1,017 matches
-
a lui Aristotel. Loviturile cele mai dure le primește la începutul secolului al XIV-lea prin Duns Scott și Guillaume de Ockham, doi teologi care resping ideea că lumea materială poate fi o emanație a lui Dumnezeu potrivit regulilor cauzalității aristotelice. Și unul și celălalt ajung la concluzia că Dumnezeu, fiind total independent, este zadarnică dorința de a ajunge la el prin rațiunea lumii materiale. Din această repunere în discuție a autorității filosofice a lui Aristotel și din filosofia tomistă rezultă
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
asemănarea lui Dumnezeu. În concepția umaniștilor, arta nu mai este o simplă activitate estetică, ci o cunoaștere mistică a misterelor creației. Această concepție se află la baza Renașterii. Umanismul nu dă naștere numai unei mișcări științifice autentice. În ciuda prăbușirii sistemului aristotelic, care inspirase întreaga știință medievală în raport cu arta, științele nu sînt considerate decît un mijloc secundar de cunoaștere a misterelor naturii. Venerarea exagerată a autorilor Antichității și neîncrederea față de lumea materială, căreia i se preferă cunoașterea esențelor ideale, frînează cercetarea științifică
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Paralel cu succesul barocului, prima jumătate a secolu-lui al XVII-lea este martora unei schimbări capitale în istoria gîndirii europene: nașterea gîndirii științifice moderne. Afirmarea spiritului științific În secolul al XVI-lea, umaniștii au încercat să se elibereze de sistemul aristotelic pentru a pregăti drumul unei științe fondată pe observație. Respectul pentru contribuția Antichității, insuficiența mijloacelor de observație și absența instrumentelor matematice au limitat totuși acest efort științific. Între sfîrșitul secolului al XVI-lea și începuturile secolului al XVII-lea, o
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
efort științific. Între sfîrșitul secolului al XVI-lea și începuturile secolului al XVII-lea, o serie de idei înaintate permit ca în cîțiva ani să se pună bazele gîndirii științifice moderne. Giordano Bruno este cel care, în 1584, înlătură sistemul aristotelic, contestînd din temelii concepția despre univers pe care se sprijinise Evul Mediu: el emite ipoteza unui univers infinit și afirmă că soarele nu este decît o stea printre atîtea stele. Aceste concepții provoacă "fulgerele" Inchiziției romane: el este condamnat la
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
1620. Primii pași sînt făcuți de Johannes Kepler, matematician al împăratului Rudolf. Preluînd observațiile lui Tycho Brahe și corectând ipotezele lui Copernic, el reformulează, între 1609 și 1618, primele legi matematice ale astronomiei. Profesor la Pisa, Galileo Galilei contestă teoria aristotelică a mișcării și transpune în limbaj matematic legile mecanicii. El descoperă legile căderii corpurilor, ale mișcării oscilatorii și ale traiectoriei proiectilelor. Convins de adevărul ipotezelor lui Copernic, pune la punct o lunetă astronomică (1609) care îi permite să le susțină
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
nu acceptă cu niciun preț separarea Kosovo, dar spun, în același timp, că sunt proeuropeni. Or Europa, reprezentată de UE, sprijină tocmai această separare. Încă o dată se dovedește că logica politică nu este aceeași cu logica obișnuită, zisă naturală sau aristotelică. În această atmosferă kafkiană, duminică au avut loc alegeri pentru scaunul de președinte al Serbiei. La un scor strâns, îl va ocupa tot cel care stă acum pe el, adică președintele Boris Tadici, liderul moderaților și șeful Partidului Democrat, membru
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
Domnească de la Sfântu Sava din București și-a diversificat tot mai mult planul de învățământ începând cu anul 1776, ca urmare a hrisovului lui Alexandru Ipsilanti, în programa analitică punându-se accent pe disciplinele științifice în detrimentul celor filosofice. Astfel, logica aristotelică a început să fie înlocuită cu tratate noi, precum logica lui Wolff, a lui Baumeister și a lui Condillac. Profesorii din această instituție încep să-și elaboreze propriile cursuri: Iosif Moesiodax a elaborat lucrarea Însemnări fizice, în 1784, Constantin Vardalab
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
D'Alambert, precum și Journal enciclopédique de libre propagande philosophique. Într-o serie de școli clericale - Sf. Gheorghe-Vechi din București, Buzău, Craiova - s-au introdus și discipline laice. În școlile de rang înalt pătrund tot mai mult disciplinele matematice, iar logica aristotelică începe să fie înlocuită cu tratate noi, precum cele ale lui Wolff, Baumeister sau Condillac, după care erau susținute prelegerile în școlile din București în anul 1817. Odată cu ultimele decenii ale secolului XVIII se ivesc în spațiul românesc o serie
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
devine ciudat. Bizareriile, excentricitățile, sofisticările par seducții învăluitoare. Și culmea, ne mai căutăm și filiațiile. Ca și cum am mai avea nevoie de vreo justificare în noianul acesta de experiențe și împliniri fără formă și fără fond (în limpede opoziție cu entelehia aristotelică). Nu sunt clar în ceea ce spun? Cu atât mai bine. Merg pe aceeași linie, nu abandonez sub niciun chip. În năucitoarele complexe și paradoxuri, cum spuneam, întâlnite la tot pasul, nu deosebim rubiconzii și jovialii de ființele tautologice. Ce importanță
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
armonizează până și antinomiile și ne fixează ființa într-o continuă inițiere. 70 Problema ființei la Aristotel? Ideea aceasta a intrat în meditația atâtor filozofi, de la cei antici până la cei de azi. Numai că mai toți au plecat de la gândirea aristotelică prin incursiunile ei în metafizică și ontologie. Cineva spunea: pentru ca Aristotel să ni se dezvăluie cu adevărat este suficient să lăsăm să vorbească textele dar și tăcerile lor. Întrebarea rămâne: ce este ființa? Judecata comună nu și-o pune aproape
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
diferite subtilități și variante. Idealismul, de exemplu, poate fi subiectiv, obiectiv sau absolut. Scepticismul poate fi parțial sau general, provizoriu sau definitiv. Și nu vorbim despre sistemele care și-au luat numele de la reprezentanții școlilor precum: filozofia pitagoreică, socratică, platonică, aristotelică etc. Toată această mulțime de gânditori iluștri, mulțime care și-a dedicat propria energie studierii adevărurilor supreme, merită cel mai mare respect - fără a vorbi de corpul impunător al filozofilor creștini continuu coerenți în adevăr -, când ne gândim însă la
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
o divinitate unică, ce exclude existența altor divinități (politeismul), distinctă de lume (contrar filozofiei panteiste); preluat de creștinism din iudaism 29. neoplatonism = curent filozofic (sec. III-IV p.Chr.); reformula filozofia idealistă a lui Platon într-o viziune originală cu idei aristotelice, pitagoreice, stoice și cu misticismul oriental; proclama ideea creării lumii prin „emanația“ divinității, iar cunoașterea prin extaz mistic 30. neo-scolasticism = curent teologic catolic, apărut în sec. 19; reia scolastica medievală potrivit nevoilor intelectuale ale vremii 31. ocazionalism = concepție idealist-teologică (Malenbranche
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
chiar în afara unui interes de conținut. O constatare de domeniul banalității, dar de continuă actualitate, se referă la lipsa receptării și pătrunderii poeziei moderne de către oamenii de cea mai bună-credință, o cauză fiind tirania spiritului logic, altfel spus, a spiritului aristotelic asupra acestora. Ne oferă, în acest curs, o estetică experimentală: "Ei bine, după o îndelungă citire de poeme, după o atentă observațiune a structurilor lirice, putem să ajungem la încheierea că există un număr limitat de atitudini de felurite intensități
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Machiavelli pentru a răspunde la ceea ce Felix Gilbert obișnuia să numească "problema Machiavelli". În absența unui astfel de consens asupra lui Machiavelli, anumiți cercetători îl considera încă un consilier al tiranilor, în timp ce alții îl văd că un pledant al republicanismului aristotelic moderat există ceva eminamente rațional în examinarea ideilor și evenimentelor contemporane lui care ajută înțelegerea semnificației unor importante fraze și pasaje și, deopotrivă, a intenției generale a autorului. William Connell subliniază faptul că apelul la context nu a fost cu
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
lui Machiavelli pentru a răspunde la ceea ce Felix Gilbert obișnuia să numească "problema Machiavelli"1. În absența unui consens asupra lui Machiavelli anumiți cercetători îl considera încă un consilier al tiranilor, în timp ce alții îl văd ca pe pledant al republicanismului aristotelic moderat există ceva eminamente rațional în examinarea ideilor și evenimentelor contemporane lui care ajută înțelegerea semnificației unor importante fraze și pasaje și, deopotrivă, a intenției generale a autorului. Într-adevăr, apelul la context nu a fost cu adevarat nou în
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Lucrețiu mult mai sistematică și mai elegantă decât în orice altă glosare anterioară pe marginea textelor anticilor. Umaniștii secolului al XV-lea au avut o serie de motive să fie precauți în diseminarea unei opere care contrazicea explicația scripturala și aristotelica a universului, ca și morală creștină. Cu toate acestea, Despre natura lucrurilor a fost citită intens și una dintre persoanele care au copiat acest poem se știe acest lucru dintr-un manuscris al său care a supraviețui în biblioteca Vaticanului
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
oferi sugestii care ar fi funcționat într-un mod nu pe de-a-ntregul diferit de modul în care științele naturale din secolele al XVIII-lea și al XIX-lea au afectat gândirea despre trecut. Controverse medievale și renascentiste asupra doctrinei aristotelice despre "eternitatea lumii" fuseseră tratate până atunci că dispute rezervate doar filosofilor naturii și teologilor. În timp ce eternalismul afirmația că lumea nu a fost creată și a existat întotdeauna a fost considerat o doctrină filosofica veche ce ieșea din când în
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
latinescului efficiens. În ideea lui Machiavelli de "adevăr eficient" există implicit separarea de o cauză finală. Posibilă dependența a verita effettuale al lui Machiavelli de causa efficiens a lui Aristotel este un alt indiciu că o viziune flexibilă asupra lumii aristotelice a dat naștere multor inovații ale Renașterii . Să ne întoarcem la descrierea noastră a istoricului că o persoană care merge înapoi într-un trecut necunoscut în căutarea modelelor cauzale pe un teren deja explorat. În timp ce eternalismul încurajează studiul mai atent
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Aquino a fost implicat în controversă; și modul în care aceasta învățătură a dus la condamnarea că eretice de către Episcopul Étienne Tempier de Paris în 1270 și 12778 a doua convingeri celebre eternaliste și a unei serii de alte doctrine aristotelice. Toți acești filosofi naturaliști, în conformitate cu ceea ce accentuase Averroes, au tratat eternalismul cu argumente ținând de imposibilitatea de a crea substanță ex nihilo. Astfel, în Sentințele lui Peter Lombard eternalismul apare doar ca o chestiune privitoare la imposibilitatea de a crea
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Livius, el a fost într-un fel un eternalist eretic. Averroismul italian În secolul al XIV-lea eternalismul averroist a devenit surprinzător de popular la sud de Alpi. În urmă condamnărilor pariziene din secolul al XIII-lea, predarea filosofiei naturaliste aristotelice a migrat din Franța în nordul Italiei, unde a înflorit timp de trei secole sub largă (și nu întotdeauna corectă) eticheta de "averroism", în special în universitățile din Bologna și Padova (Nardi, 1945, Maier, 1966, pp. 251-278; Kristeller, 1990). După cum
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
care ofereau o mare marja de manevră atunci când venea vorba de o doctrină cum era eternalismul. Predarea de acest gen a fost permisă atâta timp cât profesorul le clarifica studenților săi faptul că el discuta o problemă de specialitate inerentă filosofiei naturaliste aristotelice și atâta timp cât profesorul afirmă că învățăturile sale nu aveau implicații mai largi cu privire la doctrina Bisericii. A fost probabil inevitabil că predarea în continuare a ideilor cunoscute a fi eretice să fi generat entuziasm și să fi avut o influență mai
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
început să se asigure de instruirea tinerilor în latină și în greacă umanista și în anii în care stilul all'antica a devenit la modă în artele plastice, a existat de asemenea un mare interes pentru filozofia naturalista averroistică și aristotelica. Pare de asemenea să fi avut loc o schimbare și în natură discuțiilor eternaliste. Decât să se concentreze pe imposibilitatea de a crea materie din nimic, ei acum tratau problemă modului în care într-o lume eternă, istoria omenirii a
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
timpului au fost de asemenea destul de diferite de cea creștină și au devenit mai bine cunoscute ca urmare a recuperării lor de către Diogene Laertius și Lucretius ( Brown, 2010; Greenblatt, 2011). Cu toate acestea, nici una nu a deținut statutul de eternalism aristotelic greu de conciliat cu doctrina creștină mai radicală. Ideea eternalismului a făcut mai ușoră avansarea de către scriitori a alternativelor creștin-epicuriene și creștin-stoice (împreună cu aceea creștin-platonistă). Problemă creării lumii a devenit centrul gândirii filosofilor umaniști Gemistus Pletho, George din Trebizonda, Cardinalul
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
spus despre filosofia naturalista, după o atracție inițială spre Platon, el a devenit cel mai important traducător al lui Aristotel din secolul al XV-lea. După cum a declarat în Viața lui Aristotel, unul dintre cele mai atrăgătoare aspecte ale filosofiei aristotelice a constat în aceea că toate disciplinele filosofice în parte filosofia morală, filozofia naturală, retorica și logica au fost consecvențe la nivel intern. Cu siguranta Bruni cunoștea ideea controversată că lumea ar putea fi eternă și necreată, dar nu există
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
și-a risipit viața încercând să găsească răspuns unor întrebări la care nimeni nu va reuși să răspundă niciodată, și prin compensație l-a miluit rapid cu o sensibilitate artistică deosebită. Mai precis, i-a orientat tumultuoasa și efervescenta activitate aristotelică spre un alt domeniu de activitate, în care se străduia din toate puterile să atingă perfecțiunea. Îl făcuse meloman. Muzica era acum domeniul de activitate în care activa cu înfocare, sperând pe bună dreptate să-și cucerească un loc binemeritat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]