982 matches
-
de la oameni sau din alte surse. Atitudinea pe timpul colectării datelor Este greu să avem o atitudine imparțială; de fapt, probabil că este imposibil acest lucru dacă știm ceva despre problema în discuție. Pe măsură ce efectuăm documentarea, ar trebui să conștientizăm înclinația atitudinală. Odată recunoscută, putem să o contracarăm. În primul rând, prevenim aparitia subiectivismului în abordarea problemei. De exemplu, nu ignorăm unele date deoarece nu sunt în concordanță cu filozofia noastră. Surse de informații Câteva din sursele ce reprezintă izvoare primare de
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
rolul principal care face posibil fenomenul de conștiință și că, deși nu sunt procese identice, limbajul și gândirea se intercondiționează. Omul se definește pe sine ca personalitate, în relație cu ceilalți semeni, cu societatea în ansamblul ei, prin acțiunile comportamentale, atitudinale și de limbaj, iar gradul de cultură al unei persoane se reflectă cu precizie în modul său de exprimare orală și scrisă. Stimați participanți, mă adresez dumneavoastră și pe această cale, cu mesajul cultivării limbii, în sensul de a-i
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
se contureze și să se distingă organele de simț ale fetusului. Există însă și subiecți asurziți, cu hipoacuzie profundă dobândită în mica copilărie din cauze de traumă puternică la cap sau din cauze infecțioase și toxico-medicamentoase când se constată modificări atitudinale și emoționale la nivelul personalității după pierderea auzului. Diagnosticul diferențial se pune în opoziție comparativă cu psihopatiile severe, cu deficiența mintală, cu alalia, cu deficitul auditiv și cu autismul. Aproape jumătate dintre autiști sunt muți (Rimland, 1964) nu știu să
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
nu este un mod de cunoaștere științifică, ci intuitivă, materializându-se în flerul clinic care deschide o perspectivă complexă legată de simptomatologie. Actul terapeutic trebuie să se concretizeze prin modalități de influențare și de stăpânire a comportamentelor emoționale, motivaționale, temperamentale, atitudinale, caracteriale. Toate acestea sunt cerințe necesare în procesul de instruire-educare pentru că traversarea momentelor și situațiilor dificile impun atât cunoștințe științifice (teoretice) cât și un comportament atitudinal caracterial deosebit al terapeutului. Egalizarea șanselor de inserție socio afectivă le dă dreptul acestor
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
se concretizeze prin modalități de influențare și de stăpânire a comportamentelor emoționale, motivaționale, temperamentale, atitudinale, caracteriale. Toate acestea sunt cerințe necesare în procesul de instruire-educare pentru că traversarea momentelor și situațiilor dificile impun atât cunoștințe științifice (teoretice) cât și un comportament atitudinal caracterial deosebit al terapeutului. Egalizarea șanselor de inserție socio afectivă le dă dreptul acestor copii la educare, compensare, ocrotire și activitate profesională adecvată handicapului. În consecință depistarea și diagnosticarea precoce a deficientei trebuie să preocupe familia și terapeutul pentru asigurarea
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
Reamintesc aici "pilonul central" al tentativei de a "reinventa ideologia", și anume modalitatea de definire a acesteia drept sistem de credințe conturate în orice societate, credințe situate la nivelul imaginarului social și care, alături de mituri, legende, habitudini, tipare comportamentale și atitudinale , au rolul de a trasa un cadru normativ și acțional cu privire la stilul de funcționalitate al respectivei societăți 4. Dincolo de a fi un prim pas înspre a teoretiza o abordare normativă a ideologiei, definiția redată mai sus permite, în opinia mea
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
sensul unei schimbări radicale a prezentului, fără a oferi însă garanții de posibilitate pentru proiectele pe care le propune. Vehiculând credințe relative la organizarea prezentă a comunității și care au rol orientativ pentru practicile sociale, imaginarul instituie ideologic anumite tipare atitudinale și comportamentale. Realitatea produsă ca urmare a acestui proces nu este o simplă sumă de practici sociale particulare și izolate, ci un cadru instituțional evolutiv în care membrii societății își impărtășesc experiențele individuale și colective prin relaționare. În mod evident
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
ideologice cel de al doilea este un produs colectiv, pe care individul îl poate valoriza subiectiv. În condițiile în care o atare valorizare subiectivă este penetrată de sistemul de credințe împărtășite în plan social, fiind urmată de adoptarea anumitor tipare atitudinale și comportamentale și de participarea integrativă la anumite practici sociale, individul contribuie, ca membru al comunității, la instituirea socialului. Rezultă, de aici, cel puțin două aspecte: mai întâi, acela că nu poate exista realitate pe care să o denumim drept
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
de influență și control social, comunicare persuasivă, aspecte care se regăsesc în viața cotidiană în clasele de elevi. Elevul vine în grupul școlar cu un sistem axiologic format în familie. Adeseori, valorile familiei și ale școlii sunt diferite. Cunoașterea setului atitudinal și axiologic al copilului trebuie să constituie punctul de plecare de a cărui cunoaștere depinde succesul demersului pedagogic. Procesualitatea și dinamica relațiilor dintre elevi și profesor în clasă este puternic influențată de tipurile de relații ce se cultivă: competiție, cooperare
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
accentuează latura organizatorică a mediului educativ; schimbă rolul învățătorului/ profesorului și al elevului; flexibilizează și naturalizează interrelațiile. „Medierea proceselor de învățare socială nu este numai de natură afectivă, ci se distinge o mediere internă individuală, de natură cognitivă, afectivă, motivațională, atitudinală și valorică, și o mediere externă, de natură interpersonală, psihosocială și socială”. (Pavel Mureșan, p. 96) Un rol important în transmiterea influențelor educative are medierea prin mediul școlar. J. Bruner consideră că „o teorie a 52 instruirii, care trebuie să
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
Comunicarea este procesul prin care mesajele sunt emise, receptate și urmează a fi decodificate În scopul de a produce o schimbare comportamentală, atitudinală sau informațională. Comunicarea reprezintă modalitatea prin care oamenii intră În legătură cu mediul și cu ceilalți. Comunicare Înseamnă interrelaționare. (Miles, B.&Riggio, M., 1999 Remarkable Conversations, Baltimore Press) Intenționalitatea și interpretarea sunt parametrii care diferențiază comunicarea de o simplă interacțiune socială. Coupe
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lăcrămioara-Gabriela SCUTĂRIȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2165]
-
sau dispariția unor clădiri de utilitate publică în rural (școli, dispensare, cămine culturale) * Diversificarea materialelor de construcție Schimbarea psihosocială * Schimbări în relațiile interumane * Schimbări în structura valorică și normativă a unor grupuri sociale * Modalități de petrecere a timpului liber * Aspecte atitudinale legate de încredere, cooperare, competiție, asociere * Trăsături de personalitate specifice omului modern * Interes pentru viața politică și socială * Consum mediatic * Modificarea consumului * Schimbări în identitatea socială și colectivă a oamenilor * Apariția unor orientări postmoderne Schimbarea culturală * Deteriorarea sau dispariția unor
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
și al celor ce agreează schimbarea și o doresc. Am realizat acest portret comparativ pentru cele două sate, rezultând astfel patru profiluri 12. Ipoteza de lucru pe care am avansat-o aici este aceea că teama de schimbare ca orientare atitudinală apare cu precădere la cei ce au un status socioeconomic mai scăzut, pentru că în această categorie de oameni schimbările, chiar și de mică amploare, sunt de natură să bulverseze echilibrul material și social. Cei cu un status socioeconomic mai ridicat
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
chiar de modernizarea ei. Inovația nu este opusă tradiției, ci complementară ei, iar cele două reflectă dialectica vechiului și a noului (Cobianu-Băcanu, 1988). Ceea ce se poate remarca în literatura sociologică ce tratează această problemă este că, pentru a analiza conotațiile atitudinale și comportamentale se utilizează termenul de tradiționalism, el având de asemenea și conotații legate de măsurare adică se identifică și se măsoară prin instrumente specifice indicatori și variabile ale tradiționalismului și nu ale tradiției (vezi de exemplu, Bogdan Voicu, 1999
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
a societății la nivel macro, a grupurilor sociale, fiecare din aceste paliere, având definiții diferite. Evident, că, pentru demersul de față, interesante sunt toate formele modernității, pentru că putem analiza o comunitate rurală din punct de vedere al modernității comportamentale și atitudinale a indivizilor ei, dar și prin prisma modificărilor produse în cadrul acesteia în urma proceselor de industrializare și urbanizare, cu care este asociată modernitatea la nivel macrosocial. Așa încât le voi analiza în linii generale pe fiecare. Dacă abordăm modernitatea în sens larg
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
favorabilă riscului crește o dată cu nivelul de educație și cu venitul. Anova arată de asemenea și diferențe semnificative între urban și rural, în sensul că cei din rural sunt mult mai refractari la risc. Spiritul de economie indică de asemenea concentrare atitudinală a populației din rural spre tradiționalism, ea rămânând o valoare importantă a oamenilor, probabil cu originea în regimul comunist unde era intens valorizată, oamenii arătând în diverse moduri faptul că o apreciază. Importanța acestei valori scade în timp, spiritul de
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
consideră că creșterea respectului pentru autoritate este o schimbare bună, 4,4% că e o schimbare negativă și 8,6% optează pentru "Nu-mi pasă". Din această ultimă întrebare reiese mult mai bine propensiunea românilor pentru obediență, ceea ce indică tradiționalismul atitudinal al populației rurale (vezi graficele 3.1 și 3.2) Tendința spre planificare este surprinsă printr-un singur item în baza EVS 1999 (cel referitor la modul de cheltuire a banilor). Atât ruralul românesc, cât și urbanul sunt înclinate majoritar
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
observa că oamenii apreciază în mare măsură credința, familia, educația, munca, respectul pentru bătrâni, hărnicia, economisirea și mai puțin succesul, viața interesantă, averea, distracția, cu alte cuvinte apreciază valorile tradiționaliste și mai puțin pe cele moderne. Grafic 3.5: Modernitate atitudinală și comportamentală în Tălmăcel și Ludoș (medii) Sursa datelor: cercetare proprie (vezi Anexa 3, punctul 3, cu itemii utilizați în realizarea acestui grafic) Pentru a înțelege într-o manieră sintetică în ce măsură se poate vorbi de tradiționalism, modernitate și postmodernitate în
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
în sat? Avem două xerox-uri și buticurile în care sunt de toate..." (F.I., Ludoș); "Să fie asfaltat, să aibe liceu, școală profesională, o fabrică.." (A.M., Tălmăcel). 4. CONCLUZII Prelucrarea datelor prin analiză secundară arată că, din punct de vedere atitudinal, populația rurală a țării este preponderent înclinată spre tradiționalism, iar modernitatea este vizibilă mai ales în ce privește exterioritatea vieții cotidiene, adică dotarea gospodăriei, vestimentație, etc. Orientările postmoderne sunt, la nivelul anului 1999, vizibile mai ales la nivelul populației urbane. În rural
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Urmărind itemii relevanți pentru cele trei, tradiționalism, modernitate și postmodernitate, se poate concluziona faptul că tradiționalismului este mult mai bine reprezentat, decât celelalte două. Modernitatea își face simțită prezența mai ales la nivelul dotării gospodăriei și mai puțin la nivel atitudinal. Iar mentalitățile, atitudinile, valorile, comportamentele și strategiile de viață caracteristice postmodernității sunt slab sau deloc reprezentate în cele două comunități. Capitolul 4 SEMNIFICAȚII SOCIALE ALE COMUNITĂȚII ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII 1. ASPECTE PRELIMINARE Capitolul de față merge mai departe în analiza
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
identității sociale și culturale oferită de comunitatea ca întreg. În Ludoș însă mărcile identitare fie au dispărut, fie se reduc la aspecte negative, în condițiile în care preluarea elementelor culturale din afară este incompletă și devalorizată. Adică în plan declarativ, atitudinal, oamenii optează pentru păstrarea tradiției, a valorilor specifice satului, în timp ce în plan comportamental, real, tradițiile lipsesc iar valorile sunt împrumutate. Aici se manifestă un vid valoric și identitar, care de altfel este parțial responsabil de nemulțumirea și dezorientarea oamenilor. 6
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
cel al lui Dumitru Sandu care distinge 4 tipuri de gospodării agricole, pornind de la premisa că antreprenorul din agricultura românească de tranziție nu este o realitate, ci un tip ideal, el regăsindu-se în realitatea socială în configurații comportamentale și atitudinale diferite. Cele patru tipuri sunt empirice, adică rezultate din analiza unor date de sondaj (Sandu, 1999): * Gospodării agricole de subzistență integrală corespunde agriculturii tradiționale * Gospodării agricole de subzistență parțială corespunde agriculturii tradiționale Ambele tipuri apar în cadrul gospodăriilor cu suprafață redusă
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
arătat că la fel de important ca schimbările manifeste, obiective din plan social, demografic, economic sau politic, este modul în care oamenii percep și evaluează această schimbare. Și asta, pentru că aceste aspecte, deși aparent subiective, fac parte din mentalul colectiv, din bagajul atitudinal, care ordonează, ghidează și dictează comportamente și strategii de acțiune. Nu ne putem aștepta ca actorii sociali să sprijine reformele, să participe activ la procesul de tranziție dacă evaluările lor față de acestea sunt preponderent negative, dacă se tem de schimbare
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
persoanele cu un venit mai modest, cu mai puțină educație, cu resurse mai precare în plan social; în al doilea rând, datele au arătat că teama de schimbare nu apare în mod singular, ci ea se asociază cu alte orientări atitudinale din același registru fatalism, pesimism în legătură cu viitorul, consum mediatic scăzut, evitarea riscului, lipsa de interes pentru viața politică și socială. A fi pro sau contra schimbare presupune deci a avea un cumul unitar, cu consistență internă, de atitudini, orientări valorice
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
analiza datelor de chestionar și interviu din cele două comunități ce au făcut obiectul studiului de caz rezultă patru profiluri ale subiecților din cele două sate, în ce privește modul de raportare la schimbarea socială. Capitolul trei al lucrării arată o orientare atitudinală preponderent tradiționalistă a ruralului românesc, elementele de modernitate fiind vizibile mai puțin în plan atitudinal, și mai mult în planul existenței obiective. Orientările postmoderne sunt greu decelabile în acest spațiu social, ele fiind apanajul urbanului. Același lucru se poate spune
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]