2,113 matches
-
fac parte din științele poetice. Pornind de la clasificarea aristotelică, în școlile din perioada scolastică se folosea și o altă clasificare. Științele erau clasificate în științele principale, ce alcătuiau trivium: gramatica retorica și dialectica, și cele secundare, ce alcătuiau quadrivium: aritmetica, astronomia, geometria și muzica. În Renaștere se încearcă o nouă împărțire a științelor inspirată de Pliniu și Lucrețiu. Ea avea la bază ordinea în care Dumnezeu a creat lumea, după Geneză 57. În acest context putem vorbi de exemple despre științele
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
sau agregatelor majore (a rocilor); istoria speciilor sau agregatelor minore (a plantelor și animalelor). Fiecare dintre părțile componente ale naturii constituie o parte a obiectului cercetării. Aceste ramuri ale istoriei naturale vor inspira nașterea de științe noi, cum ar fi astronomia, meteorologia, biologia, geologia, etc. Chiar dacă existau studii care țin de aceste științe, ele nu erau suficiente pentru a constitui o ramură științifică. Modul în care Bacon a prezentat științele a schimbat mult direcția de cercetare a acestora. Putem vorbi aici
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
situează matematica, ce trebuie să cuprindă în formule ceea ce științele naturii au descoperit. Matematica este de două tipuri: matematica pură, din care fac parte algebra, geometria și aritmetica, și matematica mixtă (astăzi ar purta numele de matematică aplicată) alcătuită din astronomie, cosmografie, arhitectură și arta mașinilor. Toate științele naturii au drept scop "să studieze axiomele comune ale celorlalte științe și condițiile generale ale existenței lucrurilor"65. Științele rațiunii poartă numele generic de filosofie naturală. O altă parte a filosofiei naturale o
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
realizează o separare între adevăr și fals ordonând lumea, eliminând elementele îndoielnice. Primele sunt cunoștințele transmise prin simțuri, ulterior lumea viselor și imaginarul. După aceasta sunt eliminate științele indiferent de tipul acestora. Cenzura acestora privește atât științele lucrurilor compuse: fizica, astronomia, medicina, care pot fi privite cu ușurință ca îndoielnice datorită relației dintre sensibil și aceste științe, dar și aritmetica și matematica în ansamblu, ce sunt mai greu cenzurabile. Finalitatea zilei întâi constă în neidentificarea nici unui element cert, dar și în
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Culianu, Ioan Petru, Gnozele dualiste ale Occdentului, Editura Nemira, București, 1995. Culianu, Ioan Petru, Iocari Serio. Știință și artă în gândirea Renașterii, Editura Polirom, Iași, 2003. Cusanus, Nicolaus, De docta ignoratia, http://www.cusanus-portal.de Delambre, M., Histoire de l'Astronomie du Moyen Age, Mme Ve Courcier, Imprimeur Libraire pour les Sciences, 1819. Delambre, M., Histoire de l'astronomie moderne, Paris: Mme Ve Courcier, Libraire pour les sciences, 1821. Delumeau, Jean, Grădina desfătărilor. O istorie a paradisului, Editura Humanitas, București, 1997
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
artă în gândirea Renașterii, Editura Polirom, Iași, 2003. Cusanus, Nicolaus, De docta ignoratia, http://www.cusanus-portal.de Delambre, M., Histoire de l'Astronomie du Moyen Age, Mme Ve Courcier, Imprimeur Libraire pour les Sciences, 1819. Delambre, M., Histoire de l'astronomie moderne, Paris: Mme Ve Courcier, Libraire pour les sciences, 1821. Delumeau, Jean, Grădina desfătărilor. O istorie a paradisului, Editura Humanitas, București, 1997. Delumeau, Jean, La civilization de la Renaissance, Arhaud, Paris, 1984. Delumeau,Jean, Mărturisire și păcatul, Editura Polirom, Iași, 1998
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Antichitate și Renaștere. Gândirea Evului Mediu, vol. II, Editura Minerva, București, 1984, p. 30. 140 Etiene Gilson, La philososphie au Moyen Age, tome II, Payot & Cie, Paris, 1922, p. 56. 141 Ibidem, p. 57. 142 M. Delambre, Histoire de l'Astronomie du Moyen Age, Mme Ve Courcier, Imprimeur Libraire pour les Sciences, 1819, p. 241. 143 Roger Bacon, Opus majus, apud Octavian Nistor, Între Antichitate și Renaștere. Gândirea Evului Mediu, vol. II, Editura Minerva, București, 1984, p. 201. 144 Ibidem, p.
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
vita, si causa nei corpi, che per un'accidentale violenza si trovano fuori del loro essere e riposo naturale". 182 Nicolai Copernici, Opera omnia, tome II, Officina Publica Libris Scientificis, Varsaviae, 1975, pp. 7-8. 183 M. Delambre, Histoire de l'astronomie moderne, Paris: Mme Ve Courcier; Libraire pour les Sciences, 1821, p. 142. 184 Galileo Galilei, Dialoguri asupra științelor noi, Editura Academiei, București, 1961. 185 Galileo Galilei, Dialog despre ce două sisteme principale ale lumii, Editura Științifică, București, 1962. 1 Conciliul
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Bruno, Galilei în fața justiției, Editura Sport Turism, București, 1982, p. 172, Galileo Galilei, Dialoguri asupra științelor noi, Editura Academiei, București 1961, Galileo Galilei, Dialog despre cele două sisteme principale ale lumii, Editura științifică, București 1962, M. Delambre, Histoire de l'astronomie moderne, Paris: Mme Ve Courcier, Libraire pour les sciences, 1821, I. Bernard Cohen, Revolution in Science, Harvard University Press, 1985. 12 Doru Cozma, Socrate, Bruno, Galilei în fața justiției, ed. cit., pp. 261-270. 13 Ibidem, p. 278. 14 Ibidem, p. 279
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
e mondi (Opere italine, Leo S. Olschki Editione, Firenze, 1999), dar și în cele publicate în spațiul German cum ar fi De immenso et innumerabilibus (Giorado Bruno, Oeuvres completes, Les Belles Lettres, Paris, 1994). 124 M. Delambre, Histoire de l'Astronomie du Moyen Age, Paris: Mme Ve Courcier, Imprimeur-Libraire pour les sciences, 1819. 125 Georges Minois, Istoria infernurilor, Editura Humanitas, București, 1998, pp.192-212. 126 Nicolaus Cusanus, De docta ignoratia, apud, Octavian Nistor, Între Antichitate și Renaștere. Gândirea Evului Mediu, vol
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
și ce slab mijloc" (Paradisul, Cîntul XXXIII). Bun cunoscător al științei epocii sale, extraordinar autodidact, Dante era stăpîn pe tutto la scibile (tot ce se putea cunoaște și ști) la începutul veacului al XIV-lea în ce privește istoria, teologia, matematica, fizica, astronomia, dialectica, zoologia. Iubitor și bun cunoscător al Antichității el va deschide prin opera sa zorii prerenașterii. Toma De Aquino îi era unul dintre dascălii preferați. T.S. Eliot îl consideră în eseul său, Dante, scris în 1929, "cel mai universal dintre
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
cuprinzătoare în plan global, de refuzare a literaturii ca obiect de predare în universități chiar de către cei care o practică. "Uitați-vă oriunde vreți, ne propune profesorul de la Universitatea Catolică din Washington, nu veți găsi nicăieri specialiști în chimie sau astronomie (sau optică sau ortopedie, cum doriți) care să susțină înfocat că obiectul muncii lor nu există, ori ar trebui înlocuit cu altceva, ori e cumva malefic social. În schimb, în studiile literare, cei care vor să facă din literatură principalul
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
publicate sub semnăturile celor doi mari matematicieni. Recunoscut ca autoritate în domenii de mare interes: mecanică analitică, mecanica vibrațiilor, teoria mecanismelor și mașinilor, aproximații și funcții speciale, probleme de control optimal, ecuații funcționale, optimizări în inginerie, biomatematică, istoria matematicii, mecanicii, astronomiei, astronauticii, prof.dr. docent D.I. Mangeron este autorul a peste 600 de lucrări publicate (memorii științifice, monografii, articole de cercetare, recenzii, articole de sinteză sau popularizare elevată, comunicări la marile manifestări științifice internaționale, lecții și conferințe la solicitarea unor universități de pe
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
era prof. Simion Sanielevici. Între 1938 și 1946 a funcționat la Universitatea Al.I.Cuza din Iași, Facultatea de Științe, ca preparator (1938- 1941ă, asistent (1941-1943) și șef de lucrări (1943-1946). La 1 oct. 1946 a fost avansat conferențiar pentru astronomie, predând cursuri de Astronomie și de Astrofizică la Facultatea de Științe până în 1948, apoi la Facultatea de Matematică și Fizică (1948-1962), respectiv Facultatea de Matematică- Mecanică (1962-1966). La 1 oct. 1966 a fost avansat, pe bază de concurs, profesor la
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Între 1938 și 1946 a funcționat la Universitatea Al.I.Cuza din Iași, Facultatea de Științe, ca preparator (1938- 1941ă, asistent (1941-1943) și șef de lucrări (1943-1946). La 1 oct. 1946 a fost avansat conferențiar pentru astronomie, predând cursuri de Astronomie și de Astrofizică la Facultatea de Științe până în 1948, apoi la Facultatea de Matematică și Fizică (1948-1962), respectiv Facultatea de Matematică- Mecanică (1962-1966). La 1 oct. 1966 a fost avansat, pe bază de concurs, profesor la Institutul Politehnic și la
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
apoi la Facultatea de Matematică și Fizică (1948-1962), respectiv Facultatea de Matematică- Mecanică (1962-1966). La 1 oct. 1966 a fost avansat, pe bază de concurs, profesor la Institutul Politehnic și la Institutul Pedagogic din Galați, unde a predat matematici speciale, astronomia, algebra și analiza matematică. Fiind suprasolicitat cu aceste două posturi, se pensionează în 1968 și se retrage cu domiciliul în comuna Ardeoani din județul Bacău, locuința soției sale, iar mai târziu se stabilește în orașul Bacău. De-a lungul anilor
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
de cercetare (dăm între paranteze numărul lucrărilor publicate pentru fiecare direcțieă: matematică și mecanică teoretică (7 - eclipse și ocultații (8 - de observație, 3 - teoreticeă, studiul fotosferei (5 - de observație și statistice, 3 - teoreticeă, planete și comete (6 - teoria orbitelor (4 - astronomie practică: metode noi de determinare a coordonatelor geografice (5 - teoria instrumentelor și metodelor astronomice (14), astronomie stelară statistică (7). Dintre lucrările cu caracter didactic menționăm: Curs de astronomie generală (1957) și Astronomie generală (1965). La acestea adăugăm lucrările de popularizare
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
eclipse și ocultații (8 - de observație, 3 - teoreticeă, studiul fotosferei (5 - de observație și statistice, 3 - teoreticeă, planete și comete (6 - teoria orbitelor (4 - astronomie practică: metode noi de determinare a coordonatelor geografice (5 - teoria instrumentelor și metodelor astronomice (14), astronomie stelară statistică (7). Dintre lucrările cu caracter didactic menționăm: Curs de astronomie generală (1957) și Astronomie generală (1965). La acestea adăugăm lucrările de popularizare a astronomiei: Despre supernove (1947), Astronautica și astronomia (1959), Vorbește Cosmosul (1962), Venus și Marte, ținte
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
observație și statistice, 3 - teoreticeă, planete și comete (6 - teoria orbitelor (4 - astronomie practică: metode noi de determinare a coordonatelor geografice (5 - teoria instrumentelor și metodelor astronomice (14), astronomie stelară statistică (7). Dintre lucrările cu caracter didactic menționăm: Curs de astronomie generală (1957) și Astronomie generală (1965). La acestea adăugăm lucrările de popularizare a astronomiei: Despre supernove (1947), Astronautica și astronomia (1959), Vorbește Cosmosul (1962), Venus și Marte, ținte apropiate ale zborurilor cosmice (1963ă, Precizarea unor condiții pentru producerea eclipselor (1965
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
teoreticeă, planete și comete (6 - teoria orbitelor (4 - astronomie practică: metode noi de determinare a coordonatelor geografice (5 - teoria instrumentelor și metodelor astronomice (14), astronomie stelară statistică (7). Dintre lucrările cu caracter didactic menționăm: Curs de astronomie generală (1957) și Astronomie generală (1965). La acestea adăugăm lucrările de popularizare a astronomiei: Despre supernove (1947), Astronautica și astronomia (1959), Vorbește Cosmosul (1962), Venus și Marte, ținte apropiate ale zborurilor cosmice (1963ă, Precizarea unor condiții pentru producerea eclipselor (1965), Construiți un telescop (1965
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
metode noi de determinare a coordonatelor geografice (5 - teoria instrumentelor și metodelor astronomice (14), astronomie stelară statistică (7). Dintre lucrările cu caracter didactic menționăm: Curs de astronomie generală (1957) și Astronomie generală (1965). La acestea adăugăm lucrările de popularizare a astronomiei: Despre supernove (1947), Astronautica și astronomia (1959), Vorbește Cosmosul (1962), Venus și Marte, ținte apropiate ale zborurilor cosmice (1963ă, Precizarea unor condiții pentru producerea eclipselor (1965), Construiți un telescop (1965), Planete gigantice (1967). Așa cum menționam la început, profesorul Victor Nadolschi
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
geografice (5 - teoria instrumentelor și metodelor astronomice (14), astronomie stelară statistică (7). Dintre lucrările cu caracter didactic menționăm: Curs de astronomie generală (1957) și Astronomie generală (1965). La acestea adăugăm lucrările de popularizare a astronomiei: Despre supernove (1947), Astronautica și astronomia (1959), Vorbește Cosmosul (1962), Venus și Marte, ținte apropiate ale zborurilor cosmice (1963ă, Precizarea unor condiții pentru producerea eclipselor (1965), Construiți un telescop (1965), Planete gigantice (1967). Așa cum menționam la început, profesorul Victor Nadolschi a avut un rol important în
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
definită pe scara civilizațiunii, astfel că se întemeiază pe o știință anterioară fără concursul căriia nu poate să se nască, si prepară o știință ulterioară, căriia la rândul sau îi va servi de temelie. Peste tot șanț șase clase: matematică, astronomia, fizică, chimia, biologia și sociologia. Cu fiecare clasă în sus descrește generalitatea și crește complicațiunea. Cea mai generală din toate, matematică, serva de bază astronomiei, deja mai complicată și mai puțin generală, care așterne calea unei ramure iarăși și mai
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
căriia la rândul sau îi va servi de temelie. Peste tot șanț șase clase: matematică, astronomia, fizică, chimia, biologia și sociologia. Cu fiecare clasă în sus descrește generalitatea și crește complicațiunea. Cea mai generală din toate, matematică, serva de bază astronomiei, deja mai complicată și mai puțin generală, care așterne calea unei ramure iarăși și mai complicate, fizică, de unde se dezvoltă apoi cu o complicațiune și mai sporită și cu o mai redusă generalitate chimia, de aci prin aceeași procedură biologia
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
Moldova. * „Complexul Muzeal de Științe ale Naturii Galați - obiectiv turistic transfrontalier” - Aplicant: Consiliul județean Galați; Parteneri: Complexul Muzeal de Științe ale Naturii Galați, Centrul Info Media Cahul. Proiectul urmărește dezvoltarea turismului transfrontalier și realizarea de schimburi de specialiști în domeniul astronomiei, botanicii, precum și dotarea cu echipamente ale observatorului și planetarului existent la Complexul Muzeal. * „Reabilitarea DJ 242 E, Oancea - Roșcani, km 0+00010+950” Inițiat de Consiliul Județean Galați, are ca obiectiv reabilitarea secțiunii de drum județean ce face legătura între
Republica Moldova, România şi Uniunea Europeană. Două decenii de colaborare. Bilanţ şi perspective by Sînzianu Iulian, Mătăsaru Viorel () [Corola-publishinghouse/Science/91759_a_92389]