64,210 matches
-
cu gesturi infinitezimale, publicul acolo unde vrei tu. Nu e vorba aici de a forța sau de a fi moralizator. Trebuie găsită acea parte interioară neîntinata care, de fapt, pe toți ne unește.” Dan Puric are o parte interioară care atinge profunzimi de nebănuit. Este de o sensibilitate rară, sensibilitate care face din actor un personaj și invers. Există undeva, un punct în care arta și spiritul se întâlnesc. Dacă reușești să observi acest lucru, abia atunci poți să spui că
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
melodică silabică dar și melismatică. Contextul disonanțelor este evidențiat prin mai multe ipostaze: amintim printre acestea clusterele, suprapuneri concomitente ale sunetelor în acorduri complexe - pe de-o parte, iar pe de altă parte pasajele cu intonație aproximativă, unde sunetele sunt atinse prin glissando. Se observă evitarea rezolvărilor pe unison, stare care determină o zonă oscilantă, îngrădită de propriile sale limite. Permutarea acelorași elemente sonore în cadrul vocilor din cor constituie elementul de variație în secțiunea de față, iar efectul îl reprezintă o
Citatul în creația pentru saxofon a lui Ștefan Niculescu (II) by Irina Nițu () [Corola-journal/Science/83129_a_84454]
-
de propriile sale limite. Permutarea acelorași elemente sonore în cadrul vocilor din cor constituie elementul de variație în secțiunea de față, iar efectul îl reprezintă o textură cu încărcătură dramatică puternică, redusă treptat prin diminuarea intensității cu care aceasta este afirmată, atingând în final sonorități abia perceptibile. Saxofonul tenor se alătură corului cu o melopee alcătuită preponderent din sunete lungi, ornamentate cu alte sunete scurte comparabile cu apogiaturile simple și duble. Sunetele pilon ale melodiei sunt sol, la, re, fiecare impunându-se
Citatul în creația pentru saxofon a lui Ștefan Niculescu (II) by Irina Nițu () [Corola-journal/Science/83129_a_84454]
-
goana ta, chemi martori și le arăți necivilizat, dar concret, cu degetul, răsăritul din fața lor, o poartă de cleștar, o pădure de măslini, un râu cu pietre nestemate. Ei se prefac că nu le văd, dar tu le vezi, le atingi, le Împarți cu ei, pe când ei râd neîncrezători, te arată la rândul lor cu degetul și Își șterg tălpile mânjite de haos pe bucățica de speranță din viața ta. Și din nou fugi și Încerci să-ți peticești speranța zdrențuită
Începutul iubirii. In: Editura Destine Literare by Roxana Vornicu-Struzu () [Corola-journal/Science/76_a_343]
-
mai fi la fel. Devenisem femeie În preajma Crăciunului și la un cadou mai frumos, nu aș fi putut visa. Idolul adolescenței mele mă transformase dintr-o copilă naivă, În cea mai frumoasă femeie de pe Pământ. Așa mă simțeam de când mă atinsese el. Nimic altceva nu mai conta În afara faptului că, lângă el, simțeam cum prind aripi și zbor. Acceptasem să devin femeiefemeia luideși mintea imi striga că, iubindu-l, fac doar un pact cu diavolul; un pact din care voi ieși
Începutul iubirii. In: Editura Destine Literare by Roxana Vornicu-Struzu () [Corola-journal/Science/76_a_343]
-
naționale. Din Spania musulmană, luth-ul oriental a ajuns ușor în Europa în sec. XIV, evoluând ulterior conform cerințelor muzicale europene de tip polifonic și armonic. Se ajunge în acest fel la luth-ul de tip renascentist, apogeul fiind însă atins în perioada barocă, atunci când se dezvoltă o familie extinsă de instrumente de tip luth. Al doilea instrument ca importanță în ierarhia organologică a muzicii arabo-andaluze este rebab ul, denumit în Europa și rebec. Rebab-ul este un instrument cu coarde
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
a înălțării perpetui în bunătatea lui Dumnezeu (ἐπέκτασις). Singurul scop al vieții umane este de a progresa continuu în perfecțiunea vieții divine, pentru a participa la Dumnezeu, pentru a-L experimenta pe El față în față și pentru a-L atinge, pentru a fi cunoscut de Dumnezeu personal și a deveni prietenul lui Dumnezeu. Dar acest scop simplu îmbrățișează întreaga realitate creată și toate aspirațiile sale<footnote Gladys Winifred Neufeld, Becoming divine: authentic human being, a Thesis submitted to the College
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
pentru că Dumnezeu este virtutea perfectă. Ce este viu prin natura sa este și de dorit pentru cei care îl recunosc și doresc să participe la el, și pentru că nu are nici o limită, atunci și dorința participantului, pe măsură ce se străduiește să atingă limita nelimitatului, descoperă că nu are nici un punct de oprire (στάσις)<footnote Idem, Despre viața lui Moise, PSB, vol. 29, p. 23. footnote>. În lucrările sale, Sfântul Grigorie face o descriere a creșterii dorinței în paralel cu cea a participării
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
nu se potrivește niciuna, deoarece El este mai presus de toate acestea. „L-am chemat pe nume, se exprimă întristată mireasa (sufletul), pe cât era cu putință să găsesc un nume pentru Cel nenumit. Dar nu există vreun nume care să atingă cu înțelesul lui pe Cel căutat. Căci cum ar putea fi provocat să răspundă printr-o chemare pe nume, Cel ce e mai presus de tot numele?”<footnote Ibidem, col. 892D-893A. footnote>. Părăsind calea afirmativă Și pășind pe o cale
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
Dar mireasa, ea însăși devine apoi o prelungire sau o replică a săgeții Fiului, din moment ce i s-a permis să „se împărtășească” de „eterna sa incoruptibilitate”. Von Balthasar comentează, în Présence et Pensée, pe marginea acestui remarcabil pasaj: „Nivelul mistic atins de suflet (aici) a trecut în mod clar dincolo de «filosofia» dorinței”<footnote Sarah Coakley, „Re-thinking Gregory of Nyssa: Introduction - Gender, Trinitarian Analogies and the Pedagogy of The Song” ..., p. 440. footnote>. După ce este rănită de săgeata iubirii dumnezeiești, mireasa devine
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
realitate: „Părinții se interesează de lucruri mărunte, ca, de exemplu când ai Început să mergi. Nimeni nu te Întreabă când ai Început să gândești. Primele gânduri, pas cu pas, dac-aș fi putut să le fac vizibile”. Nevoia de a atinge fizic fiecare concept În parte, fie el iubire, religie, depresie sau teribilism, se observă În această colecție de gânduri puse cap la cap pentru alcătuirea unui „roman”. Deși am rămas cu o oarecare impresie că lui Gospodinov nu-i plac
ALECART, nr. 11 by Vlad Tundrea () [Corola-journal/Science/91729_a_92887]
-
perfecțiunea nu este doar pentru „filosofi”<footnote Se referea deci la monahi folosind acest cuvânt. footnote> sau pentru asceții mănăstirilor care, de dragul iubirii lor pentru adevărata Înțelepciune, Hristos, se dedică „vieții filosofice”. Aceste persoane năzuiesc la cunoașterea divină, pentru a atinge „maturitatea intelectuală”, pe măsură ce Hristos crește În ei, dar asta nu Înseamnă o viață superioară din perspectiva credinței. Credința este una singură În Biserică: este mărturisită Împreună, ca un singur trup cu o singură voce În numele inefabil al Tatălui, al Fiului
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
singur trup cu o singură voce În numele inefabil al Tatălui, al Fiului Și al Sfântului Duh - În numele cu care sunt botezați creștinii. Mai mult, acei care conduc pe alții În Biserică trebuie să se străduiască, În perspectiva Sfântului Grigorie, să atingă desăvârșirea. În concepția Sfântului Grigorie, „virtutea lui Moise” - ca Întreaga perfecțiune creștină - Înseamnă asemănarea perfectă cu Dumnezeu prin slujire, Și nu prin cunoaștere, ca „Arhetip divin”. Arhetipul este cunoscut prin persoana lui Hristos, Care, prin Întrupare, a devenit Prototipul „omului
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
p. 433. footnote>. Sfântul Grigorie, relatând istoria evreilor și șovăielile acestora În credință și virtute, zice că „... legea Duhului nu Îngăduie, după porunca lui Moise, intrarea În Sfânta Sfintelor, celui ce nu-și spală cămașa conștiinței sale, dacă s-a atins de vreun gând muritor și vrednic de osândă”<footnote Idem, In Canticum canticorum, P. G. XLIV, col. 789A; PSB vol. 29, p. 133. footnote>. Atunci când face referire la tinerețea tumultuoasă și la tentațiile ei multiple, Sfântul Grigorie de Nyssa Îl
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
apa lacrimilor”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Despre desăvârșire, către monahul Olimpiu, În PSB, vol. 30, p. 466. footnote>. Sfânta Euharistie este hrană, dar și mijlocul unei mai mari dorințe după Dumnezeu. Intrând În credincios, Îl transformă și prin el atinge Într-un fel și pe ceilalți. Deci, Sfânta Euharistie are și o funcție extensivă: „cel care se Împărtășește se umple de daruri, care sunt lucrătoare. Împărtășit și plin de puterea lui Hristos euharistic, creștinul strălucește spre ceilalți ca mirosul unei
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
romanului românesc. Strategiile romanului metaficțional nu sunt receptate cu optimism, chiar dacă mulți dintre cei care răspund anchetei le vor folosi în propriile romane; ceea ce receptează negativ acești scriitori se concentrează în jurul convențiilor care risipesc gustul lecturii simple; un alt punct atins are în vedere pierderea ideii de metafizic, de vreme ce autorul optzecist nu va avea ca prim scop crearea lumii, ci ordonarea ei; în același timp, verbalizarea lumii, incursiunile teoretice, declarațiile despre roman sunt mult mai prezente decât romanul în sine. Spațiul
ALECART, nr. 11 by Anamaria Blanaru () [Corola-journal/Science/91729_a_92899]
-
3. footnote>, erau inamicii din interior, învățătorii gnostici care pretindeau a conserva o tradiție esoterică reprezentând adevăratul creștinism. Tuturor celor ce revendicau sfințenia vieții numai pe calea individuală, Sfântul Irineu le opune o instituție care posedă toate mijloacele pentru a atinge în mod sigur acest scop: Biserica, ce asigură misiunea de a sfinți. Dar afirmațiile sale, privind acest rol al Bisericii, sunt mai mult implicite decât explicite. Pentru el, posesiunea adevărului pare să se identifice cu aceea a mântuirii; cel ce
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
nu l-am fi suportat pe Hristos dacă ar fi venit la noi înconjurat în slava Sa nemuritoare. Prin urmare, Acesta s-a ajustat la starea noastră infantilă pentru a ne permite să creștem și să ne maturizăm până vom atinge stadiul în care suntem capabili să acceptăm darul existenței eterne de la Dumnezeu. Oamenii care se plâng de slăbiciunea prezentă a naturii umane sunt ignoranți, nerecunoscători și nesățioși. Înainte de a deveni ființe umane, adică, înainte de a fi copleșiți de patimi, ei
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
care le dibuia mai repede. Înțepătura mă deștepta cu o repeziciune uimitoare, dar, oricât aș fi vrut - ce-i drept, nici nu-mi prea doream -, n-aș fi putut nici măcar să-i arunc o vorbă răutăcioasă. Mulțumit că și-a atins scopul, pornea apoi să se zbenguie în jurul meu. De aici pornea tot jocul nostru. El avea o energie tulburătoare, cu care mă antrena în cele mai nostime activități. De dimineața până seara, îmi smulgea mii de zâmbete. Jocul ar fi
ALECART, nr. 11 by Elis Maruseac () [Corola-journal/Science/91729_a_92904]
-
se dăruiește toată! Imaginea privind înaltul nivel artistic al italienilor, care se desprinde din corespondența lui Ionel Perlea, se citește la fiecare rând, iar dirijorul trăiește - poate - cea mai sublimă și singura bucurie a carierei artistice pe care nu a atins-o nici la Cluj, nici la București. Concluzia? „Publicul entuziast! Dragostea pentru mine, parcă aș fi deja italian!” Viorel Cosma Autor: Ionel Perlea Limba română Destinatar: Nicolae Lubomirov Scrisoare (copie) Locul și data: [Milano] 1945 Colecția Viorel Cosma Dragă Lubache
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
în viața de astăzi? Aș vrea să aud că nu ai de nimic a te plânge, cel puțin din punct de vedere personal, căci greutățile de trai de astăzi din cauza acestei inflații nenorocite sunt un rău comun, cari nu te ating mai tare decât întreaga societate. Trebue însă să ne păstrăm calmul și curajul, o să mai vină odată și vremuri mai bune! Cert este că toți am devenit oameni săraci, temeliile au fost complect sdruncinate, e un fapt împlinit și deci
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
va fi epicentrul operelor lui Puccini începând cu Manon<footnote Idem, Dorsi, Fabrizio / Rausa/Giuseppe - Storia dell’opera italiana, ed. Bruno Mandori, Pavia, 2000, p. 504. footnote>. G. Verdi a început munca la parola scenica, deja în Otello și a atins perfecțiunea în Falstaff, în fluență, conciziune, naturalețe. Un moment de virtuozitate vocală lirică încă neatins rămâne fuga finală la 10 voci cu care Verdi încheie Falstaff. Cât privește melodicitatea din Manon, ea se apropie mult de bogăția melodică a operelor
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
pentru orchestrație și pentru rolul orchestrei în sublinierea expresiei muzicale. Inovațiile muzicale și contrapunctice ce caracterizează stilul său, sunt puse în slujba redării expresivității psihologice a personajelor. Astfel, stilul verdian în materie de recitative, dezvoltat pe parcursul evoluției sale componistice, va atinge în Aida o înaltă perfecțiune. Aici întâlnim modele de echilibru perfect între expresivitatea verbală și cantilenă. Aceeași preocupare o vom întâlni și la Puccini, care va pune culorile orchestrale și timbrale la loc de frunte, în construcția expresiei muzicale. Puccini
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
o profesoară pe care o respecta și o asculta ca pe un părinte. Numele ei era Gabe Bedry. O persoană cum rar găseai. Îi înțelegea pe elevi, îi respecta și, mai presus de toate, se ținea de ei până când toți atingeau potențialul maxim. Credea din tot sufletul în Jacob. Îl considera un băiat bun, talentat, care într-adevăr iubea materia pe care ea o preda. În 2012 se împliniseră deja patru ani. De când absolvise școala primară, tânărul fusese luat și antrenat
ALECART, nr. 11 by Leonard Ostafi () [Corola-journal/Science/91729_a_92908]
-
expresivitate a sensului (diferind de aceea de utilitate, pentru care limbajele semnalizatoare sunt optime). Astfel, trecerea OS prin verbalizare ține de un proces inițiatic, al recuperării din tăcere în rostirea cu sens, calificând percepția conștiinței ca auzire înțelegătoare sau înțelegere. Atingem aici stadiul maxim (al cincilea) al interpretării, căci nu opera se prezintă nemijlocit verbal ci gândirea este cea care o metamorfozează sub acest aspect.<footnote Verbalizarea făcută de autor (ca interpret el însuși), este o acțiune fie sincronă fie anterioară
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]