1,796 matches
-
de altul, trebuie să dispară discret, care-ncotro, pentru a se reîntâlni în jurul halbelor de votcă. Atracția cârciumilor mereu pline, devansând interesul față de orice altă întrecere, plonjează totul într-un deșert dezolant, cu dune din cărămidă spartă, betoniere încremenite, lopeți aruncate, saci de ciment golindu-se singuri și pe nesimțite, astfel că liniștea solemnă se extinde pretutindeni, ca un lux impudic. Un soare prăfuit în drojdii rubinii, arătând un contur tot mai apoplectic, încearcă să sugrume, apoi, umbre specifice amurgului citadin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
capul neanderthalianului din fața lui. VI Atacul de noapte reușise și unitățile germane masate în linia de fortificații din marginea orașului Turna fuseseră date peste cap. Elementele care supraviețuiseră luptelor fugiseră sau fuseseră capturate. Pe marginea drumului se văd numeroase arme aruncate, iar din loc în loc, răsturnate în șanțuri sau chiar pe mijlocul șoselei, numeroase carcase înnegrite, ciuruite și contorsionate ale unor mașini blindate. Sprijinit de zidul unei case, Marius privește coloana prizonierilor. În ceața venită odată cu gerul dimineții mulți dintre ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
încercarea de a se ameliora Politica Externă și de Securitate Comună. P.E.S.C. a izvorât din dorința de a se conferi o oarecare substanță Identității Europene de Securitate și Apărare (I.E.S.A.). Printr-o formulare interpretată de unii ca fiind o mănușă aruncată N.A.T.O., Tratatul de la Maastricht a înglobat în mandatul său pentru P.E.S.C. „toate chestiunile referitoare la securitatea Uniunii, inclusiv formularea, în cele din urmă, a unei politici comune de apărare, care ar putea să ducă, în timp, la o apărare
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
Remarque sau Henry Barbusse... Și timpul scurs după aceea. Morman de trăiri pierdute. S-a ales pulberea de toate, dar tot au rămas ca după un mare incendiu, ici o parte din canapea scăpată ca prin miracol, colo un colțar aruncat, fierul forjat al unei lămpi cu mai multe brațe, și alte rămășițe din ordinea, dezordinea dinainte. De acestea mă agăț și-mi remobilez memoria; caut să refac din fragmente de case, căprioara sau mamutul care au dispărut. Dar ce să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
de parcă ar fi dînsul de vină. - Pentru că dînsul e primul dintre toți care trebuie să știe asta. E doar În inima regimului. Condamnările de sute de ani de Închisoare și deportările la „Canal”, acolo trimiși, cei mai mulți fără judecată, o vorbă aruncată, un protest, o negare, o obiecție, o glumă chiar, Înghesuiți toți Într-o infracțiune inventată. CÎți au murit În temnițe sau Împușcați, „ipocrizie” numește dînsul? - „ipocrizie” sau „crimă”? Uite, așa se deformează totul, și cu timpul, se uită. Apoi către
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
de la noi!... Incriminarea ascunsă printre aceste rânduri nu putem crede că poate fi îndreptată la adresa noastră. "Presa" nu poate insinua că opozițiunea noastră împotriva guvernului radical este întemeiată pe singurul motiv că binele propus nu derivă de la noi, pentru că lovitura aruncată ar începe prin a cădea pe însuși capul al acelui organ care, în curs de doi ani și în vremuri din {EminescuOpX 162} cele mai critice, alăturea cu "Timpul", a atacat pe acel guvern pentru aceleași cauze, pentru aceleași greșeli
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
nu i-a exaltat această viață pe care au scuipat de-atîtea ori în toiul petrecerilor lor deșănțate, încît apariția celei cu coasa și cu rânjet perpetuu le provoacă cel mult un nou hohot de râs descreierat și un ultim scuipat aruncat Aceleia drept în figură..." Chipul marelui poet nu exprima însă nici regret, nici amărăciune și mi se păru că niciodată nu-l văzusem atât de senin și de spiritualizat. Rămaserăm câtva timp tăcuți. Așadar eu eram ultimul care aflam și
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
cum urmele furiei celui care o făcuse nășteau în mine furia. Matilda! Ea umblase aici, cine altcineva, vrusese să vadă ce ascund eu acolo și spărsese ușa... Deschisei caietele. Foile erau îndoite de neglijența cu care fuseseră răsfoite, închise și aruncate. Îi intuii starea de spirit, lipsa de respect, desamăgirea de a nu fi găsit ceea ce căuta, disprețul pentru ceea ce găsise. Primul impuls fu să mă ridic și să mă duc peste ea în dormitor, dar în clipa aceea apăru chiar
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
cunoscut pe un oarecare Petrică Nicolau și pe o anume Matilda, soția lui, cu care am trăit o istorie turbure. Ei? Ce era rău aici? Era chiar totul? Această ură pe care tinerii mei ani mi-o făcuseră cadou trebuia aruncată peste bord! Trebuia, de îndată ce mi-am dat seama că Matilda nu mai e Matilda, să încetez să mai sper în reîntoarcerea ei, chiar din prima zi, din clipa când intrând la rudele ei, la acea faimoasă petrecere, când se făcuse
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Se pare că în altă viață am fost regină și oi fi împovărat cu capriciile mele un întreg popor. Ce faci tu, iubitul meu?", zise apoi în odaie descălțîndu-și cismele și aruncîndu-le, după obiceiul ei, nu totdeauna în același loc. Aruncatul însă era același. Se desbrăcă și se vîrî sub pled, lăsând geamantanul în mijlocul casei. Spusele ei, că s-a obișnuit să-și ducă singură poverile, erau o pură idee: îl deschisei și îi vârâi eu conținutul în dulap. Mă urmărea
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
înghețat năvăli în cabină. Ea scoase un țipăt, de astă dată adevărat: "Victoraș, vrea să mă omoare." Atunci sării. Suzy era pe marginea deschisă și trăgea, ai fi zis, de sine cu disperarea morții. Încă puțin și ar fi fost aruncată... Îl lovii la gât, unde orice putere cedează, fulgerător, de trei ori la rând și într-adevăr se înmuie (poate și pentru că mă ignorase, luase drept bună nevolnicia mea) și o lăsă pe Suzy din marile lui labe. Se îneca
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
căutând să-i prindă privirea lui Gosseyn, își mișcă buzele și formulă cuvintele: "Lasă-l pe împărat să câștige". Aceasta era problema la care Gosseyn începuse să se gândească. Cum ar fi mai bine să procedeze cu băiatul? O privire aruncată împăratului îl făcu să observe ochii acestuia ieșiți în afară, cu fața foarte încordată. Era momentul să ia o hotărâre. Pufăind, Gosseyn își dădu drumul la respirație. Și aproape imediat băiatul făcu la fel. Dar țipă încântat: - Am câștigat! Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
pantofi, se trezi întrebându-se ce s-o fi întâmplat cu costumul pe care-l purta în momentul când a fost transportat în capsula de la bordul navei străine. Oare să se afle un veston, pantaloni, cămașă, cravată, șosete și pantofi, aruncate grămadă, în holul exterior al biroului lui Gorrold? Aceasta era prima posibilitate. Greu de crezut că senzația de vârtej, care precedase momentul transferului afectase și altceva în afară de corpul său. În procesul de similarizare dodecimală al super-creierului său, hainele îl însoțeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
tocmai în partea ailaltă a camerei. Țintea cu precizie, făcuse atletism de performanță în tinerețe (printre care și săritura cu prăjina) și mușchii se încordau firesc, spontan, proiectând cărțoaiele direct la țintă. Treaba a mers așa ani buni, el cu aruncatul, eu cu feritul; intervenea și maică-mea, cu-o vorbă bună sau un pansament. După un timp, am început să citesc cărămizile cu care se-azvârlea în mine. Erau pasionante, erudite, pline de minciuni patentate. Probabil că așa mi-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
ale unei furtuni. Starea lui contemplativă de acum conținea un fel de momeală pentru el. Se agăța cu amintirile și mintea de fiecare obiect exterior și asta îi plăcea; tot voia să uite ceva veritabil, esențial, dar la prima privire aruncată împrejur își recunoștea din nou imediat gândul întunecat, gândul de care voia atât de mult să se descotorosească. Își aminti că, la birt, când luase masa de prânz, a stat de vorbă cu ospătarul despre un omor recent, neobișnuit de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
lungit, un om. În dezordine, peste tot, pe pat, la picioare, pe fotoliile de lângă pat, chiar pe dușumea, erau aruncate veșmintele dezbrăcate, o rochie luxoasă din mătase albă, flori, panglici. Pe măsuța de la căpătâi străluceau briliantele scoase de la gât și aruncate cât colo. La picioarele patului zăceau făcute ghem niște dantele și, de sub cearșaf, spre acele dantele albe se ițea un vârf de picior gol, care părea sculptat în marmură și era îngrozitor de imobil. Prințul se uita și simțea că, pe măsură ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
știa foarte bine că, faptele fiind recente, suvenirile sunt încă proaspete și în orice caz documentele oficiale, raporturile șefilor diviziunilor care au luat parte la luptă există la Ministeriul de Război și dau cea mai formală dezmințire acelei calominoase acuzări aruncate oștirii de șeful reprezentațiunii naționale, fără pretext, fără scuză, fără provocațiune! Într-adevăr: Cine-a atacat reduta Griviții în ziua de 30 august, când s-a luat nr. 1? La atacul din stânga au fost: al 2-lea de vânători, al
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
o durerile naș‑ terii. Și pe când suferea, plângându‑se de greutatea firească a unei nașteri În luna a opta, unul dintre paznicii celor Închiși i‑a zis : Dacă acum tu suferi atât de mult, ce vei face atunci când vei fi aruncată fiarelor, pe care le‑ai disprețuit, fiindcă n‑ai voit să jertfești zeilor ?”. Și ea a răspuns : „— Acum eu sufăr ceea ce sufăr. Acolo, Însă, un altul (Hristos) va fi În mine, Care va pătimi pentru mine, fiindcă și eu voi
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
sau un birou plin de mizerie etc. în acest caz, strategia recomandată presupune să îi atragi atenția asupra stării de fapt, fără ca el să se simtă judecat sau condamnat. Cea mai potrivită metodă este un comentariu sau o observație scurtă, aruncată ca din întîmplare: Șefule, e aceeași cămașă ca și ieri? Chestia aia de pe biroul tău e prînzul de săptămîna trecută? N-ai avut timp de călcat dimineața asta? Printr-o simplă replică, îi semnalezi șefului un lucru despre care nu
Cum să faci față unui șef dificil by Shaun Belding () [Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
substituie omul care și-a pierdut umbra, românizatul Petre Schlemihl ori evreul rătăcitor Ahasverus, ca embleme ale înstrăinării: Singur, singur Plutesc peste mahalaua depărtată ........................................ Sunt singur prin cositorul înviind cohortele de îngeri. Fără umbra mea ruptă fărâme ca o scrisoare aruncată vântului, Fără umbra mea care era scara de mătase conducând spre balconul altor oameni. Și totuși am văzut ce ascundeau ferestrele semenilor mei: masacrele, îngenunchierile... Versuri ca acestea anunță încă din prima secvență a cărții din 1932 și o importantă
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
ar contribui mai mult la creșterea și educarea tuturor copiilor, eliberând femeia din sclavia maternității și a menajului. Împerecherea ar trebui făcută în mod responsabil, față de femeie și față de copilul rezultat, pentru a nu se mai afla copii abandonați sau aruncați, vii sau omorâți. Am prezentat distrugerea actuală a femeii ca fiind o formă de manifestare a apocalipsei, deoarece starea de sănătate a femeilor este îngrijorătoare, la fel și situația lor socială. Pavel Coruț (3) scrie că toate femeile sunt curve
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE by NARIH IVONE () [Corola-publishinghouse/Science/810_a_1736]
-
și organismul uman: când nu dovedește (este depășită capacitatea) să evacueze deșeurile prin fecale și urină, încearcă să evacueze excesul, prin aparatul respirator, prin expectorații. O parte din deșeurile rezultate din excesul de alimente ingerate, sunt circulate de sânge și aruncate (depozitate) în diverse organe, sub formă de piatră la vezica biliară sau urinară sau sunt depuse la încheieturile oaselor, formând așa zisele ciocuri sau umflături rigide. Acestea dau dureri, diagnosticate ca dureri reumatice. Excesul de alimente ingerate perturbă metabolismul, produce
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE by NARIH IVONE () [Corola-publishinghouse/Science/810_a_1736]
-
aruncat va fi ucis înainte printr-o injecție și c] moartea sa va fi lipsit] de durere. Agonia nici unuia nu va fi mai lung] sau mai dureroas] decât a altuia. R]spunsul devine acum foarte simplu pentru utilitaristul clasic. Ființă aruncat] peste bord este cea care este cel mai puțin fericit] la momentul respectiv și care nu va fi probabil niciodat] prea fericit]. De vreme ce câinii nu au nevoie de prea multe pentru a fi fericiți, aceasta înseamn] c] unul dintre oameni
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
întâlnit atâtea, dense, și cari în ciuda micilor lor proporții spun atât de mult. Trăiesc, în planuri distincte, și cu toată frăgezimea sau gravitatea temperamentelor, atâtea făpturi ale lui Dumnezeu, o familie, un sat, un peisagiu înalt și adânc, cu perspectivele aruncate departe în zare, încât n-am greși dacă am vedea în acest mic roman breviarul idilic al întregii Bucovine, din primele zile ale stăpânirii românești. [...] Carte de intens pitoresc bucovinean, cu atât mai intens cu cât e mai distilat, Primăvara
VESPER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290504_a_291833]
-
nu a tras niciodată Învățămintele cuvenite din istorie ar fi inferior În vreun fel celui care afirmă că istoria este Învățătoarea vieții. În mod concret, observăm că atunci când românii sau maghiarii de azi se referă la 1848, rezultatul acestei priviri aruncate spre trecut se materializează, de obicei, printr-o dispută, printr-o neînțelegere, adeseori printr-un scandal, care ar provoca râsul venerabilelor statui, dacă acestea ar avea neșansa să mai audă și să mai Înțeleagă. Decât o asemenea receptare nefastă și
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]