1,484 matches
-
l-a lovit peste mâna care ținea pistolul. Acesta i-a căzut în apă, nu înainte însă de a răsuna o împușcătură în întreaga mlaștină. Mâna lui Endō era plină de sânge. — Mori, ticălosule! Mori! Mori! striga Kobayashi în timp ce-l asalta cu o ploaie de lovituri. Endō a reușit să se ferească și să se ridice în picioare, dar nu se ținea bine. Simțea o durere cumplită în umărul stâng. A văzut înaintea ochilor fața buhăită a lui Kobayashi. L-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
La vederea sângelui, Kobayashi s-a comportat ca o fiară. A ridicat iar cazmaua și a lăsat-o cu toată forța asupra uriașului nemișcat. Gaston a început să se clatine. Kobayashi s-a înfuriat și mai mult și l-a asaltat pur și simplu cu lovituri. Nu înțelegea nici el de ce, dar omul acela din fața lui i se părea cumplit de straniu. Sub impactul loviturilor repetate, Gaston a căzut grămadă în mlaștină, ca un bolovan care se duce la fund. Endō
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
bazilica Sf. Ștefan unde se ținea slujba săptămânală. Ajuns cu întârziere, am văzut enoriașii îngrămădindu-se printre coloanele naosului. Pe treptele înalte ale absidei centrale era prezentă întreaga ginte din localitate. Am intrat cu greu, asta și fiindcă predicatorul era asaltat din toate părțile. Unii urlau la el mustrându-l pentru vorbirea greoaie, alții îi reproșau ceea ce susținea sau pur și simplu se distrau insultându-l. Făcându-mi loc cu coatele, am ajuns la absida din dreapta, unde, dând la o parte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
era pământie și marcată de o grimasă de durere care nu izbutea să o urâțească. Inima mea dădea pe-afară ca un râu primăvara și-mi auzeam sângele bătând în urechi. Silit de iubire, am mințit din nou: - El este asaltat din toate părțile. Este presat și îmboldit să ia hotărâri care nu-i convin, căci îl scot din sărite. Gaila, surioară, nu-mi cere să fiu martor la moartea unui prieten și la nașterea unui rege. Nu se face. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
bine plătiți, gata să ia gâtul oricărui vrăjmaș. Fără să mai trec pe la neamul Ariberti, am luat-o spre biserică pe o scurtătură. I-am alungat pe cei care se aciuiseră în azilul dorit de Garibaldo și am închis ușile, asaltate de curiozitatea sătenilor. Oamenii au săpat o groapă adâncă în stratul de lut, în colțul din dreapta intrării, și acolo am depus rămășițele lui Romilde. Înainte de asta, am avut grijă să despic sacul smolit și lințoliul, deschizându-i pieptul. Mirosul n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
de victorie îl umpluse de fericire. Și pe el, și pe omul obscur. Or, Andrei Ionescu îi și displăcea. N-ar fi vrut să se folosească de el și merita să încerce alte posibilități. Așa că, în zilele următoare, Giulia fusese asaltată de tot felul de bărbați la care nu se gândise niciodată. Un vestit cântăreț o sunase s-o invite la un concert de-al lui, un fotbalist, burlac, vânat de multe bucureștence frumoase, îi trimesese flori, chiar și un politician
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
frig, și atunci, ca la un semn, au început să râdă toți, și Traian, și Feri, și Prodanii, și ceilalți, și muncitorul cu chip desfigurat, despre care eram acuma sigur că nu e tatăl meu, iar în timp ce, de peste tot, mă asaltau hohote de râs, mi-am băgat o mână-n buzunar, și-am pipăit fotografia tatei, și-am simțit că mă podidește plânsul, dar am strâns din dinți, și am făcut stânga-mprejur, și am început să alerg spre blocul nostru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
tresări violent, inima Îi bătu mai tare. - Explică-te! - Să cădem la Învoială: vii cu mine la bordul vasului, eu Îți explic totul, dar În schimb mă lași să fug. TÎnăra femeie se forță să-și stăpînească emoțiile care o asaltau și, ridicîndu-și arma, Îl ochi. - Nici vorbă! Treci În fața mea, Înaintează! Scriitorul o privi o clipă ca o fiară gata să sară, apoi făcu o strîmbătură decepționată și se Întoarse Încet. Coborîră interminabila scară fără ca Ryan să Încerce vreun gest
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
Terra-Nova. O șansă la un milion ca cineva să supraviețuiască mai multe zile Într-o apă brăzdată de curenți reci. O șansă la un milion. Lucas nu credea că are mai mult de atît pentru a o păstra pe Marie. Asaltat de ziariști, skipperul salvat prin miracol - cum titrau unii - ceru pînă la urmă să fie lăsat În pace. - Ascultați, băieți, de zile Întregi visez la momentul ăsta. O s-o regăsesc În sfîrșit pe femeia pe care o iubesc... pentru ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
bine făcută e o plăcere reală; iar asta, se gândea acum Michel răsfoind paginile cu lenjerie (Senzual! Corsetul!) din catalogul său, ar fi absurd s-o negi. Personal, se masturba puțin; fantasmele care, pe vremea când era tânăr cercetător, Îl asaltaseră pe Minitel sau chiar sub chipul unor tinere femei reale (adesea reprezentante comerciale la mari laboratoare farmaceutice) Îl părăsiseră Încetul cu Încetul. Acum Își consuma liniștit declinul virilității cu masturbări anodine, pentru care catalogul 3 Suisses, completat ocazional cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
că s-a sinucis, câțiva ani mai târziu. În fine, nu cred să aibă vreo legătură: dar să fii În același timp homosexual, catolic integrist și regalist e totuși un amestec cam complicat. În fond, Djerzinski Însuși nu fusese nicicând asaltat - Își dădu seama În clipa aceea - de reale frământări religioase. Cu toate astea știa, de foarte mult timp, că metafizica materialistă, după ce demolase credințele religioase ale secolelor precedente, fusese ea Însăși distrusă de progresele recente ale fizicii. Era ciudat că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
beau apa minerală. O jumătate de oră, nu mă deranjează nimeni. Mă simt un pic ca și cum aș fi în carantină din cauza nu știu cărei boli fatale. Puteau măcar să-mi dea niște reviste. Tonele de reviste Heat și Hello cu care m-a asaltat nonstop Trish mi-au deschis treptat apetitul pentru bârfă. În cele din urmă, se aude o bătaie în ușă și intră Ketterman. — Samantha, avem nevoie de tine în sala de consiliu. Sala de consiliu ? Hopa. Îl urmez pe Ketterman pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
să-și încheie pledoaria ; trebuia să se facă avocat pledant. Mă ajută să servesc somonul, după care mă îmbrățișează și-mi spune să-l sun după ce am avut timp să mă gândesc. Pe urmă pleacă și rămân singură în bucătărie, asaltată de gânduri. Am fost atât de convinsă că fac bine. Am fost atât de sigură pe mine. Dar acum... Îi aud iar în minte argumentele. Și fiecare dintre ele atinge o notă care sună adevărat. Poate că mi s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
și blitzuri, dar nu-mi pasă. E lucrul cel mai bun pe care l-am făcut în viața mea. Au ! Fuck ! Își duce mâna la față. Asta pentru ce naiba a fost ? Ziariștii s-au strâns ciorchine în jur și ne asaltează cu întrebări, dar îi ignor. Tu mă pui în situații jenante, îi spun aproape scuipându-l. Ești un zero barat în comparație cu el. Un zero barat. Spre groaza mea, simt că ochii mi se umplu de lacrimi. Trebuie să-l găsesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
Întreaga omenire a fost de acord că evreii nu au dreptul să trăiască. E o idee care‑ți pătrunde În sânge. Alți oameni pot avea opțiuni - atenția le este solicitată când de o soluție, când de alta, dar când sunt asaltați de felurite soluții aleg În conformitate cu Înclinațiile lor. Însă pentru „poporul ales” nu există alegere. Nu s‑a mai auzit și nu a mai fost simțit niciodată un asemenea volum de ură și de negare a dreptului la viață, iar voința
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
un lucru de rafinament. Polonius ia parte la un ospăț, la care nu mănâncă, ci e mâncat de viermi - răsplata pentru o viață de ospețe. Nu‑ți poți aplica eficient măsurătoarea ta umană. Până să‑i poți stăvili, morții te asaltează. Ce‑ar fi spus Ravelstein despre duioșia lui Rosamund? „Delicatețe feciorelnică.” Dând, poate, a Înțelege: „E o ființă sentimentală și trebuie lăsată În voia ei. Chestiunile astea trebuie gândite bine de fiecare adult. Cât despre salamandrele roșii, cred că le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
aparatul criogenic manifesta încă din 459HTZ221 anumite erori interne, există toate șansele ca el să fi murit. SCURTA ȘI PLICTISITOAREA VIAȚĂ A LUI KJUS Kjus se afla exact unde își dorea. Visul i se îndeplinise, imaginile la care jinduise îl asaltau din toate părțile și se gândea cu dispreț la cele șase luni de izolare în care nu se uitase decât la aurora boreală și la foci. Față de realitatea trupurilor care se zbenguiau pe muzică și își semnalau unul altuia pofta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
simțea atât de demoralizat, încât nu mai era în stare nici să dea ordine. Se răspândea indisciplina; toată compania, care fusese martoră a măcelului, era cuprinsă de aceeași senzație de lehamite. Chipurile ciopârțite ale morților, duhoarea cadavrelor, tânguiala muribunzilor îi asaltau noaptea. Încetară să se mai simtă soldați. Într-o dimineață, într-un cătun pierdut, s-au întâlnit cu compania „Charlie“ și au fost gata-gata să se înfrunte cu focuri de armă. A doua zi, i s-a acordat o permisie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
Mai întâi voia să facă popas la o cafenea, de unde să-și ia la pachet un sendviș cu șuncă. Hugo murea de foame, dar în ultima vreme cam asta era starea lui permanentă. Tot felul de pofte gastronomice ciudate îl asaltau în cele mai stranii momente. El presupunea că era din cauza nervilor generați de iminenta apropiere a nașterii copilului. În săptămânile din urmă, el, și mai puțin Amanda, fusese cel care se trezise în mijlocul nopții ca să mănânce sendvișuri cu unt de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
acea stare de relaxare a organismului, deoarece În acea stare, se normalizează pulsul, tensiunea și chiar valorile ce se constată la analiza sîngelui, contribuind la Îmbunătățirea stării generale a organismului și la vindecarea unor boli. Deși nu m-a mai asaltat cu o altă Întrebare, după cum mă privea, era clar că Dragoș nu prea părea Îndeajuns de mulțumit de explicațiile mele. Era desigur un subiect destul de pretențios, despre care se putea discuta mult În contradictoriu, riscînd la fel de mult ca discuția să
Viaţa-i complicat de simplă by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91691_a_93569]
-
să-și vânture halatul pentru a-i dezveli picioarele până mult mai sus de genunchi. Rămași singuri, cei doi prieteni își acoperiră gurile cu palma pentru a nu se auzi dincolo de ușă râsul lor molipsitor. - Ce este, frate? Te-a asaltat diva? întrebă Emilian, manifestându-și curiozitatea. - Da, așa se pare... Parcă niciodată nu a fost atât de impetuoasă ca azi... Cred că a fost atacul final. Sper! Marian Malciu - Auzi? Știi ceva?... Vrei să scapi de ea ori doar o
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
Îmi place să fiu pozitivă. Generalul e inofensiv și plin de fidelitate. E discret și delicat. Cu el, lumea mă respectă, fiindcă generalul mi-a promis (nu-ți vine să rîzi?) că mă ia în căsătorie. Fără el, aș fi asaltată de toți, solicitată să-mi ofer grațiile cu bani și fără bani. N-ar fi decât o scăpare: să mă fac cu adevărat artistă. Știi, artistele își pot îngădui luxul de a fi puțin prostituate. Însă, vai, n-am talent
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
din toate încheieturile, dar o susținu și pe stăpână, și susținu și împuternicirile notariale, din care tradusese și care i se risipiseră prin poală. - Semnătura! ceru aviatoarea, abținîndu-se, din răsputeri, să nu alunece, și dânsa, pe eleșteul lacrimilor ce o asaltau, - "Robin Ferguson Floyd, baronet de Twinwood... Pink în ghilimele... Londra, 27 iulie 1921..." Acum era aprilie. Se deslușeau muștele ce se storceau, izbindu-se și rupîndu-și șalele de ochiurile de geam colorat, în culori ce parfumau lumina, făcînd-o să se
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
cumpără. Nu este atât de important pentru ele, dragostea e mare și poate se gândeau cu puțină invidie la nepoții lor de acasă, poate de vârsta lor, nu aveau șansa să cunoască femeia indiferent de vârstă și de aceea îi asaltau. Bărbații se iau după criterii greșite și de multe ori suferă inutil, de aceea trebuia să înțeleagă că femeia este stăpână cu blândețea ei acaparatoare< astfel ciclul se închide perfect. Doamna Schwartz a trăit singură, tristă însă mereu optimistă, a
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
de abordare, documentație, concepție ideologică, au totuși, În marea lor majoritate, o trăsătură comună, și anume noutatea. Toate au apărut În anii 90 și În primii ani ai mileniului al treilea. Poate niciodată istoria contemporană nu a fost atât de asaltată de cercetarea științifică, de publicistică, de producția de carte, dar și de interesul unui public larg, pentru care această perioadă reprezintă o parte din propria lui viață. Firește, au apărut lucrări extrem de diferite ca grad de documentare, capacitate de interpretare
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]