3,652 matches
-
CU CHIRURGIA TUMORILOR CEREBRALE În ultimele decade ca urmare a introducerii mijloacelor de investigație moderne, a progreselor realizate în neuroanestezie dar și a introducerii tehnicilor microchirurgicale, a microscopului operator, aspiratorului ultrasonic, alături de introducerea de dată mai recentă a neuronavigație și asistare RMN intraoperatorie, mortalitatea legată de actul operator a scăzut dramatic. Majoritate seriilor publicate în ultimii ani menționează o mortalitate situată între 1-2,7%. Așa cum este de așteptat, persoanele vârstnice au riscul cel mai ridicat de apariție a decesului în primele
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
24 martie 1997 și către procuror pe 31 martie (filele 48, 49,189), iar avocatul este același Scorțeanu Eugen. Este limpede că Băjinaru Marin se afla în dezacord cu cei trei hoți. S-au încălcat astfel dispozițiile legale referitoare la asistarea inculpaților de către apărător și, deci, recursul trebuia admis la Galați și la Curtea Supremă de Justiție. Singurele probe privind inculparea lui Băjinaru sunt declarațiile hoților. Chiar când este opozabil unui singur hoț,Băjinaru nu este crezut, dar se acordă crezare
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
Spre deosebire de Margaret Mead, eu nu trebuie să merg până la celălalt capăt al lumii ca să fac ceva muncă de teren. Pentru majoritatea oamenilor de știință partea cea mai incitantă a cercetărilor este momentul descoperirii: găsirea fragmentului de os care explică totul, asistarea la accidentul fericit din ceruze etc. De multe ori secretul constă în elemente pe care le-am mai văzut, dar cărora nu le-am văzut atunci semnificația. Un exemplu din munca noastră este efectul bumerang, despre care am vorbit în
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
că aceasta reprezintă aptitudinea persoanei de a încheia singură acte juridice civile. Ca și în reglementarea anterioară definiția deține elementul definitoriu, ce constituie regula în materie de capacitate de exercițiu și care constă în încheierea de acte juridice (fără obligativitatea asistării sau reprezentării de către altă persoană). Maturitatea psihică este legată de vârsta majoratului. Articolul 8 alineatele 1 și 2 din Decretul nr. 31/1954 prevedea în acest sens: "capacitatea de exercițiu începe la data când persoana devine majoră. Persoana devine majoră
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
din Decretul nr. 31/1954. Într-o formulă simplificată, capacitatea de exercițiu este definită ca aptitudinea persoanei de a încheia singură acte juridice civile. Definiția surprinde elementul definitoriu al capacității de exercițiu, constând în încheierea de acte juridice, fără obligativitatea asistării sau reprezentării de către o altă persoană (art. 37 din noul Cod civil). Capacitatea de exercițiu deplină, începe la data când persoana devine majoră (18 ani). Cu toate acestea, minorul care se căsătorește dobândește capacitate deplină de exercițiu. În situația în
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
trebuie adus în discuție. Nu de puține ori am văzut situații în care operatorul aducea ca argument suprem al performanței chirurgicale o anastomoză perfectă, dar bolnavul avea infarct subendocardic întins, cu sindrom de debit cardiac scăzut, necesitând suport inotrop și asistare mecanică a circulației, deși funcția ventriculară preoperatorie era bună și nu avea infarct în antecedente. O anastomoză perfectă nu absolvă chirurgul de responsabilitatea eșecului. ̨ n urma actului medical la care consimte în deplină cunoștință, bolnavul se așteaptă la prelungirea
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
acut de miocard (39, 40). Gradul 1 de instabilitate hemodinamică răspunde la administrarea de catecolamine. Gradul 2 de instabilitate răspunde doar în cazul în care se adaugă inserția balonului de contrapulsație. Gradul 3 necesită by-pass-ul cardiopulmonar sau un sistem de asistare mecanică a ventriculului stâng. Șocul cardiogen Mortalitatea precoce la bolnavii operați în șoc cardiogen după infarctul miocardic acut depinde de asemenea de o serie de alți factori de risc și într-o măsură esențială de metodele terapeutice folosite. ̨ n
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
până la operație sau până la stabilirea prin puncție percutană a by-pass-ului cardiopulmonar, mortalitatea este mare și datele din literatură lipsesc. Cu toate acestea, folosirea metodelor moderne de protecție miocardică intraoperatorie pe durata clampării aortei și terapia postoperatorie adecvată incluzând sistemele de asistare mecanică a ventriculului stâng pot asigura supraviețuirea postoperatorie precoce a cel puțin 50% din pacienți (42). Supraviețuirea la distanță depinde de prevalența celorlalți factori de risc. Afecțiuni asociate Diabetul zaharat insulino-dependent Diabetul zaharat insulino-dependent este un puternic factor de risc
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
1 mm) cu leziuni semnificative (stenoze > 50%). Revascularizarea incompletă are drept consecință posibilitatea constituirii unui infarct miocardic într-un teritoriu deservit de o arteră coronariană cu o stenoză semnificativă. Răsunetul hemodinamic este în funcție de mărimea zonei infarctizate putând ajunge până la necesitatea asistării mecanice a circulației. Chiar dacă a fost depășită perioada perioperatorie, infarctul miocardic poate apărea oricând în teritoriul rămas nerevascularizat ceea ce mărește semnificativ riscul de deces după operația de by-pass aortocoronarian. Nefolosirea arterei mamare interne Standardul revascularizării chirurgicale a miocardului îl constituie
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
hormonii circulanți, presiunea de perfuzie scăzută, diuretice, hipotermie, aprotinina, microembolii, hemoliza, circulația extracorporeală prelungită afectează funcția renală. O dată instalată, insuficiența renală este grevată de o rată crescută a decesului. Chirurgul Progresele tehnologice înregistrate în materie de circulație extracorporeală și de asistare mecanică a circulației, drogurile noi folosite în anestezie și în terapia postoperatorie, perfecționarea mijloacelor de protecție miocardică au marcat fără îndoială un progres important în reducerea incidenței complicațiilor și a deceselor după operațiile pe cord deschis în general, și după
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
pentru evidențierea imediată a succesului sau eșecului revascularizării miocardului (97). Recoltarea adecvată a conductelor arteriale sau/și venoase, atenția deosebită ce trebuie acordată protecției miocardice în special în cazurile particulare (infarct miocardic în evoluție, sindrom de debit cardiac scăzut cu asistarea mecanică a circulației), coordonarea echipei chirurgicale și colaborarea adecvată cu anestezistul și perfuzionistul reprezintă numai câteva din elementele ce pot influența decisiv evoluția bună sau, dimpotrivă, nefavorabilă a bolnavului. Anestezia Anestezia este un factor de risc pentru deces după operația
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
o revascularizare chirurgicală eficientă. Factori de risc instituționali în revascularizarea miocardică Instituția în care se efectuează intervenția chirurgicală influențează rezultatele revascularizării chirurgicale a miocardului. Logistica disponibilă este importantă și uneori decisivă în rezolvarea complicațiilor apărute în urma intervenției chirurgicale. Mijloacele de asistare mecanică a circulației (balon intraaortic de contrapulsație, sisteme de asistare ventriculară, ECMO) au schimbat evoluția și prognosticul bolnavilor cu disfuncție ventriculară severă și sindrom de debit cardiac scăzut. Hemofiltrarea și hemodializa au făcut posibilă supraviețuirea bolnavilor la care postoperator s-
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
miocardică Instituția în care se efectuează intervenția chirurgicală influențează rezultatele revascularizării chirurgicale a miocardului. Logistica disponibilă este importantă și uneori decisivă în rezolvarea complicațiilor apărute în urma intervenției chirurgicale. Mijloacele de asistare mecanică a circulației (balon intraaortic de contrapulsație, sisteme de asistare ventriculară, ECMO) au schimbat evoluția și prognosticul bolnavilor cu disfuncție ventriculară severă și sindrom de debit cardiac scăzut. Hemofiltrarea și hemodializa au făcut posibilă supraviețuirea bolnavilor la care postoperator s-a instalat insuficiența renală acută și au oferit șansa bolnavilor
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
unei ateroscleroze difuze și o alterare a mecanismului de autoreglare vasomotorie (146). Asocierea folosirii balonului de contrapulsație intraaortică cu apariția accidentelor vasculare cerebrale se bazează pe riscul emboliei ateromatoase, dar și pe condițiile speciale care impun folosirea acestui sistem de asistare mecanică a circulației (sindrom de debit cardiac scăzut cu hipotensiune prelungită). Faptul că folosirea ventului pentru decompresia ventriculului stâng este asociată în unele studii (140) cu o incidență crescută a complicațiilor neurologice de tip I sugerează drept cauză a acestora
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
atacuri și privesc cu seriozitate oferta de a dezvolta împreună cu Rusia un sistem de apărare antirachetă, care să îmbunătățească securitatea întregii Europe. Statele Unite sprijină schimbul de informații despre activități militare, ceea ce include și efectuarea unor vizite în instituții militare, precum și asistarea la aplicații militare. Ca urmare, se impune să se acorde atenție Acordului privind forțele armate convenționale din Europa, care, timp de peste 20 de ani, a constituit un pilon al controlului asupra armamentului convențional, al transparenței și al încrederii, dar la
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
substanțială cu privire la modul contemporan în care se practică asistența socială în țara noastră, și chiar cu implicarea destul de avansată a Bisericii în sistemul public de asistență socială. De altfel, D. Stan consideră asistența socială preștiințifică ca fiind, de fapt, o "asistare empirică". Este posibil ca practicile spontane de întrajutorare care se foloseau cu precădere în societatea tradiționalistă să nu poată fi socotite ca fiind o asistență socială profesionistă, care, de fapt, este una organizată, bazată pe elemente științifice în ceea ce privește funcționarea ei
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
trebui să intervină și lasă loc cu destul de mare larghețe unor proceduri uzuale în perioadele în care ea nu era fundamentată din punct de vedere științific (epistemologic, organizatoric, metodologic, terapeutic etc.). Despre modalitățile preștiințifice de intervenție spunem că formează conținutul asistării empirice, iar despre cele care se desfășoară în conformitate cu exigențele cunoașterii științifice afirmăm că reprezintă asistența socială. Între asistarea empirică și asistența socială diferențele sunt importante. Forțând puțin nota, am putea spune că ele exprimă distanța dintre rezidual și rațional, dintre
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
nu era fundamentată din punct de vedere științific (epistemologic, organizatoric, metodologic, terapeutic etc.). Despre modalitățile preștiințifice de intervenție spunem că formează conținutul asistării empirice, iar despre cele care se desfășoară în conformitate cu exigențele cunoașterii științifice afirmăm că reprezintă asistența socială. Între asistarea empirică și asistența socială diferențele sunt importante. Forțând puțin nota, am putea spune că ele exprimă distanța dintre rezidual și rațional, dintre spontan și organizat, dintre întâmplător și premeditat, dintre soluția de moment și cea de perspectivă, dintre neștiințific și
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
este asemănătoare celei din alte țări" (Mănoiu, Epureanu, 1996, p. 4). Am cercetat cu multă atenție câteva materiale despre asistența socială în România și despre începuturile ei. Marea majoritate a studiilor pe care le-am parcurs au vorbit despre o "asistare empirică" (Stan, 2003, p. 473) începând cu formarea statelor feudale românești, în secolul al XIII-lea, pe meleagurile noastre. Totuși, prin deducție, mai există o problemă importantă de abordat în privința asistenței sociale preștiințifice (pe care am putea să o definim
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
se afla într-o stare de început, nedezvoltată. Nu e așa, pentru că: fenomene disruptive au existat întotdeauna, ca în toată lumea, și pe teritoriile românești, iar reacțiile asistențiale de răspuns la acestea s-au produs în mod firesc; particularitatea formelor de asistare la români a fost aceea a prevalării intervențiilor empirice (deoarece spiritul comunitar a fost foarte puternic), dar, aproximativ în aceeași perioadă cu lumea occidentală, a fost organizat și la noi "serviciul social" sau asistența socială; deși nu beneficiau de servicii
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
a asistenței sociale ca știință de sine stătătoare. În perioada tradițională, lucrătorul social era în general un bun creștin. Întotdeauna eforturile lucrătorului social, ale creștinului care slujea aproapelui aflat în dificultate erau direcționate către anumite interese, cum ar fi: 1. asistarea familiei; 2. grija față de cei săraci; 3. asistarea copiilor orfani; 4. asistarea văduvelor; 5. asistarea tuturor persoanelor sau a grupurilor care au suferit din cauza unor calamități;4 Sigur, Biserica va rămâne în continuare cu aceste preocupări într-o formă mult
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
În perioada tradițională, lucrătorul social era în general un bun creștin. Întotdeauna eforturile lucrătorului social, ale creștinului care slujea aproapelui aflat în dificultate erau direcționate către anumite interese, cum ar fi: 1. asistarea familiei; 2. grija față de cei săraci; 3. asistarea copiilor orfani; 4. asistarea văduvelor; 5. asistarea tuturor persoanelor sau a grupurilor care au suferit din cauza unor calamități;4 Sigur, Biserica va rămâne în continuare cu aceste preocupări într-o formă mult mai restrânsă, pentru că inclusiv accesul la resurse se
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
social era în general un bun creștin. Întotdeauna eforturile lucrătorului social, ale creștinului care slujea aproapelui aflat în dificultate erau direcționate către anumite interese, cum ar fi: 1. asistarea familiei; 2. grija față de cei săraci; 3. asistarea copiilor orfani; 4. asistarea văduvelor; 5. asistarea tuturor persoanelor sau a grupurilor care au suferit din cauza unor calamități;4 Sigur, Biserica va rămâne în continuare cu aceste preocupări într-o formă mult mai restrânsă, pentru că inclusiv accesul la resurse se va restrânge odată cu modernizarea
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
general un bun creștin. Întotdeauna eforturile lucrătorului social, ale creștinului care slujea aproapelui aflat în dificultate erau direcționate către anumite interese, cum ar fi: 1. asistarea familiei; 2. grija față de cei săraci; 3. asistarea copiilor orfani; 4. asistarea văduvelor; 5. asistarea tuturor persoanelor sau a grupurilor care au suferit din cauza unor calamități;4 Sigur, Biserica va rămâne în continuare cu aceste preocupări într-o formă mult mai restrânsă, pentru că inclusiv accesul la resurse se va restrânge odată cu modernizarea statelor europene și
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
mănăstire, pe lângă spitalul propriu-zis, se aflau și câteva chilii, care aveau o destinație precisă și anume ajutorarea săracilor și îngrijirea bătrânilor bolnavi de către cei din Fundația Colțea. Se poate vedea că pe parcurs, odată cu trecerea timpului și cu evoluția lumii, asistarea socială se transformă treptat într-un proces chiar de intervenție socială, în care putem vorbi și de anumite etape de desfășurare în practica asistenței sociale. De asemenea, se mai poate vorbi de încă un aspect foarte important. Unii dintre domnitorii
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]