6,930 matches
-
către un alt punct nevralgic al istoriei ce străbate Articolele burgheze. La o altă graniță, care pare să le fi scăpat, deopotrivă, distinșilor combatanți. Într-un loc, Steinhardt mărturisește că i-a fost greu să nu-și taxeze, cu vorbe aspre din Pantelimonul copilăriei, un amic romancier care aruncase, în treacăt, părerea conform căreia interdicția de a publica, pe timpul alianței cu Germania fascistă, le-a fost, până la urmă, prielnică gazetarilor evrei. Aceștia ar fi avut, carevasăzică, vreme să se cufunde în
Metrologia lecturii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8067_a_9392]
-
față de ceea ce fac și fața de cei cărora li se adresează. Toate aceste vedete m-au întrebat, fără greș, când mă apuc de-o emisiune în care să poată veni și povesti și cânta și se întâlni fără teama miștourilor aspre, rugoase, dureroase, ofensive. Sigur că am îndoieli în legătură cu mine însămi, după anii aștia, habar n-am dacă ce-am făcut atunci era bine și dacă aș mai încerca ar fi măcar ca atunci. Doar că bucuria cu care am fost
Teo Trandafir ar putea reveni în televiziune by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/78500_a_79825]
-
mi se pare normal, așa a fost de când lumea, pentru poezie, așadar, pe care, uimitor, toți încearcă s-o facă, toți vor să li se atingă sufletul de ea, toți aspiră, și-atât de puțini sunt primiți să rămână, de asprul jude, care este timpul, în aura gloriei... Doamna în verde și Vântul serii, poartă, stimate coleg, în modul cel mai naiv stigmatul desuetudenii de care vorbeam la început. însăși intrarea într-un dialog concret cu natura și fenomenele ei mi
Poemul și scrisoarea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/7859_a_9184]
-
mine". "Eu am fost educat de un părinte duhovnic care mi-a spus că și atunci când nu plătești bilet de autobuz furi". "Eu sunt fericit cu faptele mele. Sunt curat cu conștiința. Eu respect legile lui Dumnezeu. Ele sunt mai aspre. Cu sechestrarea, eu, Becali, poate nu trebuia să fac așa. Cu schimbul de terenuri știam că alea sunt scumpe". După ce mi-ați dat cei trei ani, am fost deranjat de modul în care s-a comportat șeful de la probațiune. Mă
Becali, cu Dumnezeu în instanță. Vezi declarațiile by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/78762_a_80087]
-
Chină are legi aspre în privința prostituției, care pot ajunge în caz de trafic de carne vie și la pedeapsa cu moartea. O razie a Poliției a împrăștiat că pe potârnichi clienții unui bordel din Changchun, gonindu-i în jos, pe burlane, orice, numai să
Operaţiunea Burlanul: cum fug clienţii goi puşcă de la bordel. În China () [Corola-journal/Journalistic/70157_a_71482]
-
ani,/ să fii mai puțin inteligentă și mai degrabă castă,/ să umbli desculță prin bucătărie/ și să te cheme cineva, posesiv, umilitor și vulgar, Ťnevastăť./ Nu știu dacă te-aș iubi mai mult atunci -/ poate că aș scrie aceleași rânduri aspre, sceptice și fără poezie/ și aș cugeta, la fel, cu neliniște și amuzament,/ la bazinul tău prea larg și la sânii de strictă simetrie". Versurile sunt din poemul Ipoteze, publicat în 1942. O clipă cu un poet dispărut dintre noi
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7376_a_8701]
-
a reclama de la acesta torentul de fericiri umane. Ce trebuie să se întâmple? În fapt, statul nu este un ciung și nu poate fi. El are două mâini, una pentru a primi și una pentru a da, altfel spus, mâna aspră și mâna blândă. Activitatea celei de-a doua este în mod necesar subordonată activitații celei dintâi. La rigoare, statul poate lua și să nu dea. Asta s-a vazut și se explică prin natura poroasă și absorbantă a mâinilor sale
Frédéric Bastiat - Statul by Bogdan C. Enache () [Corola-journal/Journalistic/7395_a_8720]
-
jugul tiraniilor ; dorim ca armata noastră glorioasă să fie încă, dacă trebuie, armata libertății". Vedeți că mâna blândă a statului care dă și împarte va fi foarte ocupată sub guvernul Montagnardzilor. Credeți, poate, că la fel de ocupată va fi și mâna aspră, această mână care penetrează și scotocește în buzunarele noastre? Deschideți ochii! Curtezanii popularității nu și-ar cunoaște meseria dacă nu ar avea arta, arătând mâna blândă, de a ascunde mâna aspră. ș...ț Credeți că, dacă Montagnardzii ajungeau la putere
Frédéric Bastiat - Statul by Bogdan C. Enache () [Corola-journal/Journalistic/7395_a_8720]
-
Credeți, poate, că la fel de ocupată va fi și mâna aspră, această mână care penetrează și scotocește în buzunarele noastre? Deschideți ochii! Curtezanii popularității nu și-ar cunoaște meseria dacă nu ar avea arta, arătând mâna blândă, de a ascunde mâna aspră. ș...ț Credeți că, dacă Montagnardzii ajungeau la putere, nu ar fi fost victimele mijloacelor pe care le-au folosit pentru a o câștiga? Cetățeni, în toate timpurile două sisteme politice au existat, și ambele pot fi susținute din motive
Frédéric Bastiat - Statul by Bogdan C. Enache () [Corola-journal/Journalistic/7395_a_8720]
-
genul de femeie care poate lăsa oricând racheta deoparte, își pune o rochie elegantă, tocuri și poate avea la picioare orice bărbat doar dacă zâmbește. E sexy și frumoasă deopotrivă. Un detaliu mi-a atras însă atenția la rusoaică. Mâinile aspre, bărbătești, nefirești. Mâinile muncite, care spun povestea a mii de ore grele de antrenamente... Mâinile care nu sunt deloc în concordanță cu restul armonios al trupului. Mâinile, dovada vie că tânăra de 27 de ani și-a dedicat viața tenisului
MARIA SHARAPOVA. DETALIUL care îi strică imaginea Mariei Sharapova by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/74022_a_75347]
-
premierul Victor Ponta, proiectul noului Cod Rutier urmează să fie adoptat în ședința de Guvern de miercuri. În condițiile în care consideri că ai fost nedreptăție de organul de Poliție, amenda o poți contesta. Victor Ponta vrea introducerea de sancțiuni aspre prin noul Cod Rutier care să restricționeze dreptul de a șofa în cazul celor care comit accidente grave soldate cu morți, premierul referindu-se la cazul unei studente în vârstă de 19 ani care a fost lovită chiar pe trecerea
Cum poţi contesta o amendă după adoptarea noului Cod Rutier by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/68499_a_69824]
-
adunate la un loc, nu dau liantul unei structuri întregi, ci doar destrămarea unui mileu sfîșiat. Nu-i nimic mai compromițător decît o reflexie" (p. 23) scrie la un moment dat Nietzsche și toată cartea este o colecție de reflexii aspre pe marginea culturii și muzicii europene. Dar Cazul Wagner nu e defel o carte compromițătoare - nimic nu-l poate compromite pe Nietzsche -, ci ilustrativ pentru tipul de meditație cu temei ranchiunos. Afli din ea ce înseamnă să faci filozofie plătind
Șarpele cu clopoței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6860_a_8185]
-
înțelegerea lor adevărată. Înțelegere, de la intellegere, bunica înțelegerii noastre de astăzi. Nu-i o minune că infinitivul vechi, noi l-am păstrat intact? Cel mult, dacă înțepat ca de un spin i-am dat un sunet și un înțeles mai aspru... Verb limpede, răspicat, nerv al unei orientări istorice lucide. Sub acțiunea lui, realitatea capătă proporții firești. Și fiindcă totul este inteligibil, efortul pare mai ușor, dificultatea mai lesne de biruit. Numai utopia nu are dificultăți, nepunând nicio problemă, universalul planând
Intellego – înțelegere by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6867_a_8192]
-
de bucurie și de tristețe, / în clipele voastre cele mai intime / așa cum de peste optzeci de ani de viață / moașa Ileana pomenește numele tuturor morților noștri / la zilele mari ale anului". Precedate de subiectivități absolute, demiurgice: „În puritatea ta armonioasă și aspră / regăsesc uriașa putere / a celui ce poate trezi o nouă credință / peste deruta popoarelor / înspăimîntate de prea multă materie (...) Setea mea de iubire adevărată / poate oricînd întemeia / o nouă Împărăție în lume". O sete cosmogonică așadar ia în felul acesta
Impactul cu istoria by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6756_a_8081]
-
în fața nimănui. Cînd îi scriu numele îmi revin în minte frumoasele versuri: „Durere, tu spadă de fildeș / cu nimeni luată-n comun / sînt moarta frumoasă din burgul / în care se spun / povești despre Silvia Kerr / în părul coral tăinuind / un aspru jungher" și mă întreb dacă Gabriela Melinescu nu făcea o trimitere la ea. Dar să revenim la poezia Ursul, pentru a-ți spune că, la scurtă vreme după ce am scris-o, am participat la niște întîlniri cu publicul pe litoral
Ileana Malancioiu: „Dumnezeu nu ne pune la nesfîrsit mîna în cap" by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Journalistic/6761_a_8086]
-
așez încă o dată/ zidirea amintirii mele/ peste timpul lui răscolit./ Podețul mă aștepta să îl trec/ dar azi e doar țărâna scursă/ pe când Oltul învârtea în spume libere/ chei de orgolii mari de ape tulburi/ Și-atunci tac cu lacrimi aspre/ care-i plâng clipele/ și-mi vreau trupul să fie/ o corabie în lanțuri/ care să dezlege veșnic/ malul ferecat și al lui drum". Sunt aici jumătate din suma textelor trimise. Au mai rămas șapte titluri poate pentru altă dată
Poemul Și scrisoarea by Cristina-Monica Moldoveanu () [Corola-journal/Journalistic/7922_a_9247]
-
-i nuvelă drept descriere istorică; între personajul literar Doamna Chiajna și cel istoric real nu mai există nici o diferență, deoarece nuvela și istoria au ajuns interșanjabile: "Am cercat, sunt cîțiva ani, a reprezenta, în această doamnă, un caracter de muiere aspră, vitează și ambițioasă. Poate că atunci, într-o nuvelă istorică, am exagerat puțin trăsăturile portretului; dar cronica și relațiunile ambasadorilor străini la Constantinopol ne stau dovadă spre a-ncredința despre curagiul și despre uneltirile zavistioase ale doamnei Chiajne sau Cesarine
Estet până la capăt by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7434_a_8759]
-
ipoteza argumentării cu astfel de motive." Cronicarul oferă, ca premiu, o sticlă de șampanie, cui reușește să descifreze aceste fraze. Oameni și hiene În editorialul său din revista Tomis (numărul din martie, 2009), Despre mercenarii mediatici, Bogdan Papacostea scrie cuvinte aspre, întru totul îndreptățite, la adresa mass-media din România: "Ce resorturi ascunse îi transformă deopotrivă pe patronii și angajații trusturilor media și pe consumatorii produselor lor într-o haită de hiene înfometate în căutare de cadavre? Undeva, în devenirea lor umană, trebuie
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7444_a_8769]
-
marilor cetăți grecești sau romane. Exemplul clasic, pentru noi, este cel al lui Ovidiu, exilatul de la Pontul Euxin. Firește că situațiile nu sunt simetrice cu cele ale exilaților contemporani: în cazul invocat, individul era obligat să trăiască într-un tărâm aspru, al barbarilor și barbariei, departe de binefacerile civilizației. Astăzi, nimeni nu e atât de nebun încât să emigreze de bunăvoie în Somalia sau Bangladesh. Emigrarea voluntară reprezintă - cu un termen generic - căutarea unei vieți mai bune. În epoca actuală, a
V-ați gândit să plecați din România? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7446_a_8771]
-
frumoasă (știu că treaba noastră este să vorbim despre cărți, dar nu pot fi atât de ipocrit încât să spun că în literatură acest aspect chiar nu contează), ci mai ales pentru originalitatea viguroasă a poeziei sale, desprinse din lumea aspră a locuitorilor Deltei Dunării. O combinație de suflet rusesc și sânge tătăresc în care revoltele vîsoțkiene se topesc printre pahare de vodcă în melancolii eseniene, viața oamenilor este guvernată de reguli ancestrale, iar obiectele au nume cu sonorități seducătoare și
Arheologia Eu-lui by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7454_a_8779]
-
se judecă în alb și negru, nimeni nu mai pune în balanță contextul epocii respective. Pentru tinerii cu veleități literare, aflați în plină epocă a terorii pe băncile facultății, cu spiritul justițiar specific vârstei, cedările celor mari erau prilej de aspre comentarii reprobatoare. Jumătate de secol mai târziu, punând în ecuație toate datele momentului respectiv judecata se nuanțează sensibil. Scrie Gabriel Dimsianu în anul 2002: Iar când s-a întâmplat ca vreunul dintre ei (marii scriitori interbelici - n.n.) în anii târzii
Martorul necesar by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7933_a_9258]
-
afecțiunii” presupune că această căldură, dar și dragostea părintească reprezintă factorii critici în producerea fericirii și siguranței copiilor. Convingerea că părinții lor îi iubesc îi ferește pe copii de respingeri, chiar dacă sunt pedepsiți fizic, mai spune ea, și disciplina mai aspră nu conduce automat la un comportament antisocial. Asociațiile de părinți răspund însă că lovitul subminează relația de încredere reciprocă dintre un copil și tutorele acestuia. Îi învață pe copii să fie violenți. Tinerii ne spun că lovitul îi supără, dar
Părinții își pot bate copiii, dacă cei mici se simt iubiți, spun cercetătorii by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/79656_a_80981]
-
diverselor probleme, soțiile își poartă firesc ochii tumefiați sau buzele umflate în urma bătăilor casnice, nunțile, botezurile și înmormântările se transformă în spectacole stradale cu mulți decibeli, la care, vrând, nevrând, direct sau indirect, participă tot cartierul. Viața la periferie este aspră, iluziile sunt mărunte, mizele minore, iar existența se derulează monoton, într-un areal foarte redus, pe coordonate cât se poate de previzibile. Prin realismul său viguros, caracterul dur, fără urmă de sentimentalism al narațiunii, materia colțoasă din care sunt modelate
Parfum de mahala by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7974_a_9299]
-
Ale pământului, ale norilor, ale mele...". Naivitate tușantă și amestec de voci lirice. Întoarcere, care începe cu o acumulare de sintagme oarecum căznite, are un final care-i răstoarnă înțelesurile, și-o înăsprește: "Mă întorc de lângă luminile vii,/ De lângă piatra aspră și dură,/ De lângă izvoarele aurii,/ Cu semnul rotund al morții pe gură." Flacăra albă e o frumoasă, iernatică iubire: "Viscolul arde ca flacăra,/ Arde ca părul tău de mărgean./ Nu mai știu, sunt o mie de ani ori un an
Cîntecele inocenței by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7825_a_9150]
-
-ul editurilor la experții bancari, cu toții sunt de acord că de-a lungul anului va înfrunzi vița de vie peste case, plasmele, interzise ori distruse de penele dese de electricitate, vor dispărea de pe fața pământului, iar oamenii, îngroziți de viața aspră, vor deschide una câte una, toate cărțile uitate pe rafturile bibliotecii, căutând tihna vizitiului de car.
Puterea cititorului by Doina Ruști () [Corola-journal/Journalistic/7657_a_8982]