52,493 matches
-
a emigrat, cînd întîlnirea la Judecata de Apoi (1961) a întors încă o dată, tot cu 180ș, atitudinea scriitorului față de lumea și de oamenii în mijlocul cărora trăise și-și concepuse cărțile. ...la Eugen Barbu Nu remarcasem în ADEV|RUL LITERAR ȘI ARTISTIC articolul dnei Felicia Antip din care reproduce un pasaj Academia Ca}avencu (nr. 22). Adevărul este că pe dna Antip n-o mai citim de mult. Spre paguba noastră, cum se vede chiar din ratarea pasajului cu pricina, absolut definitoriu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12768_a_14093]
-
care a beneficiat până acum de un supliment de tiraj de încă 250 de exemplare (în 2004 costul celor 3 volume este însă de" 2.750.000 lei). Tot ca simple informații "materiale", pentru a crea o impresie financiară și artistică despre volumele acestei colecții excepționale, să mai spun că, dintre ultimele apariții, un prim volum Cantemir (de 1650 de pagini) costă 1.221.000, iar primele două volume din seria de Opere Panait Istrati costă 1.690.000. E adevărat
Edițiile Eugen Simion by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12759_a_14084]
-
Pavel Șușară În cartea sa atît de neobișnuită, apărută la Postdam în 1931, Müller & Kiepenheuer Verlag, pe numele ei adevărat Kunstideologie " Stabilität und Aktivität im Kunstwerk, adică Ideologia artei " stabilitate și activitate în creația artistică, în care stabilitatea și acțiunea au mai degrabă înțelesul de static și activ, Hans Mattis-Teutsch face o adevărată radiografie a universului artistic, a creativității ca act asumat, pornind de la enunțurile unei pedagogii elementare. Tonul apodictic și propozițiile scurte, respirația intelectuală
Din nou despre Hans Mattis-Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12764_a_14089]
-
pe numele ei adevărat Kunstideologie " Stabilität und Aktivität im Kunstwerk, adică Ideologia artei " stabilitate și activitate în creația artistică, în care stabilitatea și acțiunea au mai degrabă înțelesul de static și activ, Hans Mattis-Teutsch face o adevărată radiografie a universului artistic, a creativității ca act asumat, pornind de la enunțurile unei pedagogii elementare. Tonul apodictic și propozițiile scurte, respirația intelectuală sacadată, eliminarea oricărei discursivități care ar putea să învăluie ideea și să amortizeze impactul, fac din textul, dar, mai ales, din subtextul
Din nou despre Hans Mattis-Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12764_a_14089]
-
definitiv al unei lumi revelate. Introducerea, de fapt o succesiune de patru propoziții, sintetizează glacial, aproape neomenesc, nu atît o ideologie, cît o atitudine în fața căreia se suspendă orice argument contrariu. Reperele acestei situări atît de tranșante față de sensul creației artistice, față de nevoia imperativă de schimbare a perspectivei, dar și aspirația către stabilitatea formei, chiar și cu prețul sacrificării farmecului particular al lumii, se sprijină exclusiv pe dinamica gîndirii, pe proiecții mentale și pe contemplația exclusivă a cerului interior. În această
Din nou despre Hans Mattis-Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12764_a_14089]
-
și cu prețul sacrificării farmecului particular al lumii, se sprijină exclusiv pe dinamica gîndirii, pe proiecții mentale și pe contemplația exclusivă a cerului interior. În această viziune angelică, născută, adică, în afara oricărei fiziologii, fie și aceea a sensibilității acceptate, forma artistică se dematerializează, părăsește principiile gravitației și devine parte dintr-un nesfîrșit discurs al esențelor. O viziune austeră, de sorginte protestantă, se construiește exclusiv din voluptatea pură a silogismelor. Nu omul particular, nu căutările sale în tridimensional, nu respirația cărnii sufocate
Din nou despre Hans Mattis-Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12764_a_14089]
-
un nesfîrșit discurs al esențelor. O viziune austeră, de sorginte protestantă, se construiește exclusiv din voluptatea pură a silogismelor. Nu omul particular, nu căutările sale în tridimensional, nu respirația cărnii sufocate sub propriile-i poveri pot fi găsite în reveriile artistice ale lui Mattis-Teutsch, în imaginarul său inepuizabil, ci abstracțiuni desăvîrșite, concepte imaculate al căror destin tainic este actul întrupării. Ideologia artei devine, astfel, un vast tratat despre epifanie. Noțiuni precum: verticală, orizontală, acțiune, repaos, înălțime, stabilitate, excentric, concentric, rotație, punct
Din nou despre Hans Mattis-Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12764_a_14089]
-
transmite cultura vremurilor noastre, sau Arta propagă ideologia epocii, sau Dominanta culturii este întotdeauna de natură colectivă, sau Arta reprezintă spiritul colectiv în mod individualizat, sau Natura, o creație a naturii " opera de artă, o crație a vieții, sau Forma artistică a epocii noastre se înfățișează nudă, fără somptuozități, ea este purtătoarea adevărului și a purității etc. etc. se dezvăluie un parcurs impresionant în care se angajează fără precauții o devoțiune de misionar, o conștiință de geometru, o mînă de meșteșugar
Din nou despre Hans Mattis-Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12764_a_14089]
-
puțin în ceea ce privește construcția lui, dinamica intelectuală și codul stilistic, el se detașează, totuși, de primul, prin natura observațiilor și prin finalitatea analizei. Dacă într-un sistem teoretic mai larg, Ideologia artei, cea care privește nașterea și rațiunea adîncă a formei artistice, ar putea fi socotită secvența ontologică a gîndirii artistului, Realismul constructiv, prin orientarea sa netă către componenta morală a creației, către înțelegerea și explicarea existenței noastre individuale și colective prin analiza expresiei artistice, se definește mai curînd ca o componentă
Din nou despre Hans Mattis-Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12764_a_14089]
-
privește nașterea și rațiunea adîncă a formei artistice, ar putea fi socotită secvența ontologică a gîndirii artistului, Realismul constructiv, prin orientarea sa netă către componenta morală a creației, către înțelegerea și explicarea existenței noastre individuale și colective prin analiza expresiei artistice, se definește mai curînd ca o componentă gnoseologică. În fapt, Hans Mattis-Teutsch, în mod real un intelectual de stînga, în sensul stîngii democratice europene, are o nevoie fundamentală, în plină stalinizare a României " ca o ironie a sorții, chiar ca
Din nou despre Hans Mattis-Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12764_a_14089]
-
stînga, în sensul stîngii democratice europene, are o nevoie fundamentală, în plină stalinizare a României " ca o ironie a sorții, chiar ca locuitor al orașului Stalin " și în plină ofensivă a realismului socialist, de o rediscutare teoretică a unui parcurs artistic deja realizat și de aclimatizarea unor argumente estetice deja verificate. Mutarea accentului de pe umanismul absolut, luminos și abstract , pe unul circumstanțiat social și politic, nu constituie nici o abdicare de la principiile inițiale și nici o concesie făcută imperativelor clipei. Luîndu-și ca țintă
Din nou despre Hans Mattis-Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12764_a_14089]
-
că intra în compoziția sunetelor lui Chihaia, erau mulți studenți deosebit de înzestrați, ca Dorel Cazaban,Teodor Mihadaș, Al. Husar și alții, ale căror nume (nu voci!) îmi scapă. Cel mai mult însă mă simțeam apropiat de Pavel Chihaia, mentorul meu artistic, fiind mai mare cu doi ani, care mă și lua uneori la vale pentru candorile mele de novice. în orice caz, Chihaia îmi impunea. Tăceam mâlc atunci când ne vorbea de ex. de pictorii tineri bucureșteni, ale căror ateliere le colindam
Fiul Dobrogei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12777_a_14102]
-
sau estomparea unor defecte ale trupului, ale feței în primul rând, să poți realiza o anumită cosmetizare a subiectului sau a obiectului acolo unde este cazul... Sunt doar câteva dintre elemementele care pot contribui substanțial la realizarea unei fotografii, chiar artistice, comenta "vârstnicul". Și nu trebuie neapărat să fie una color... Dacă celebrii fotografi ai scriitorilor, Blendea și Cucu, n-ar fi ținut seama măcar de câteva criterii din acestea, ce-ar fi rămas din ce-știu-câtele lor fotografii care se constituie
"Artă vs artă" by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12766_a_14091]
-
Poate doar zongora lui Ion Pop din Maramu să mă fi făcut să mai uit amarul lăsat de comportamentul regizorului Andriy Zholdak față de spectatori și de Festival. Un regizor pe care, repet, îl apreciez enorm și de care mă simt artistic apropiată. N-am înțeles nici pînă acum, și nimeni din partea Festivalului nu a oferit scuze și explicații, nu știu cui aparține vina, de ce s-a amînat patru ore începerea reprezentației și de ce pauza între acte a durat peste o oră, astfel încît
Orașul minunilor (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12762_a_14087]
-
și Cărtărescu să devină un oarecare, ca Dl Poenar însuși. Păi nu-i nedrept ca de unul să fi auzit toată lumea și de celălalt nimeni? Am aflat despre cel de-al doilea din Revista revistelor culturale a Adevărului literar și artistic nr. 719 apărută de 1 iunie. Că publicului puțin îi pasă de articole ca acesta, din Vatra, necitite decît de bieții Cronicari, din obligație profesională, e dovedit de vînzări (Cronicarul chiar s-a informat, spre deosebire de H.P.). Și pentru că la 1
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12785_a_14110]
-
ogorul și imaginea de șantier și s-au impus cu autoriate în peisagistică, în natură statică și în compoziția neutră. Pictori ca Ion Pacea, Ion Gheorghiu, Constantin Piliuță și alții, profitînd de o oarecare amorțire a vigilenței, au reconectat limbajul artistic la formele sale specifice de manifestare. Ochiul putea iarăși, chiar dacă nu era eliberat cu totul de precauții și de sfieli, să se hrănescă din bucuria pură a culorii și din geometria legitimă a desenului. Pe acest fundal, apariția generației lui
Artă tradițională / Artă alternativă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12800_a_14125]
-
contemplativ și un decantor al lumii. El consacră și celebrează fără să denunțe și se luptă exclusiv cu propriile sale limite. Această continuitate activă, dinamică, aceea care dă stabilitate pe termen lung unei construcții simbolice, și nu numai, așază creația artistică și tot complexul de fenomene care o generează, într-o perspectivă a stabilității existențiale și a coeziunii spirituale. Din celălalt unghi, lucrurile se văd, însă, cu totul altfel. II. Tolerat întotdeauna, ignorat de multe ori și cîteodată disprețuit de-a
Artă tradițională / Artă alternativă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12800_a_14125]
-
a coeziunii spirituale. Din celălalt unghi, lucrurile se văd, însă, cu totul altfel. II. Tolerat întotdeauna, ignorat de multe ori și cîteodată disprețuit de-a dreptul, ca o prelungire infantilă, fără finalitate și ineficientă în plan social și economic, fenomenul artistic poate, în schimb, uimi din cînd în cînd prin valoarea lui simptomatică pentru sănătatea morală a grupurilor mari sau, uneori, chiar mai mult decît atît, prin calitatea sa de diagnostic al unei subtile maladii colective. Atunci cînd arta mai obosește
Artă tradițională / Artă alternativă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12800_a_14125]
-
artă, au în spațiul cultural românesc o semnificație particulară. De dată relativ recentă ca fenomen mai larg, cu toate că încercări notorii au avut loc și în deceniile 8 - 9 , manifestările neconvenționale dezvăluie anumite caracteristici ale vieții colective ce depășesc stricta semnificație artistică. Forme ale deschiderii, limbaje fără coloratură etnică și dovezi certe ale implicării artistului în cotidian, aceste expresii complementare solicită nu numai un anumit tip de înțelegere și de sensibilitate, ci și un grad mai înalt de responsabilitate civică și o
Artă tradițională / Artă alternativă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12800_a_14125]
-
tendințelor, aspirațiilor și frustrărilor noastre de astăzi (și de ieri), celelalte centre sînt invariabil nord-vestice: Timișoara, Arad, Oradea, Tîrgu-Mureș, Bistrița, Sf. Gheorghe, Cluj și Sibiu. Singura excepție o reprezintă Iașul, unde Matei Bejenaru, un artist solitar și atipic pentru climatul artistic din zonă, a organizat, în ultimii ani, un festival de performance. în rest, nici unul dintre marile centre urbane și universitare nu manifestă vreun interes pentru astfel de expresii artistice. Și aceste orașe nu sînt chiar de neglijat; ele se numesc
Artă tradițională / Artă alternativă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12800_a_14125]
-
Iașul, unde Matei Bejenaru, un artist solitar și atipic pentru climatul artistic din zonă, a organizat, în ultimii ani, un festival de performance. în rest, nici unul dintre marile centre urbane și universitare nu manifestă vreun interes pentru astfel de expresii artistice. Și aceste orașe nu sînt chiar de neglijat; ele se numesc Constanța, Galați, Brăila, Ploiești, Pitești, Craiova ș.a.m.d. Fără a insista asupra cauzelor care determină această severă împărțire Est - Vest și Nord - Sud, este suficient de amintit că
Artă tradițională / Artă alternativă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12800_a_14125]
-
și trei ani în care ne-am despărțit. Utili, la urma urmelor, pentru că ne-am reanalizat și reașezat relația, valorile ei. Pentru că, dincolo de vanități, am înțeles că teatrul și locul acesta sînt mai presus de orice. Chiar dacă nu întotdeauna nivelul artistic a fost onorabil. Am înțeles că este important să construiești tradiție, să nu desconsideri magia locului. Pentru că asta există cu adevărat și a făcut ca totul să se întîmple. A făcut să ne întîlnim, de mult, cîțiva nebuni care să
ORAȘUL MINUNILOR (I) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12782_a_14107]
-
mea. De jurămîntul de la începutul drumului. PROLOG Mergeam pe Valea Oltului spre Sibiu și mă încărcam de energie, de emoție. Mi se derulau, deopotrivă, amintiri și momente de furie cumplită, de durere cînd lucrurile s-au îndepărtat de o calitate artistică ridicată. Îmi treceau prin față bîlbîielile, inocența începutului. Candoarea lui. Cei cîțiva care încercam, în frunte cu Chiriac, să arătăm orașului, în primul rînd, că aici se poate întîmpla ceva extraordinar. Că Sibiul poate ocroti un asemenea vis. Că, de
ORAȘUL MINUNILOR (I) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12782_a_14107]
-
după Decameronul. Am crezut că moartea lui Vișa a luat și identitatea acestei actrițe cu un registru larg, cu mari disponibilități, pe care n-am mai văzut-o în mai nimic după aceea. Rolul Clitemnestra mi se pare o recuperare artistică importantă pe care o face regizorul Mihai Măniuțiu. Eu pun ediția de anul acesta sub semnul Electrei și al redescoperirii tragismului Greciei antice prin dramatismul sonorităților maramureșene, al montării lui Purcărete de la Craiova după A douăsprezecea noapte de Shakespeare � despre
ORAȘUL MINUNILOR (I) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12782_a_14107]
-
juxtapunere într-un spațiui anume. Ea este o adevărată metaforă a unității și coerenței lumii, cel puțin a acelei lumi pe care artistul încearcă să o surprindă, iar privitorul o așteaptă întreagă și nealterată. Ovidiu Maitec, prin chiar natura genului artistic pe care îl ilustrează și a limbajului său specific, este un om al materiei, un exponent al manualității și al praxisului cotidian. Un maestru al lemnului, dar, la rigoare, și al bronzului, adică un cioplitor și un modelator în aceeași
Ovidiu și Sultana Maitec by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12817_a_14142]