48,727 matches
-
sfîșiată de atentate, de conflicte a căror sursă inițială de dezacord pare să se fi pierdut definitiv în negura timpului. Statisticele pe care le citează Hoffman dau fiori reci pe șira spinării; la fel fotografiile, multe dintre ele provenite din arhiva personală a anaistului, altele din arhiva universității St. Andrews. Una dintre fotografii înfățișează dispozitivul sinucigaș purtat de cei mai periculoși și frenetici dintre teroriști: o centură din plastic, lipită de suprafața interioară a hainei sau pantalonilor, care explodează cu forța
Terorismul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16690_a_18015]
-
căror sursă inițială de dezacord pare să se fi pierdut definitiv în negura timpului. Statisticele pe care le citează Hoffman dau fiori reci pe șira spinării; la fel fotografiile, multe dintre ele provenite din arhiva personală a anaistului, altele din arhiva universității St. Andrews. Una dintre fotografii înfățișează dispozitivul sinucigaș purtat de cei mai periculoși și frenetici dintre teroriști: o centură din plastic, lipită de suprafața interioară a hainei sau pantalonilor, care explodează cu forța unei dinamite odată ce e activată de
Terorismul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16690_a_18015]
-
din Școalele Blajului", evident incompletă, însumând 37 de personalități, de la episcopul Ioan Bob din vremea Supplex-ului și a Școlii Ardelene și până la Aurel Mureșianu, directorul Gazetei Transilvaniei (de la Brașov) în vremea apariției cărții lui N. Brânzeu. Rod al cercetării unor arhive lacunare sunt câteva pagini cu date statistice, cuprinzând pe diferiți ani, listele profesorilor și absolvenților. Între "elevii Școlilor din Blaj", veniți din alte ținuturi românești este menționat și Eminescu: "o plăcută surprindere a fost pentru blăjeni, când văzură că sunt
Școlile Blajului by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/16699_a_18024]
-
Cronicar Din secretele arhivelor În ADEVĂRUL LITERAR ȘI ARTISTIC nr. 539, Gh. Buzatu și Cezar Mâță, care au avut acces la un fond special al arhivei fostului CC al PCR, dau publicității o primă serie din foarte interesantele documente găsite acolo, printre scrisorile adresate
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16691_a_18016]
-
Cronicar Din secretele arhivelor În ADEVĂRUL LITERAR ȘI ARTISTIC nr. 539, Gh. Buzatu și Cezar Mâță, care au avut acces la un fond special al arhivei fostului CC al PCR, dau publicității o primă serie din foarte interesantele documente găsite acolo, printre scrisorile adresate de personalități culturale lui Dej și Ceaușescu. Aflăm astfel, printre altele, că Fany Rebreanu apela în februarie 1962 la președintele Consiliului de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16691_a_18016]
-
tovarășe Elena Ceaușescu urări de bine, de sănătate, de deplină mulțumire sufletească. La mulți ani, scumpe tovarășe Nicolae Ceaușescu". Cadoul i-a plăcut probabil mai puțin "mult ilustrului" decît portretele și statuile ce-l reprezentau, așa că a fost trimis la Arhivele Statului. * O mare surpriză a fost pentru Cronicar misiva sobră adresată de George Ivașcu lui Ceaușescu la 27 septembrie 1980, în care fostul nostru director cerea să fie eliberat de la conducerea României literare, unde se afla de nouă ani: "N-
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16691_a_18016]
-
fiind trimis la urgență" (Cotidianul 17, 1991, 1); "Eminem pregătește o altă surpriză fanilor săi" (atomic.ro/stiri); "R. N. s-a fotografiat cu cîțiva fani, printre care și-un împătimit al fotbalului într-un scaun cu rotile" (expres.ro/arhive/sport); "cu calmul și cu amabilitatea dintotdeauna, președintele PDSR și-a părăsit, pentru cîteva minute, miile de fani care îi cîntau, pe scările și în curtea noului sediu al partidului, "La mulți ani cu sănătate"..." (Dimineața 50, 1997, arhiva Internet
"Fane" și "fănițe" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16717_a_18042]
-
ro/arhive/sport); "cu calmul și cu amabilitatea dintotdeauna, președintele PDSR și-a părăsit, pentru cîteva minute, miile de fani care îi cîntau, pe scările și în curtea noului sediu al partidului, "La mulți ani cu sănătate"..." (Dimineața 50, 1997, arhiva Internet). Ca și altor englezisme recente, cuvîntului i s-a creat cu ușurință un plural regulat; de altfel, adaptarea sa morfologică e dublată de o adaptare fonetică. Mai nouă și chiar supărătoare mi se pare însă folosirea cuvîntului într-o
"Fane" și "fănițe" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16717_a_18042]
-
complete Ion Vinea, în 12 volume, a căutat (călătorind în acest scop pe banii lui și în străinătate) oameni care l-au cunoscut pe Vinea iar cartea cu dialoguri și mărturii va apărea anul viitor, a adunat noi documente pentru arhiva Institutului - un material imens, care va fi pus în curînd la dispoziția cercetătorilor: Într-o lună-două vom pune la dispoziția publicului arhivele noastre. Institutul nostru are un sediu, o editură proprie - și va funcționa ca atare pe str. Mitrop. Antim
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16724_a_18049]
-
cunoscut pe Vinea iar cartea cu dialoguri și mărturii va apărea anul viitor, a adunat noi documente pentru arhiva Institutului - un material imens, care va fi pus în curînd la dispoziția cercetătorilor: Într-o lună-două vom pune la dispoziția publicului arhivele noastre. Institutul nostru are un sediu, o editură proprie - și va funcționa ca atare pe str. Mitrop. Antim Ivireanu nr. 45, într-un program săptămînal, trei sau patru zile pe săptămînă, 4-6 ore. Cine va vrea să cerceteze, respectînd normele
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16724_a_18049]
-
de tot sprijinul său. Ne-am consultat cu domnia sa și urmează să găsim modalitatea de colaborare". Clădirea e gîndită ca un complex multifuncțional: tipografie, săli de expoziție, săli moderne de lectură, spații de cazare pentru cercetători și două-trei nivele pentru arhivă unde, pe lîngă manuscrise se va găsi și tot ce s-a scris în lume despre avangardă: "Va fi o clădire excepțională ca arhitectură, în care se va putea desfășura o intensă activitate științifică și va deveni în același timp
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16724_a_18049]
-
realizeze făcînd-o. Și ultima întrebare. Ce credeți despre oportunitatea unui volum de bilanț al acestor ateliere, un fel de practico-teorie a traducerii literare? Da, da, este foarte necesar, aș spune chiar obligatoriu. Pentru că după atîta activitate trebuie să căutăm în arhivele noastre, care există și care sînt bogate și să facem acest lucru; sînt sigură, cunoscînd entuziasmul și puterea dvs. de muncă și a d-nei Elena-Brândușa Steiciuc că vom reuși.
Cu Irina Mavrodin despre Traducerea ca "nesfîrșită urcare a muntelui" by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16737_a_18062]
-
potențeze astfel de realități crunte - cine opina, cu seriozitate, că românului îi lipsește dimensiunea tragică?!... -, mi-am propus a supune atenției cititorilor și "cartea-catalog" lansată la expoziția "Ciuma - instalație politică" din 1997 de la Muzeul Țăranului Român. Utilizînd texte din două arhive - cea a muzeului și cea a Asociației foștilor deținuți politici - și din volumul zguduitor Povestea Elisabetei Rizea din Nucșoara urmată de mărturia lui Cornel Drăgoi (Editura Humanitas, București, 1993), autoarele Carmen Huluță și Irina Nicolau - ale căror nume le culeg
Rescrierea istoriei by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/16763_a_18088]
-
etnică, semnate de Rudolf Gräf, Valeriu Leu și de coordonatoare. Orizont ne prezintă fragmente incitante din ele. Astfel, Smaranda Vultur, în Despre buna folosire a memoriei, după ce își justifică demersul prin importanța pe care o are pentru viitor acumularea unei arhive de istorie orală, scrie: "ceea ce te frapează și cucerește ascultând biografiile personale este extraordinara explozie a diversității experiențelor, atitudinilor, trăirilor și investirilor identitare și în cele din urmă a vieții însăși cu ritmurile ei mai lente, tihnite, bine așezate sau
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16794_a_18119]
-
unui congres pe tema Europei; un grupaj Grigore Gafencu exemplar pentru felul în care fostul diplomat român aflat la acea dată în exil milita pentru o Europă unită (documentele, de o valoare excepțională, sînt puse la dispoziția publicului român de către Arhivele Istorice ale Comunităților Europene de la Florența); cîteva scrisori ale lui Paul Valery "A mes amis roumains" din 1945, însoțite de facsimile, de o introducere a lui François Valery, fiul scriitorului și de o lămurire semnată Alina Ledeanu: unul dintre texte
Două reviste/cărți by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16802_a_18127]
-
toate adicile stilul cronicarului literar Daniel Cristea-Enache. În paginile 10-11 ale aceluiași număr, Tatiana Pokivailova și Gh. Buzatu publică un grupaj de documente referitoare la vizita lui George Enescu și a Marucăi Cantacuzino la Moscova, în aprilie 1946. Provenite din Arhiva MAE al URSS, aceste "rapoarte" în care oficialii sovietici relatează ce au discutat cu soții Enescu sînt grozav de interesante azi. Astfel, în "minuta" întrevederii cu prințesa, redactată la 20 aprilie 1946 de A. Karaganov, locțiitor al președintelui Organizației pentru
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16775_a_18100]
-
chef cu secuii ș.a. Pantagruelul de la Paideia nu se mulțumește însă doar cu o sumă de rostiri înecate în cerneală: ambițiile sale se ridică la nivelul unei strategii universale. După cum singur mărturisește, trimite scrisori la Biblioteca Acadmiei Române și la Arhivele Statului în care solicită "informații și documente oficiale legate de inventarea și dezvoltarea tehnologiei umplerii unor cilindri moi, de origine organică - mațe în limbaj curent - cu alte componente tot animale, tehnologie încheiată relativ rotund, cu un rezultat denumit în general
Cartea poftelor by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16801_a_18126]
-
porc cu miroase și usturoi". În urma unui răspuns de asemeni traumatic, precum și a unor investigații periculoase și încurcături corupătoare cu registratoarea, nedreptățitul inventator trage următoarele învățăminte cruciale: Cârnatul se cufundă în istoria nescrisă a lumii, fiind chiar mai vechi decât Arhivele Statului; marca "cârnaț" are un proprietar chiar mai important decât holdingul Țiriac, deci /.../ n-ar mai putea fi decât de origine divină." Realitatea e că luată în sine odiseea de față își produce o stare de sațietate - și chiar de
Cartea poftelor by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16801_a_18126]
-
le contesta. Sigur, în toate aceste mențiuni e recunoașterea descendenței transilvane a scriitorului. Dar contestă ideea că originea inițială a scriitorului ar fi din munții Maramureșului, pe care cam toți exegeții au afirmat-o. Autorul nostru, după multe căutări prin arhivele Bistriței, unde s-au mai păstrat copii sau alte acte întocmite de Centrul ținutului (ideal, mărturisește cercetătorul nostru, ar fi cotrobăirea prin arhivele budapestane), a făcut o descoperire fericită, găsind niște originale ale unor conscripții alcătuite la dispoziția autorităților fiscale
Genealogie literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16805_a_18130]
-
din munții Maramureșului, pe care cam toți exegeții au afirmat-o. Autorul nostru, după multe căutări prin arhivele Bistriței, unde s-au mai păstrat copii sau alte acte întocmite de Centrul ținutului (ideal, mărturisește cercetătorul nostru, ar fi cotrobăirea prin arhivele budapestane), a făcut o descoperire fericită, găsind niște originale ale unor conscripții alcătuite la dispoziția autorităților fiscale imperiale în limba latină. Ele atestă originea familiei Creangă în zona Ilva Mare, deci în despărțămîntul năsăudean al județului Bistrița. Ceea ce demonstrează că
Genealogie literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16805_a_18130]
-
Tranco se războiește nevoie mare cu mai toți cercetătorii care au crezut că Crengeștii au o altă descendență decît aceea descoperită de d-sa. Și, ținînd seama de ipoteza pe care o propune, are dreptate. D-sa a descoperit, în arhivele Bistriței, două volume ale conscripției fiscale Transilvania. Primul volum e al conscripției fiscale din 1750 (aflat în fragment de copie autentificată după original în arhiva din Bistrița). În acest prim volum apare pentru prima oară, vorba d-sale, "ca nucleul
Genealogie literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16805_a_18130]
-
ținînd seama de ipoteza pe care o propune, are dreptate. D-sa a descoperit, în arhivele Bistriței, două volume ale conscripției fiscale Transilvania. Primul volum e al conscripției fiscale din 1750 (aflat în fragment de copie autentificată după original în arhiva din Bistrița). În acest prim volum apare pentru prima oară, vorba d-sale, "ca nucleul în atom", începutul neamului Crengeștilor. Între locuitorii din Rodna e menționată o Titiana A Kranki, cu dările pe care e obligată să le plătească. Această
Genealogie literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16805_a_18130]
-
din Parisul de la sfîrșitul Vechiului Regim. Așa a căzut peste figura unui jurnalist strălucit și poligraf plin de datorii, înghesuit de poliție pentru editări clandestine, pe nume Brissot, care-l fascinează și-l determină să se ducă la Orléans. în arhivele orașului, descoperă dosarele lui Lenoir, polițaiul care-i urmărea pe scriitori la mijlocul secolului XVIII, de care am vorbit în editorialul meu. O adevărată comoară documentară, trezită din somnul ei de două sute de ani și din care Darnton scoate materia uimitoarelor
Un american la Paris by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16834_a_18159]
-
1903-1904), subvențiile au revenit la cota anterioară. Din nefericire, episodul conflictului Apostol Margarit cu Eforia școlilor din Monastir nu mai putea readuce lucrurile la stadiul fericit de dinainte (Margarit fusese suspendat din funcțiunile lui). Dl Gh. Carageani a găsit în arhiva Ministerului de Externe italian documente credibile care atestă interesul (în subvenții) al României pentru școlile (a)românești din Macedonia. Se vorbește de o școală din Ianina unde au fost aduși elevi interni de la Monastir și împrejurimi. Dar, și în acest
Din nou despre tragedia aromânilor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16824_a_18149]
-
doctoratul în istorie la Sorbona la Paris. Lucru excepțional pe acele vremuri ca un copil de popă de țară să plece prin concurs cu bursă la Paris și să mai obțină și doctoratul. Aurelian Sacerdoțeanu fiind ani de zile directorul arhivelor statului-era ceva după Hașdeu și Dimitrie Onciul-și proferor doctor docent la facultatea de istorie. Nu o spun ca laudă, pentrucă e meritul lui, nu al meu. Eu am fost departe de a face studii atât de strălucite. Îi auzeam comentând
Liceul Alexandru Lahovary. In: Editura Destine Literare by Virgil Sacerdorteanu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_242]