119,094 matches
-
în sine pare un thriller sau stranie poveste deviaționist-psihologică: Frederik Clegg, tânăr "Caliban" needucat, funcționar mărunt, colecționar de fluturi (ca unică bucurie - frumusețea morții) devine foarte bogat prin câștig la loterie și reușește să o răpească pe frumoasa studentă în arte Miranda (nume shakespearian care duce îndată gândul la insula lui Prospero). Visul de a avea în colecția de fluturi o iubită vie, dar fixată în "acul" izolării (o ține ferecată în pivnița unui conac de țară) i se împlinește. Săptămânile
Cuvintele sub cristal by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15160_a_16485]
-
doi. Dan Grădinaru strînge materie pentru un posibil opțional la universitate pe acestă temă. Studenții ar fi cu siguranță atrași de acest inventar în care încap asemănări: gastronomia, indiferența față de natură, lipsa resurselor pentru roman, pentru specia amplă, aluziile sexuale, arta echivocului, logoreea, spiritul de farsă (și un amănunt subtil, cînd apar ca personaje în narațiune sînt amîndoi malefici (Caragiale în Bubico, Creangă în Ion la Fălticeni), și deosebiri: noaptea primează la Caragiale, ziua la Creangă, satul la unul, orașul la
O monografie spectaculoasă by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15169_a_16494]
-
Telefob, ce efecte scotea scenograful din liniatura alb-negru pe care i-o sugerase Averti, dar care era profund inspirată de realitățile noastre naționale? Ei bine, dacă n-aveam televizor, nu rămîneam neinformat cu privire, de exemplu, la noile cuceriri ale artei teatrului? Despre noile cuceriri din film, ce să mai zic? Filmul Reconstituirea nu l-am văzut la cinematograf, ci la televizor. Tot așa filmele lui Wajda, Polansky (Cuțitul în apă!), Menzel, Al patruzeci și unulea ori Sboară cocorii, Mihalkov și
Scrisoare deschisă () [Corola-journal/Journalistic/15181_a_16506]
-
până la anunțurile de vrăjitorie putând fi detectați adevărați "indici" de istorie a mentalităților), reclama și limbajul publicitar, comentariul sportiv, limbajul bisericesc, politic și juridic, precum și despre stilurile epistolare ale e-mail-ului și al mesajelor pe robotul telefonic. Interesant este și limbajul artei și divertismentului de consum (horoscop, modă etc.). De remarcat aici că, deși mai mulți cercetători au scris despre diferite aspecte ale muzicii anilor '90, puțini au realizat că fenomenul - în special cel al muzicii rap și al manelelor - nu este
Romanul limbii actuale by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15188_a_16513]
-
ții vreun regim, ci pentru că ai uitat să ți-o cumperi, azi, ca și ieri. Familia se supără, prietenii cred că i-ai părăsit. Ne citim reciproc, de mai multe ori, intervenim, primim sau dăm idei. Răsfoim precipitat albume de artă, reviste, albume de fotografii, stăm cu orele pe Internet, ca ilustrația să fie la fel de atrăgătoare ca textul, să bucure ochiul. Urmează paginația manualului. Cărăm prin autobuze aglomerate sacoșe cu albume și dicționare. Tot timpul pe fugă, tot timpul contra cronometru
Prețul manualelor by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15187_a_16512]
-
care colabora ori schimba opinii științifice, cercul celor cu un trecut similar antisemit cu al său și cercul foștilor legionari pripășiți în Statele Unite. Lipsa de logică a acestei sistematizări sare în ochi: cum pot fi puse laolaltă, ca elemente ale artei camuflajului, legăturile cu evreii și cele cu foștii legionari, cele cu binecunoscuți savanți evrei și cele cu la fel de binecunoscuți savanți antisemiți? În aceeași logică, dacă lui Eliade autoarea îi "permite" să-și conserve unele din vechile (și compromițătoarele) relații, pe
Istoria ca proces politic by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15164_a_16489]
-
n-ai un ou roșu), titlul: Trăiască 1 N-ai! Iar în capul paginii: Mai periculos decît un pit-bull, PIB-ul pitic... Dl Cornel Ivanciuc își consacră ancheta obișnuită dlui Acsinte Gașpar: Ministru pentru Pile, Cunoștințe și Relații cu Parlamentul. Arta poetică a polițiștilor prahoveni este titlul unui spiritual articol din pagina 6. Tot acolo: Cagula martorului adevăr grăiește. La pagina 7: Radu Beligan - într-un rol care-i vine ca turnat: unde accentul nu cade pe rol, ci pe turnat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15184_a_16509]
-
Pavel Șușară Încă din anii '70, cîțiva artiști români, pe atunci foarte tineri, dar astăzi nume notorii ale artei românești (Paul Neagu, Doru Covrig, Napoleon Tiron) au redescoperit valoarea plastică și morală a corpului uman. Fie printr-un figurativism special, fie prin exploatarea directă a expresiei corporale în cadrul unor acțiuni (performance), ei au încercat, după mai bine de cincizeci
Artistul de mîine și lumea de astăzi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15201_a_16526]
-
socoteală realismul socialist din țările comuniste, în esență și el un abstracționism sui generis, reconectarea expresiei artistice și a gîndirii specifice la vechea paradigmă antropocentrică, zguduită serios de către experiențele avangardiste. Fără a fi un fenomen local sau unul necunoscut în arta europeană - această întoarcere spre figurativ reprezenta o tendință puternică pe plan mondial -, artiștii români au pus cîteva accente foarte importante, mai ales în perspectiva istorică și psihologică a unei Românii prizoniere înlăuntrul unui sistem pentru care noțiunea de totalitarism este
Artistul de mîine și lumea de astăzi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15201_a_16526]
-
al performanței artistice, dar zguduită moral de frisonul conștiinței tragice și al revoltei irepresibile, se așază, în mod cert, și tînărul pictor Ciprian Paleologu. Absolvent, în 1999, cu o prelungire într-o formulă aprofundată pînă în 2000, al Universității de Arte Frumoase București, clasa Vasile Grigore, el a reușit, în numai cîțiva ani, să se impună ca una dintre cele mai puternice prezențe artistice ale tinerei generații. Recenta sa expoziție, cea de-a patra personală dacă e să o luăm în
Artistul de mîine și lumea de astăzi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15201_a_16526]
-
în legătură cu Nietzsche, naturalismul pune în paranteză morala, pe motivul unei "obiectivități" a reconstituirii minuțioase, glaciale, a existenței. Cuvîntul de ordine e așadar conștiința amorală ("gratuitatea" gidiană se află în vecinătate), care deschide, precum un sesam, tărîmurile oricît de diversificate ale artei moderne... Nietzsche definea Răul ca fiind "o rămășiță învechită din ceea ce era găsit bun odinioară - atavismul unui ideal îmbătrînit". Astfel ne putem explica interesul susținut al autoarei Logodnicului pentru încălcările eugeniei, pentru exemplarele umane tarate ca urmare a unei eredități
Despre Hortensia Papadat-Bengescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15195_a_16520]
-
în 1968 Hannah Arendt a editat prima culegere de eseuri ale lui Walter Benjamin cu titlul Illuminations, selectând, pentru publicul de limbă engleză, ce era mai literar: considerații asupra lui Kafka, Baudelaire, Proust, Brecht, Leskov. Doar eseul despre opera de artă în era reproducerii mecanice și cel despre filosofia istoriei dau măsura contribuțiilor filosofice ale autorului. Pe atunci se știa despre Walter Benjamin doar că s-a sinucis, încercând să fugă din Europa ocupată de naziști. între timp, e mereu evocată
A citi, în ciuda ... by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15204_a_16529]
-
în mai multe lumi deodată. S-a spus că "latura modernă" a spiritului benjaminian s-a conturat datorită invaziei de fotografie, datorită imaginilor multiplicate demonstrând că omul rămâne după moarte, așa cum a fost totdeauna în lume, doar imagine. Opera de artă în era reproducerii mecanice indică rolul reproducerii, al fotografiei. în deschiderea proiectului despre Arcade, o fotografie extraordinară ilustrează spiritul benjaminian: printre ruinele unei biblioteci bombardate, cu tavanul prăbușit, dar rafturi rămase integre, câțiva cititori continuă fascinați, cu privirile țintă la
A citi, în ciuda ... by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15204_a_16529]
-
-și dea seama de însemnătatea acestui material și, mai ales, de necesitatea de a-l explora. * Nu-mi place stanislavskianismul ca estetică, nu-mi plac spectacolele lui, dar îmi place felul lui de a gândi teatrul, nu ca pe o artă, ci ca pe un meșteșug al artei. * Punctul de plecare nu poate fi decât concretul. Să pornim de aici, dinspre cunoscut spre necunoscut. Adevărul nu poate fi decât concret. Să nu ne înșelăm, însă: concret nu înseamnă neapărat realist. * Dacă
Radu Penciulescu - O confesiune by Delia Voicu () [Corola-journal/Journalistic/15202_a_16527]
-
și, mai ales, de necesitatea de a-l explora. * Nu-mi place stanislavskianismul ca estetică, nu-mi plac spectacolele lui, dar îmi place felul lui de a gândi teatrul, nu ca pe o artă, ci ca pe un meșteșug al artei. * Punctul de plecare nu poate fi decât concretul. Să pornim de aici, dinspre cunoscut spre necunoscut. Adevărul nu poate fi decât concret. Să nu ne înșelăm, însă: concret nu înseamnă neapărat realist. * Dacă vorbim de pedagogie, trebuie să știm cui
Radu Penciulescu - O confesiune by Delia Voicu () [Corola-journal/Journalistic/15202_a_16527]
-
face, dar la un nivel superior de energie și de concentrare. * Școala e spațiul tuturor libertăților, dacă știm să le atingem. Dacă dresezi elevii, îi faci să maimuțărească un model de teatru și eșuează într-o închisoare. * Nu-mi place arta care se inspiră din artă. Întreb întotdeauna: "de unde vine asta?". Iată de ce problema nu e să descoperi stilul grec, în general, ci să-l sesizezi într-un context foarte precis. Nu se poate învăța stilul în afara unui adevăr al situației
Radu Penciulescu - O confesiune by Delia Voicu () [Corola-journal/Journalistic/15202_a_16527]
-
superior de energie și de concentrare. * Școala e spațiul tuturor libertăților, dacă știm să le atingem. Dacă dresezi elevii, îi faci să maimuțărească un model de teatru și eșuează într-o închisoare. * Nu-mi place arta care se inspiră din artă. Întreb întotdeauna: "de unde vine asta?". Iată de ce problema nu e să descoperi stilul grec, în general, ci să-l sesizezi într-un context foarte precis. Nu se poate învăța stilul în afara unui adevăr al situației. Trebuie să învățăm să acceptăm
Radu Penciulescu - O confesiune by Delia Voicu () [Corola-journal/Journalistic/15202_a_16527]
-
sesizezi într-un context foarte precis. Nu se poate învăța stilul în afara unui adevăr al situației. Trebuie să învățăm să acceptăm că nu există niciodată nici prealabil, nici model. * Într-o zi, îi duc pe elevii mei la Muzeul de Artă Modernă din Stockholm, unde privim un imens tablou alb. Apropiindu-ne, descoperim în ce măsură acest alb este rezultatul unui incredibil număr de combinații cromatice. Atunci le amintesc unul dintre principiile mele: "Nu uitați niciodată că o idee trebuie construită! Nu e
Radu Penciulescu - O confesiune by Delia Voicu () [Corola-journal/Journalistic/15202_a_16527]
-
libertăți bine supravegheate, cea a culturii de masă, gradul zero al gîndirii, al meditației și contemplației, al emoției și iubirii". Principiul esențial al lumii de azi îl constituie economicul, argumentează autorul, și lui i se subordonează pînă și obiectele de artă (devenite mărfuri și evaluate în funcție de valoarea lor pe piață) sau chiar revoltele, devenite revolte pentru mai mult consum și nu revolte împotriva sistemului. Spectacularitatea postmodernității e înțeleasă ca spectacol de bîlci, ca lume a lui "totul e posibil" în care
Minunata lume nouă by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15214_a_16539]
-
avangardelor într-un "totul e posibil", administrat de neguțătorii și de noii preoți ai frumosului și adevăratului ș...ț; în sfîrșit, devenire tiermondistă a fostelor țări comuniste, inclusiv a celor care păreau cele mai dezvoltate". De la politică, istorie, violență urbană, arte plastice și literatură, bancul politic în Europa de Est, efectul războaielor asupra tehnicii și a științei, trecînd prin antropologie și etnologie (și cum să înțelegem, nu să explicăm Alteritatea), sau semnificațiile diferite ale spectacolului și consumului de droguri în societățile rituale și
Minunata lume nouă by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15214_a_16539]
-
sau că ar ilustra genul de teatru popular provenind din comedia italiană a secolului al XVI-lea. Ion Istrate găsește corectă teoria lui A. Marino conform căreia scrierea piesei e strâns legată de influențele iezuit-baroce din epocă și continuă: "dezvoltarea artei dramatice [...] fiind strâns legată de spiritul conciliului tridentin, mai precis de directiva formării, inclusiv prin școli, a unei noi culturi, dominată de un puternic sentiment religios, menită să consolideze și să propage ideea universalității catolice." Elementele care-l fac pe
Despre începuturile literaturii românești by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15239_a_16564]
-
sa e una de perspicacitate și bun-simț personal: "Atunci cînd Nae Ionescu spune că o metodă crește ca un om, că ea nu este asemenea unui medicament care poate fi cumpărat din farmacie, sugerează că "secretele" existenței - ca și ale artei, de altfel - nu pot fi aflate decît pe cont propriu, printr-o experiență care nu se poate media. Ne aflăm dinaintatea unei soluții care respinge rețeta și standardul, pretinsul și ridicolul catehism existențial de genul cărților intitulate Arta de a
Despre Nae Ionescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15219_a_16544]
-
și ale artei, de altfel - nu pot fi aflate decît pe cont propriu, printr-o experiență care nu se poate media. Ne aflăm dinaintatea unei soluții care respinge rețeta și standardul, pretinsul și ridicolul catehism existențial de genul cărților intitulate Arta de a reuși în viață"). Nu e vorba de a-l "urma" pe autorul Rozei vînturilor în toate îndemnurile lui publicistice, de-a năzui în prezent, alături de el, la restabilirea unor rînduieli patriarhale, la resurecția unei mișcări de extremă dreaptă
Despre Nae Ionescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15219_a_16544]
-
cinematografică, Greta Garbo. Faptul nu e întîmplător și nici doar decorativ. Greta Garbo apare ca personaj, e una dintre iubitele imaginare ale poetului, dar dincolo de acest amănunt alegerea spune foarte mult despre gustul lui Iulian Tănase pentru istoria aurită, a artei în general și a literaturii în special. Ioana Nicolaie a ales pentru copertă propria fotografie, o fată blondă, într-o postură nestudiată, dar într-o tăietură originală, gîndită interesant de Florin Iaru. Istoria celebrității și istoria personală, așadar. Rareori am
Istorie literară și istorie personală by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15215_a_16540]
-
transcendental, religios, iar opera sa să rezoneze, pe cît de singular, pe atît de amplu, ca un clopot al altei lumi". N-aș lua însă drept peremptorii asemenea aserțiuni, nici măcar motto-ul cărții ales dintr-un cuvînt al reputatului cineast: "Arta este o formă de rugăciune. Omul nu trăiește decît prin rugăciune". Să zicem că acestea țin de gestica unei necesare rupturi și de tentația ingenuă a inițierii pe un palier necunoscut. O înțelegere flexibilă a naturii paradoxale a cinematografului guvernează
Filmul în trei proiecții by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15227_a_16552]