumentative pe care le îndeplinesc, la funcțiile expresiv-emotive și de rememorare (cf. GALR II: 767−777). GALR menționează, totodată, și existența unor conectori corelativi de structurare discursivă (cf. GALR: II: 775). 1.2. Deși este foarte bogat și variat, sistemul corelativelor
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
sunt {și pentru consilieri} (y), {nu doar pentru starurile de ocazie. }(x) ("Adevărul"). 20 GALR îl menționează, de altfel, în cadrul discuției despre conectorii frastici și transfrastici, fără să insiste însă asupra lui: Unele adverbe au valori pragmatice, discursive, marcând roluri argumentative: concesia (totuși), acordul (într-adevăr) etc. [...]" (GALR II: 771). 21 Cf. GALR II: 592. 22 "În organizarea discursului, foarte importanți sunt conectorii de introducere a unei noi teme de discurs, care asigură totodată legătura cu tema anterioară. Cu această funcție
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
constantă a realismului clasic reprezentat, de exemplu, de Hans Morgenthau. Bipolarismul Războiului Rece, de exemplu, poate fi considerat unul dintre factorii sistemici cu o influență covârșitoare asupra absenței războiului între democrații în ultima jumătate a secolului XX. Conform acestei linii argumentative, democrațiile occidentale au cooperat și s-au abținut de la atacul reciproc într-un efort colectiv de a îngrădi și, eventual, de a reduce pericolul reprezentat de comunism. Din moment ce formarea zonei păcii democratice a coincis cu perioada Războiului Rece, studiile dedicate
RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1525]
-
a fost trecută în forme moderne. Formarea capacităților - capacitatea de a abstractiza, capacitatea de a aborda complet o problemă, capacitatea de a formula idei și de a testa soluții, capacitatea de a lucra cooperativ în grupuri, capacitatea de a comunica argumentativ - devine parte a misiunilor educației. Educația poate face acum convingător adevărul că timpul este o sursă limitată și că nu e deloc devreme să facem viața noastră conformă cu aspirațiile noastre, prin propriile noastre eforturi. Patriotismul, care se confirmă prin
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]