2,594 matches
-
de trunchi comun? (dacă nu e aprofundare) * căror etape a unui proces de învățare corespund ? (vezi Modelul de derivare a competențelor.) Conținuturile sunt: * corelate cu competențele specifice? * altele, decât în programa de trunchi comun? * resursă cuprinzătoare pentru competențe specifice? * organizate articulat, sistematic? * astfel încât să se cumuleze și să permită progresul? * entități esențiale, fără contradicții? * posibil de învățat, adaptate la experiența elevului? * adecvate intereselor, nevoilor prezente și viitoare ale elevului? Activitățile de învățare: * duc la dezvoltarea competențelor propuse? * pot fi organizate efectiv
FENOMENE FIZICE tranziții de fază și corelații interdisciplinare by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/1164_a_2233]
-
managerilor sau formarea deficitară a cadrelor didactice - pot deveni oportunități pentru dezvoltare, chiar și prin simpla lor conștientizare. Știu că nu știu, deci trebuie să Învăț! d). Proiectul grădiniței noastre, ca toate proiectele de dezvoltare instituțională, are două componente strâns articulate: - o componentă strategică “perenă”- misiunea, ținteșe și opțiunile strategice ale unității școlare - o componentă operațională- programele, activitățile și acțiunile concrete prin care se ating țintele strategice și se realizează misiunea. Ambele componente trebuie să atingă toate domeniile de funcționare: curriculum
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
II. Fișe recapitulative pentru portofoliul candidatului - proba orală 1. COMUNICAREA ORALĂ ȘI SCRISĂ 1.1. Situația de comunicare. Elemente și funcții Comunicarea lingvistică (verbală) este definită ca proces de transmitere și, implicit, de receptare a unui mesaj, exprimat prin limbajul articulat care se întemeiază pe codul convențional al limbii. Reprezentând principalul mod de a fi în lume al omului și al lumii de a exista ca societate, comunicarea interpersonală poate fi bilaterală (unidirecționată) sau multilaterală (multidirecționată), realizânduse prin viu grai sau
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
p. 678) 20 Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Ceilalți ucenici văzuseră urmele cuielor și coasta lui Iisus. Deci n-aveau motiv să mai spună cuvinte ca ale lui Toma, măcar că nici ei nu ajunseseră la credința neclintită. Titlul de Domnul în mod articulat se dă în Noul Testament: și, după aceea, în primele secole creștine, numai lui Hristos. El înseamnă Stăpânul suprem, calitatea de Dumnezeu unic. Văzându-L înviat cu adevărat, Toma Îl recunoaște ca Dumnezeu unic. Domnul, în mod articulat, este Cel ce
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Domnul în mod articulat se dă în Noul Testament: și, după aceea, în primele secole creștine, numai lui Hristos. El înseamnă Stăpânul suprem, calitatea de Dumnezeu unic. Văzându-L înviat cu adevărat, Toma Îl recunoaște ca Dumnezeu unic. Domnul, în mod articulat, este Cel ce stăpânește peste toate și nu e stăpânit de nimic. Acesta este Dumnezeul unic. Numai ca Stăpân al tuturor, deci și ca Dumnezeul tuturor, Hristos n-a putut fi stăpânit de moarte. Dar zicând Domnul meu și Dumnezeul
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
fără 24 fie Dumnezeu, precum în Cel după fire Dumnezeu se vede în mod desăvârșii și calitatea de a stăpâni peste toate și de a avea slava domniei peste ele. Bagă de seamă că spune, la singular și în mod articulat, Domnul meu și Dumnezeul meu. N-a zis simplu Domn al meu și Dumnezeu al meu (nearticulat), ca să nu socotească cineva că îl numește Domn și Dumnezeu după asemănarea noastră sau a Sfinților îngeri. Căci sunt mulți domni și dumnezei
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
sens persoanelor umane și lucrurilor din lume legate de om, socotindu-le în legătură cu El, ca factor absolut independent. (n. s. 2214, p. 1170) 21 Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Toma, numindu-L pe Hristos Domnul și Dumnezeul suprem și unic, în mod articulat, Hristos nu L-a dezaprobat. Deci și El S-a socotit fiind Domnul și Dumnezeul cel unic. (n. s. 2215, p. 1171) 25 de la deținerea unei domnii desăvârșite și nici nu este o denumire atribuită numai Fiului, nici sintagma un
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
uns. Și a fost uns pentru că S-a făcut, ca om, plăcut lui Dumnezeu. Dar și oamenii pot primi această ungere, deci se pot numi hristoși, dacă se unesc cu El. Dar numai El este Hristosul prim, deci în mod articulat. Căci numai pentru că în El a fost uns primul om, pot fi unși și alții. Dar Fiul în sens propriu, ca Cel născut din Tatăl, este numai El. Noi putem să fim fii numai prin har, sau prin unirea cu
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
faptele care au lovit mai mult. Avut-au unu sau mai multe atacuri de paralizie? O parte i-a rămas paralizată și cât timp? Bolnavul poate vorbi? Vorbea mai greu în ultimul timp? Cuvintele-i lipseau sau nu erau bine articulate? Ce lucru a hotărât internarea sa? Pentru ce rațiune exactă a fost pus în azil? Pentru a o căuta? Neputând-o veghea acasă? Neputând-o hrăni? Pentru că inspira frică sau pentru altă rațiune? * Crize nervoase Era supus la crize nervoase
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
urmărește să pună în evidență tendința noastră spontană de a considera aceste folosiri doar drept instanțe particulare în care este aplicată una și aceeași noțiune generală. Această tendință este favorizată de particularități ale acelui sistem de semne care este limbajul articulat. Ea este accentuată prin preocupările metafizice, iar în societățile moderne prin influența crescândă a gândirii științifice și a învățământului științific. „Există o tendință, înrădăcinată în formele noastre obișnuite de exprimare, de a gândi că omul care a învățat să înțeleagă
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
VEDEA MAI BINE“ 303 o vedere clară asupra gramaticii expresiilor limbajului nostru. O asemenea vedere nu este ușor de obținut. Trebuie să luptăm împotriva unor tendințe ale gândirii care par să fie legate de caracteristici ale oricărui limbaj dezvoltat, complex articulat. Ceața mintală care învăluie folosirea obișnuită a limbajului poate fi risipită prin imaginarea și descrierea unor situații mai simple, mai elementare, care sunt jocurile de limbaj. Vom putea „vedea mai bine“, eliberându-ne de unele tendințe și înclinații profund înrădăcinate
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
existența acestor universalii și, cu atît mai puțin, cu existența vreunui act de conștiință în legătură cu realitatea sau cu posibilitatea lor. Aria interferențelor de înțeles dintre limbaj și limbă nu se limitează însă la cazurile menționate. Se folosește deseori sintagma limbaj articulat (care s-ar opune unui limbaj nearticulat) prin care se înțelege limba naturală, în vreme ce limbajul nearticulat ar fi mijlocul de comunicare (sau mijloacele de comunicare) ce uzează de alte resurse decît cele ale limbii. Ca atare, limbaj articulat și limbaj
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
sintagma limbaj articulat (care s-ar opune unui limbaj nearticulat) prin care se înțelege limba naturală, în vreme ce limbajul nearticulat ar fi mijlocul de comunicare (sau mijloacele de comunicare) ce uzează de alte resurse decît cele ale limbii. Ca atare, limbaj articulat și limbaj nearticulat distribuie (epuizînd) sfera mijloacelor de comunicare posibile. Dar, dacă limbaj articulat înseamnă "limbă", și limbajul nearticulat ar trebui să fie "limbă" (sau "limbi"), căci altfel ar însemna că sfera respectivă s-ar distribui în elemente de rang
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
limba naturală, în vreme ce limbajul nearticulat ar fi mijlocul de comunicare (sau mijloacele de comunicare) ce uzează de alte resurse decît cele ale limbii. Ca atare, limbaj articulat și limbaj nearticulat distribuie (epuizînd) sfera mijloacelor de comunicare posibile. Dar, dacă limbaj articulat înseamnă "limbă", și limbajul nearticulat ar trebui să fie "limbă" (sau "limbi"), căci altfel ar însemna că sfera respectivă s-ar distribui în elemente de rang diferit, ceea ce nu este admisibil din punct de vedere logic. Pe de altă parte
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
punct de vedere logic. Pe de altă parte, limba reprezintă, așa cum s-a menționat, concretizarea facultății oamenilor de a comunica, cu alte cuvinte, concretizarea limbajului, cu sensul lui de bază. O asemenea concretizare privește însă numai limba ce reprezintă limbajul articulat, celelalte limbi, cuprinse în arealul limbajului nearticulat, realizîndu-se și funcționînd pe baza ei. În aceste condiții, limbajul nearticulat (sau limbajul nonverbal) nu se raportează direct la limbaj în înțelesul de "facultate de comunicare", ci indirect, prin intermediul limbajului articulat, adică al
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
reprezintă limbajul articulat, celelalte limbi, cuprinse în arealul limbajului nearticulat, realizîndu-se și funcționînd pe baza ei. În aceste condiții, limbajul nearticulat (sau limbajul nonverbal) nu se raportează direct la limbaj în înțelesul de "facultate de comunicare", ci indirect, prin intermediul limbajului articulat, adică al limbii naturale. Ca atare, limba se prezintă în două ipostaze în raport cu limbajele determinate (deci nu cu facultatea limbajului): pe de o parte este cadrul de structurare și de manifestare a limbajelor de specialitate și, pe de altă parte
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
creare a limbajelor (sau limbilor) artificiale folosite de unele științe (precum matematica și logica). Acestea sînt numite deseori și limbaje formale, fiindcă numai latura lor materială (forma) este independentă, în vreme ce semnificațiile sînt stabilite și înțelese prin limba naturală, prin limbajul articulat (ca în cazul limbajelor nonverbale). Despre limbaj se vorbește și în cazul comunicarii primi-tive constatate la unele animale (albine, delfini, maimuțe etc.). Firește, de această dată nu se are în vedere nici facultatea umană și nici vreun aspect al acesteia
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
edificiu semiotic. Firește, fiind o cunoaștere teoretică a limbii, lingvistica generală a fost puternic stimulată de cercetările filozofilor din secolele anterioare, îndeosebi prin analiza raporturilor limbii cu intelectul uman și cu natura, prin cercetarea funcțiilor limbii și a naturii limbajului articulat etc.13 În acest context, revenirea limbii în atenția filozofilor a generat noi perspective, temele anterioare fiind părăsite, iar fundamentarea opiniilor lor corelîndu-se (numai) uneori și cu realizările lingvisticii. Aceasta, la rîndul ei, s-a dezvoltat printr-o prefigurare permanentă
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Ferdinand de S a u s s u r e manifestarea limbajului și cum înaintașul său, Wilhelm von H u m b o l d t, considera limba ca totalitate a vorbirii, în măsura în care ea este o activitate prin care sunetul articulat este chemat să exprime gîndirea. Limba este un produs social al facultății limbajului, un ansamblu de convenții adoptate de corpul social, de asociații ratificate de consensul colectiv, fără însă ca acest consens să fie rezultatul unui contract social. Spre deosebire de limbă
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
a îndruma pe oameni la anumite activități cînd sînt exprimate idei sau gînduri. În urma acestor constatări desprinse din evoluția ideilor filozofice despre limbă, Cassirer își pune problema rolului și obiectului filozofiei limbii în condițiile existenței unei științe a limbii bine articulate și cu o latură teoretică evoluată. Efortul filozofiei formelor simbolice dezvoltate de el pentru a determina pricipiile universale ale limbajului se desfășoară prin valorificarea datelor empirice oferite de limbi sau de familii de limbi și prin relația nemijlocită dintre filozofie
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Nu toți oamenii vorbesc însă numai o limbă, cea maternă, mulți dintre ei fiind în măsură să vorbească două sau mai multe limbi. De aceea, o accepție mai cuprinzătoare a conceptului de "vorbitor" este aceea de persoană care folosește limbajul articulat, incluzînd aici atît pe cei care pot folosi (numai) o limbă, cît și pe cei care pot folosi două sau mai multe limbi. În cazul vorbitorului monolingv (al celui care vorbește o singură limbă, cea maternă), lucrurile sînt clare: el
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
sa maternă, vorbitorul este nativ și are interiorizate regulile acestei limbi, fiind în măsură să formuleze judecăți asupra gramaticalității enunțurilor, să realizeze sinonimii și perifraze, încît poate distinge enunțurile corecte de cele incorecte gramatical sau dacă o succesiune de sunete articulate este sau nu integrabilă limbii sale. Dar, dacă orice vorbitor are posibilitatea de a emite judecăți în legătură cu faptele de limbă, cu modul în care este folosită limba în vorbire, numai specialistul în știința limbii, lingvistul, obiectivează în mod programatic aceste
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
această rostire născută dintr-o lipsă în gură, dintr-o șovăitoare pipăire verbală a lucrurilor care parcă se apropie cu antene nevăzute de o infra-realitate ascunsă care vrea să dea glas acelui încă-ne-rostit ce stă în orizontul oricărui discurs perfect articulat, ezitare hipersensibilă care pulsează timid sub structurile inflexibile ale unei logici sigure de sine" (Poezia ca erratum la proza lumii). Totdeauna, aspirația lui Doinaș (ajuns aproape la vârsta lui Goethe) a fost de a inculca "ritmului pur" și muzicii versului
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
averilor mari, care i-a făcut pe posesorii lor să-și schimbe cetățenia. Cel mai celebru auto-exilat a devenit Gérard Depardieu, dar sunt mulți în această situație, lăsînd Franța fără marele capital autohton. În rest nu se vede nici un plan articulat, doar o bolmojeală socialistă, pigmentată mai nou și cu măsuri preluate de la Sarkozy, marele adversar, cum ar fi scăderea costurilor mîinii de lucru printr-o creștere a TVA-ului. De trei trimestre, economia franceză stagnează, în timp ce deficitele se acumulează. Dl.
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
adesea de universalismul care mult timp i-a caracterizat. În fapt, această speranță este ea însăși o neliniște, neliniștea ce-l chinuiește pe orice evreu care se teme de ce e mai rău pentru Israel. Aplecându-mă și asupra teologiilor genocidului articulate în mediile ortodoxe și ultraortodoxe, teologii care se disting din toate punctele de vedere de căile adoptate de laici, am putut constata nevoia de religie și identitate pe care această nouă religie civilă aspira să o satisfacă. Exterminarea evreilor a
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]