1,035 matches
-
aici apărând prima tipografie din Balcani. Orașul a fost distrus în întregime în 1788 de către Ali Pașa. Deși aflat într-un loc destul de izolat din munții dintre Grecia și Albania, orașul a reușit să devină cel mai important centru al aromânilor. În zilele sale de glorie (anii 1760) avea o populație de peste 60.000 de locuitori, fiind al doilea oraș balcanic din punctul de vedere al populației și al prosperității, depășit fiind doar de Constantinopol. Orașul era locuit aproape exclusiv de
Moscopole () [Corola-website/Science/306094_a_307423]
-
În zilele sale de glorie (anii 1760) avea o populație de peste 60.000 de locuitori, fiind al doilea oraș balcanic din punctul de vedere al populației și al prosperității, depășit fiind doar de Constantinopol. Orașul era locuit aproape exclusiv de aromâni. O analiză efectuată la Moscopole în 1935 asupra numelor de familie existente, a dezvăluit faptul că marea majoritate a populației erau într-adevăr de origine aromână. Conform istoricului german Johann Thunmann care a vizitat Moscopole și a scris o istorie
Moscopole () [Corola-website/Science/306094_a_307423]
-
analiză efectuată la Moscopole în 1935 asupra numelor de familie existente, a dezvăluit faptul că marea majoritate a populației erau într-adevăr de origine aromână. Conform istoricului german Johann Thunmann care a vizitat Moscopole și a scris o istorie a aromânilor în 1774, toți locuitorii orașului vorbeau limba aromână; mulți însă cunoșteau și limba greacă (limba bisericii), care era folosită pentru scrierea contractelor. Spre sfârșitul secolului XVIII orașul a evoluat mult datorită comerțului cu Germania, Veneția și Constantinopol, având mai multe
Moscopole () [Corola-website/Science/306094_a_307423]
-
Dunării și Imperiul roman, și prin educarea în Imperiu a unor tineri șefi daci luați ostateci de Romani. În această teorie, Dacia este nucleul original al limbii române (și al etnogenezei poporului român), populațiile romane din sudul Dunării (de exemplu Aromânii) provenind din migrații pornite din Dacia. Lingviștii țărilor din sudul României sunt favorabili acestei ipoteze, deoarece ea se potrivește cu teoriile oficiale ale acestor țări, conform cărora nu existau populații romanice în Balcani în momentul sosirii slavilor. Lucrările mai recente
Istoria limbii române () [Corola-website/Science/306408_a_307737]
-
definitiv poporul albanez, și explicând astfel cuvintele comune dintre limba albaneză și cea română. Tot năvălirile slavilor și cruntul război al bizantinilor împotriva bulgarilor în timpul domniei împăratului Vasile al II-lea Bulgarohtonul, au despărțit definitiv românii din nordul Dunării de aromânii din sud, care au părăsit Moesia pentru a se refugia în Munții Pindului și în Tesalia (atunci denumită « "Marea Vlahie" »). Această teorie pornește de la relatările lui Eutropius (care afirmă că toți locuitorii Daciei ar fi fost transferați în sudul Dunării
Istoria limbii române () [Corola-website/Science/306408_a_307737]
-
Legea 233/2007 pentru modificarea anexelor la unele acte normative din domeniul sistemului național de decorații și, mai ales, în Legea 268/2007 pentru completarea Legii nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate. s-a implicat și în organizarea Comunității Aromânilor din România (CAR). Deși criticat de o parte a mass-media de la București, inițiativele lor nu au rămas fără ecou la Bruxelles și la Strasbourg, unde CAR a devenit membră a FUEN - Uniunea Federală a Naționalităților Europene, organism consultativ al Consiliului
Costică Canacheu () [Corola-website/Science/305313_a_306642]
-
(n. 3 octombrie 1941, București) este un filolog și istoric român, specialist în filologia clasică, în studiul civilizației bizantine și al culturilor din Balcani. S-a născut într-o familie de aromâni. O ramură a familiei sale, originară din Peninsula Balcanică, a fost întemeiată de un unchi stabilit, la începutul secolului al 20-lea, în Statele Unite ale Americii. A studiat filologia clasică la Universitatea din București, luându-și licența în 1964 , iar
Nicolae-Șerban Tanașoca () [Corola-website/Science/313589_a_314918]
-
și director al Institutului de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române. Între lucrările sale se pot menționa o antologie comentată de studii asupra literaturii bizantine, traduceri din literatura elină (Platon), bizantină (Diaconul Agapet, Vasile I Macedoneanul) și neogreacă, lucrări consacrate istoriei aromânilor etc. S-a interesat, de asemenea, de istoria modernă a României - a editat amintiri și discursuri ale lui Take Ionescu, a editat împreună cu Sanda Tătărescu-Negropontes "Mărturii pentru istorie" din moștenirea scrisă a lui Gheorghe Tătărescu. El se numără printre intelectualii
Nicolae-Șerban Tanașoca () [Corola-website/Science/313589_a_314918]
-
transhumanța, posibilele conflicte economice, contaminările cu teme și motive folclorice învechite etc.), Adrian Fochi formulează o concluzie pertinentă: „Materialul moldo-muntean ne îndreaptă atenția spre relațiile economice tipice pentru feudalismul dezvoltat”. Analiza comparată a variantelor mioritice românești cu cele semnalate la aromâni l-au îndreptățit pe Dumitru Caracostea ("1927") să afirme că această creație ar data din vremea „când nu fusese încă răzlețirea principalelor ramuri române”, „epocă străveche de unitate primitivă a neamului, anterioară separării dialectelor principale ale limbii, deci la sfârșitul
Momentul genezei Mioriței () [Corola-website/Science/314191_a_315520]
-
interbelică continuă procesul de modernizare a litoralului, îndeosebi a porturilor și a stațiunilor turistice. Este construită calea ferată Constanța-Mangalia. Continuă stabilirea pe litoral a numeroși români din alte provincii, iar în anii '20, în special în jurul Mangaliei se așază numeroși aromâni, astfel că pe litoral, vechii "Dicieni" și "Mocani" devin minoritari. Tot în această perioadă are loc o emigrare parțială a turcilor din zona costieră în Turcia, ca urmare a politicii lui Mustafa Kemal Ataturk de a încuraja stabilirea musulmanilor din
Litoralul românesc () [Corola-website/Science/313374_a_314703]
-
tagma trădătorilor patriei noastre mult încercate. Amantul vostru a hrănit pe apostolii libertății bulgare, pe luptătorii uriași ai independenței noastre... Salutare dar pământului sfânt al României, fie binecuvântat! România a fost a doua patrie pentru mii de martiri ai noștri.(...)” Aromânii au fost victime unor discriminări ale statului bulgar, probabil uneori ajungând chiar și la ucidere în masă. În 1900, unul dintre conducătorii mișcării naționale aromânești a fost asasinat la București de către un comitagiu bulgar, iar un conflict militar între cele
Relațiile dintre România și Bulgaria () [Corola-website/Science/314998_a_316327]
-
Românii sunt, din punct de vedere etnografic, ansamblul vorbitorilor limbii române (limbă romanică) care trăiesc în centrul și estul Europei. sunt comune cu cele ale Aromânilor și depășesc cadrul României actuale, dar sunt disputate, existând mai multe teorii, unele care se exclud reciproc, interpretând diferit sursele arheologice și istorice. Niciuna dintre teorii nu poate explica exhaustiv și satisfăcător toate datele toponimice, lingvistice și etnografice. sunt una
Originile românilor () [Corola-website/Science/297296_a_298625]
-
(aromână: "Aminciu", neogreacă: Μέτσοβο, "Metsovo") este un oraș din nord-vestul Greciei (Munții Pindului) cu o populație majoritară aromână. Este un centru pastoral și fructifer prosper. Mai multe mânăstiri se ridică în împrejurimi. Este și unul din centrele culturale ale aromânilor. În anii 1941-1944, Aminciul a fost centrul „Principatului de la Pind și Meglen, Voivodie a Machedoniei”, un așa-zis „stat” autoproclamat de Alcibiade Diamandis sub ocupația italiană și „moștenit” de baronul ungur de origine aromână Gyula Cseszneky când italienii au lăsat
Mețovo () [Corola-website/Science/297367_a_298696]
-
sovietic, în cazul unei biruințe a comuniștilor în războiul civil grec (1945-1949). Autoritățile locale au proclamat loialitatea lor față de statul grec, pentru a evita acuzațiile de „separatism” și a păstra, pe cale pașnică și pe lungă durată, patrimoniul cultural și lingvistic aromân, conform articolelor despre limbile regionale și minoritare (ETS 148) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Mețovo () [Corola-website/Science/297367_a_298696]
-
formarea "Societății Literare Române". Scopul ei principal era stabilirea ortografiei limbii române, redactarea unei gramatici și a unui dicționar-tezaur. Regulamentul prevedea formarea societății la București și numirea membrilor de către Ministerul Instrucțiunii și Cultelor. Membrii urmau să reprezinte toate regiunile, plus aromânii, astfel: Prima ședință s-a ținut, un an mai târziu, la 1/13 august 1867. Sosirea la București a celor mai importante personalități, venite din toate regiunile cu ocazia deschiderii lucrărilor primei ședințe, a fost un adevărat eveniment. În prima
Academia Română () [Corola-website/Science/297366_a_298695]
-
în teatru, TV și film. A interpretat cu precădere roluri de comedie, dar a jucat și în drame, unul dintre filmele sale de referință fiind "Actorul și sălbaticii" (1975). S-a născut la 21 august 1925 într-o familie de aromâni (Nico Caragiu și Atena Papastere Caragiu) originară din satul grecesc Aetomilitsa, provincia Konitsa, prefectura Ioannina, regiunea Epir. Familia Caragiu se stabilește la Ploiești, pe str. Rudului 144. Toma este elev în clasa a opta la Liceul „Sfinții Petru și Pavel
Toma Caragiu () [Corola-website/Science/297582_a_298911]
-
volumului comerțului și incertitudinile legate de noul statut al navigației prin strâmtorile Bosfor și Dardanele. Continuă stabilirea în Dobrogea a numeroși români din alte provincii, iar în anii '20, în special în partea de sud a județului se așază numeroși aromâni, astfel că vechii "dicieni" și "mocani" devin minoritari. Tot în această perioadă are loc o emigrare masivă a turcilor din Dobrogea în Turcia, ca urmare a politicii lui Mustafa Kemal Ataturk de a încuraja stabilirea musulmanilor din Balcani în noul
Dobrogea () [Corola-website/Science/296624_a_297953]
-
cel vestit, Iancu Jianu). Tudor Vladimirescu s-a născut în satul de moșneni Vladimiri, în județul Gorj, în 1780. A fost surprins de boierul Ioniță Glogoveanu când încerca să mâzgălească cuvinte cu bățul pe brumă căzută pe iarbă, devenind protejatul aromânului, de la care a învățat limba greacă, calculele și administrarea moșiilor. A ajuns la conducerea moșiei și negoțului cu vite. În 1814-1815, s-a deplasat la Viena după ce moștenirea soției fiului lui Ioniță Glogoveanu, Nicolae, mort în 1814, a fost lichidată
Renașterea națională a României () [Corola-website/Science/296814_a_298143]
-
Aromâna, vorbită de aromâni, face parte din grupul limbilor romanice, subgrupul limbilor romanice răsăritene, alături de română, meglenoromână și istroromână. Există discuții între lingviști asupra statutului de limbă (dintre cele patru ale diasistemului romanic de est) sau de dialect (în cazul că diasistemul romanic de
Limba aromână () [Corola-website/Science/296849_a_298178]
-
de asemenea discuții printre intelectualii aromâni asupra denumirii limbii, legate de discuțiile politice asupra statutului vorbitorilor, între „integraționiști” și „naționaliști”. Primii se vor, în țările unde trăiesc, membri ai națiunilor respective, dar de limbă aromână, definindu-se ca aromâni albanezi, aromâni bulgari, aromâni greci, aromâni macedoneni sau aromâni români; ceilalți vor să fie recunoscuți oficial ca minoritate etnică, definindu-se ca macedoromâni, macedoni sau machedoni de limbă "macedoromână". Aceștia din urmă folosesc ca stindard „Soarele de la Vergina” (un simbol al regalității
Limba aromână () [Corola-website/Science/296849_a_298178]
-
intelectualii aromâni asupra denumirii limbii, legate de discuțiile politice asupra statutului vorbitorilor, între „integraționiști” și „naționaliști”. Primii se vor, în țările unde trăiesc, membri ai națiunilor respective, dar de limbă aromână, definindu-se ca aromâni albanezi, aromâni bulgari, aromâni greci, aromâni macedoneni sau aromâni români; ceilalți vor să fie recunoscuți oficial ca minoritate etnică, definindu-se ca macedoromâni, macedoni sau machedoni de limbă "macedoromână". Aceștia din urmă folosesc ca stindard „Soarele de la Vergina” (un simbol al regalității Macedoniei antice din care
Limba aromână () [Corola-website/Science/296849_a_298178]
-
denumirii limbii, legate de discuțiile politice asupra statutului vorbitorilor, între „integraționiști” și „naționaliști”. Primii se vor, în țările unde trăiesc, membri ai națiunilor respective, dar de limbă aromână, definindu-se ca aromâni albanezi, aromâni bulgari, aromâni greci, aromâni macedoneni sau aromâni români; ceilalți vor să fie recunoscuți oficial ca minoritate etnică, definindu-se ca macedoromâni, macedoni sau machedoni de limbă "macedoromână". Aceștia din urmă folosesc ca stindard „Soarele de la Vergina” (un simbol al regalității Macedoniei antice din care se trage Alexandru
Limba aromână () [Corola-website/Science/296849_a_298178]
-
ci de denumiri. Pe de-o parte, denumirea de „Macedonia”, variantele ei, istoria țării și „Soarele de la Vergina” sunt revendicate atât de greci, cât și de macedoneni (un popor slav de sud vorbind limba macedoneană), iar pe de altă parte aromânii trăiesc numeroși și în afara Macedoniei: în Albania, în regiunea Olimpului, în regiunea Pindului ș.a. Din aceste motive, majoritatea autorilor folosesc denumirile de aromâni și de limbă aromână care sunt oficial înregistrate în codurile internaționale. La înșiși vorbitorii ei, denumirea limbii
Limba aromână () [Corola-website/Science/296849_a_298178]
-
cât și de macedoneni (un popor slav de sud vorbind limba macedoneană), iar pe de altă parte aromânii trăiesc numeroși și în afara Macedoniei: în Albania, în regiunea Olimpului, în regiunea Pindului ș.a. Din aceste motive, majoritatea autorilor folosesc denumirile de aromâni și de limbă aromână care sunt oficial înregistrate în codurile internaționale. La înșiși vorbitorii ei, denumirea limbii aromâne nu este unitară: în funcție de graiuri, aromânii vorbesc "limba armănească", "armâneșce", "armâneaști", "rămănește" (fărșeroții) sau "vlăheaște" (cei din Olimp). Despre numărul total de
Limba aromână () [Corola-website/Science/296849_a_298178]
-
Albania, în regiunea Olimpului, în regiunea Pindului ș.a. Din aceste motive, majoritatea autorilor folosesc denumirile de aromâni și de limbă aromână care sunt oficial înregistrate în codurile internaționale. La înșiși vorbitorii ei, denumirea limbii aromâne nu este unitară: în funcție de graiuri, aromânii vorbesc "limba armănească", "armâneșce", "armâneaști", "rămănește" (fărșeroții) sau "vlăheaște" (cei din Olimp). Despre numărul total de vorbitori ai aromânei există numai estimări. Un document al Consiliului Europei dă numărul de circa 250.000 de vorbitori din aproximativ 500.000 de
Limba aromână () [Corola-website/Science/296849_a_298178]