1,082 matches
-
se umflă în pene: Ia uitați-vă, aici! Asta e fata noastră, Caterina. E la liceu, tocmai în capitala de județ, unde hălăduiesc șefii cei mari, în frunte cu primul-secretar de la Partid... Caterina ne face cinste: învață bine și e ascultătoare, nu cum sunt fetele de azi... Printr-un semn nevăzut, pe care, însă, Iov îl înțelese, Profetul îl chemă să i se alăture. Amândoi priviră îndelung la poza cea mai mare a Caterinei, care se uita la ei cu ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Reginei Să fi fost orele două din după-amiaza toropită de soare când, în pajiștea greierilor, prin țârâitul, zumzăitul, zbârnâitul și alte vibrații atât de bogate în sensuri, fiecare vietate află vestea despre neașteptata ștafetă trimisă de neamul cel harnic și ascultător al furnicilor. În timp ce Greierele-dregător despecetluia cu gesturi iscusite pergamentul răsucit în șnur roșu de mătase, solii, în hainele lor pline de pulberile drumului străbătut cu destulă trudă, tropoteau spre umbrosul han al oaspeților de seamă. În locuințele cele simple ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
cerbi și Coane Marii fac ape-ape, rotunjesc colțuri și asperitățile chirpiciului atoateânconjurător. În colțul casei stă o poză, cețoasă, hologramă, parcă, mama cu Marcel, la pușcărie. Fratele, Trandafir, de sub un cerb, făcea cartofi prăjiți în sobă cu lemne. „Era băiat ascultător, deștept, nu se apleca să fure nici o hârtie de pe jos. Dădea bună dimineața, bună ziua. Suntem foarte amărâți... sunt și lovit de mașină și doctorul mă tot amână să-mi scoată tija, mă amână de juma’ de an. Era muncitor la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
zid din beton cenușiu, de culoarea unui pântece de animal. Lângă zid era parcată o mașină neagră, care abia se zărea din pricina întunericului. — Roata din față, îi spuse cu voce spartă bărbatul cu pelerină. Străine, scoate sculele din mașină. Gaston, ascultător, și-a vârât trupul lui mătăhălos pe ușa deschisă pe jumătate. Mirosea a parfum înăuntru. — La spate, sub scaunul din spate... este o sacoșă neagră... spuse bărbatul fără să-și scoată mâinile din buzunare. Gaston a pipăit și a găsit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
a venit de la sine, fără sentimente de vinovăție din partea unuia sau a altuia din noi. Probabil că mă plictisisem, prea făcea cum Îi spuneam și, În plus, mă Întâlneam și cu alte femei, care nu erau așa de docile și ascultătoare ca ea. Treptat, acestea i-au luat locul În ordinea priorităților, atâta tot. În curând a sosit și Noriko. Keiko Kataoka simțea că se umezise, după ceva timp, fără ca măcar să fie atinsă. — Îmi cer mii de scuze, Începu Keiko Kataoka
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
lui, produsul unei fabrici de undeva, tare departe - un motor devotat, cu personalitate. Toate motoarele din ziua de azi păreau să fie japoneze, produse de roboți. Firește, erau de încredere, deoarece piesele erau atât de bine reglate și atât de ascultătoare, dar, pentru un om ca domnul J.L.B. Matekoni, motoarele astea erau la fel de insipide ca o pâine albă feliată. Nu era nimic de capul lor, nu tu fibră, nu tu particularități aparte. În concluzie, nu era nici un fâs să repare un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
întorc de la plimbare, July stă cuminte la ușă până Doradia intră în casă, se dezbracă, își dă jos hainele groase, apoi o ia în brațe s-o spele pe tălpi ca să nu facă mizerie în casă. E o cățelușă tare ascultătoare. Numai de o meteahnă n-o poate dezvăța stăpâna... când vin musafirii și încearcă să se descalțe, July este prezentă, fiind înnebunită după șireturi, le scoate dintre degetele oamenilor și se joacă cu ele de mama focului. Simpatică din cale
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
preț de-un ceas. Și s-ar putea să nu ți se întâmple nici nenorociri neobișnuite în intervalul acestei veșnicii. CEZARA: Bufonule, tu ești nebun! Ce spune povestea despre noi doi? BUFONUL: Așezați într-o barcă de cedru, coborau pe ascultătoarele valuri ale fluviului... CEZARA: Stai! Din ce-i făcută barca asta. Făt-Frumos? IERONIM: De unde să știu eu? Din "pefele", probabil. Recuzită, ce vrei? CEZARA: Apoi nu așa! Dânsul zice că-i de cedru! IERONIM (cu disperare): Nea Costică, cedru, n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
evident plictisit, cu o altă pancardă, pe care scrie Fluviu și Barcă de cedru. O înfige în locul primeia.): Pe asta o iau înapoi, că-i în inventar. (iese cu prima pancardă) CEZARA: S-auzim mai departe, Bufonule. BUFONUL: Cum ziceam: ... ascultătoarele valuri... El își rezima fruntea încununată cu flori albastre de genunchii ei, iar pe umărul ei cânta o pasăre măiastră... CEZARA: N-auzi, iubitule? Fruntea încununată cu flori albastre..." Flori, înțelegi? IERONIM: Uite ce: dumnealui zicea ceva și de-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
sub acoperișul și sub mila Măriilor Voastre. Mă bucur de oameni blânzi și buni, și caut, pe puterea mea, să fiu de ajutor la rându-mi. LIOARA: Jupâneasa Ilinca mi-a spus că ești meșteră la socoteli, dreaptă, cinstită și ascultătoare. Așa că te întreb să-mi spui cam ce ți-ar plăcea să faci tu în viața asta, fata mea? Că doar n-ai să rămâi mereu ajutor jupânesei Ilinca. LIANA: Măria Ta, în viață nu faci doar ce-ți place
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
croită strâmb? Înghit felia de brânză - bună brânză, am vorbit cu țăranul ăla să mai aducă, i-o iau pe toată -, arunc și juma de roșie În gură, de era să mă Înec și mă duc pe balcon, ca omu’ ascultător. Să nu zică femeia, jumătatea vieții tale, tovarășa de muncă și de idealuri, mamă eroină, că nu faci ca ea, atunci când spune ea, În momentul ăla. Nu mai târziu, că dacă te duci o secundă mai târziu se consideră afront
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
un mic monstru ce doar cerea, luîndu-și, cînd Îi venea bine, zborul pentru totdeauna, de parcă nici n-ar fi fost. O loterie a naturii, puțini părinți erau cîștigători; cei ai lui Thomas pierduseră; ar fi vrut să aibă un fiu ascultător, dar acesta le amărîse o vreme viața; nu se mîndriseră cu el, muriseră tineri Încă. Dacă ar fi trăit, ar fi vrut măcar un nepot, care să le semene lor. Un urmaș pe care să Îl crească altfel; nu ar
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
de la Yurmala. Căci era curată nebunie. Am blocat întregul grup pe malul mării, am rămas într-un minut în costum de baie și am înotat lung, în apa aceea ca sângele închegat. Pe mal, colegii mei serioși și elevii mei ascultători răcneau cuvinte grele. Cred că Liviu nu a mai suportat să audă atâtea sudălmi la adresa dirigăi lui. M-am trezit cu el în mare, râzând cu gura până la urechi: - Acum măcar ne înjură pe amândoi! Starea conspirativă cred că a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
de la izvor e tarat și castrat filosoficește. Cred că greșeala morală a început atunci. În ’90, eu eram nime-n lume, public vorbind, și nu puteam să mă pun cu marele intelectual. Pe scurt, m-am comportat ca o vițică ascultătoare. Au zis prietenii mei bărbați, mai cu pedigree filosofic să tac, am tăcut. Și acum am paginile acelea de replică la generalizările lui pripite despre Facultatea de Filosofie. Mă uit la ele și mă privesc cu reproș. Și tu ești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
foarte importantă. Te rog să ne arăți cum vei răspunde. Îmi arată un telefon de pe o masă din apropiere. Doar nu vorbește serios. Ba... se pare că da. — Trebuie să zici: „Bună seara, casa Geiger”, îmi șoptește Eddie. Mă ridic ascultătoare. Traversez sera și ridic receptorul, ignorând amețeala. — Bună seara, spun cu cel mai încântător ton de copil de nota zece. Casa Geiger. Cu ce vă pot fi de folos ? Eddie și Trish arată de parcă toate dorințele de Crăciun li s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
nu-ți cer să identifici aromele. Spune-mi doar care e senzația ta. Îmi întinde lingura, pentru a treia oară. Mai gustă o dată - și de data asta închide ochii. Să închid ochii ? — OK. Înghit sosul din lingură și închid ochii, ascultătoare. — Așa. Ce simți ? aud glasul lui Iris în ureche. Concentrează-te asupra aromelor. Doar asupra lor. Cu ochii complet închiși, uit de tot restul și-mi concentrez întreaga atenție asupra gurii mele. Și nu simt decât lichidul cald și sărat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
ce-o să fac în clipa următoare ? spun într-un final, ridicând neputincioasă din umeri. — O să mă ajuți să curăț fasolea pentru prânz. Vorbele ei sunt atât de fără drept de apel că nu-mi pot reprima un surâs. O urmez ascultătoare în casă, iau un castron mare cu păstăi de fasole și încep să le rup cum îmi arată ea. Păstăile într-un coș de pe podea. Boabele zdravene de fasole în chiuvetă. Același gest, iar și iar și iar. Pe măsură ce sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
relaxare la țară. Are de lucru și e foarte important să nu fie deranjată, așa că domnul Geiger și cu mine am invitat-o să stea la noi. Aș dori să-i pregătești camera de oaspeți. — Prea bine, aprob din cap ascultătoare. — Te rog să-i pregătești tu patul și să aduci și un birou... cred că-și aduce laptopul cu ea. — Da, doamnă Geiger. — Melissa e o fată foarte isteață. Trish aprinde o țigară cu bricheta ei Tiffany. Extrem de motivată. Una
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
părând complet șocat. Pe bune? Da! zic, enorm de ușurată brusc pentru că am reușit să‑mi iau piatra de pe suflet. Adevărul e că e... îngrozitor. — Să mi‑l dau jos? Da. Ia stai, dă‑ți și vesta. El își dă ascultător vesta și puloverul jos - și e incredibil, arată mult mai bine doar în cămașă simplă albastră. Aproape... normal! Apoi am o inspirație subită. — Stai așa! Fug la mine în cameră și înșfac una din sacoșele de pe scaun. În ea e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
lire! — De ce? — Trebuie să fie prețuri realiste. Îi arunc o privire severă. Altfel, vei fi dat afară de la licitație. — OK... Atunci, 1000 de lire. — Nu! Poți să oferi... 10 lire, zic apăsat. — Bine atunci. Zece lire. Își lasă mâna jos, ascultător. — Cincisprezece lire, vine o voce din spate. — Douăzeci! țipă o fată din față. — Douăzeci și cinci, zice Tarquin. — Treizeci! — Treizeci și... Tarquin îmi surprinde privirea, se înroșește și se oprește. — Treizeci de lire. Mai licitează cineva peste treizeci...? — Caspar se uită în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
numit de fier datorită asprimii sale nefaste, de plumb, datorită răutății ce abundă și întunecat, din lipsă de autori...“ Tolea o privea fix pe domnișoara Gina, așteptând confirmarea, bucuros că poate angaja o discuție amicală cu o atât de instruită ascultătoare... Zâmbetul ei parșiv era un bun stimulent pentru sfidătoarele sale prelegeri. Dar nemaipomenitul Gerbert, papa Silvestru, ce zici de el? Ideea imperială și cea romană, amintire și speranță, să consoleze marile tristeți ale lumii? Genere graecus, imperio romanus. Grec - prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
prin casă, ca să mă preseze; îmi tot dădea câte o palmă sau câte un bobârnac, iar apoi, nu știu ce s-a întâmplat, nu prea-mi dau seama, pur și simplu lucrurile s-au înrăutățit din ce în ce mai mult... —Gheață! zice Charlotte autoritar. Jim, ascultător, își pune iar bucata de carne congelată pe ochi. Trebuie să spun că e foarte ușor de intimidat. Maureen și-a găsit victima perfectă. Până acum, nu te-am mai văzut niciodată cu vânătăi, observă Jennifer. Întotdeauna avea grijă, mormăie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
deschid gura și înghit aer, așa cum peștii înghit aerul-apă, branhiile mele sunt pline de sânge, scuip pe frunzele uscate, sângele care rămâne lucios pe paleta gălbuie a frunzelor de castan, vreau să dansez Mamă! Câte nu poate face o păpușă ascultătoare! Iar tu nu ești o păpușă ascultătoare, Miorița! Mama o să te învețe totul despre dans, uite, te iau în brațe, îți scot andrelele din trupul tău vulgar de opulent, indecent de roz, și-ți arăt cum se joacă ciuleandra, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
înghit aerul-apă, branhiile mele sunt pline de sânge, scuip pe frunzele uscate, sângele care rămâne lucios pe paleta gălbuie a frunzelor de castan, vreau să dansez Mamă! Câte nu poate face o păpușă ascultătoare! Iar tu nu ești o păpușă ascultătoare, Miorița! Mama o să te învețe totul despre dans, uite, te iau în brațe, îți scot andrelele din trupul tău vulgar de opulent, indecent de roz, și-ți arăt cum se joacă ciuleandra, dar să nu amețești când ... Nu, nu amețesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
fac tot ce spui, Tata a plecat să moară, putea să mai întârzie pe-aici, el mă lăsa să întreb, știu că tu m-ai născut, tu poți să faci ce vrei chiar dacă mă mai naști o dată, tot fetița ta ascultătoare am să fiu, îndoliată de curiozitate, de ce e dincolo de gard, dincolo de noi e școala și dincolo de școală o alta mai mare în care am să fiu eu și am să întreb, dar dincolo de oameni și oameni și mare, ce e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]