1,033 matches
-
e primit cu strigăte și amenințări de moarte. Zadarnic încearcă mai mulți ofițeri să-l apere. În aceeași noapte este ucis și spintecat cu baionetele de marinarii care voiau să-și răzbune camarazii deportați, sub un guvern anterior, în insulele atlantice. Un marinar își arată baioneta înroșită: "Veniți să vedeți sânge de porc!" " Camioneta fantomă", cum i s-a spus mai târziu, pornește iar. De astă dată grupul de marinari - condus de un revoluționar notoriu, "Dinte de aur" - se îndreaptă spre
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
la răsturnarea dictaturii Carmona-Salazar. Afonso Costa ataca regimul din străinătate, așa cum făceau, în Portugalia, anumiți șefi monarhiști ca Paiva Couceiro - sau integraliști, ca Hippolito Raposo. Regimul își lua măsurile de apărare, deportând pe acești nemulțumiți în insula Madeira și arhipelagurile atlantice. La un moment dat se adunaseră în insule atât de mulți, încît îndrăznesc să se răscoale. Este celebra insurecție din aprilie 1931, începută în insula Madeira, care ia Guvernului o lună de zile pentru a o înăbuși. Este un adevărat
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
iberică, de un Oliveira Martins care blestema ceasul când Portugalia a hotărât să colonizeze teritoriile noi, descoperite, de atâția ideologi și apologeți republicani care socoteau că s-ar putea rectifica istoria și împinge Portugalia spre Paris, dezlipind-o de vânturile atlanticei. Salazar reda tuturor noțiunilor puse în discuție de ideologii liberalismului - națiune, stat, familie - o valoare absolută. Ele sunt, și prin simpla lor existență devin indiscutabile. Această sete de absolut a lui Salazar este, totuși, o sete de viață; căci toate
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
consulte diverse organisme internaționale în legătură cu situația anormală din vechea capitală, începând cu organizația națiunilor unite și terminând cu tribunalul de la haga, trecând prin uniunea europeană, prin organizația de cooperare și dezvoltare economică, prin organizația țărilor exportatoare de petrol, prin tratatul atlanticului de nord, prin banca mondială, prin fondul monetar internațional, prin organizația mondială a comerțului, prin organizația mondială a energiei atomice, prin organizația mondială a muncii, prin organizația meteorologică mondială și prin alte câteva organisme, secundare sau încă în fază de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
ori, am stat În atîtea locuri, mi se pare c-a trecut atît de mult de-atunci Încît, dacă Încerc să mă gîndesc, mă Încurc și nu-mi mai amintesc. Cei din Old Catawba În zona de mijloc a coastei atlantice a Americii de Nord și cam la distanță de o zi de New York se află statul american Old Catawba. Din punct de vedere al Întinderii și al populației, ar putea reprezenta o medie a tuturor statelor federației: suprafața sa, ceva mai mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
Catawba. Din punct de vedere al Întinderii și al populației, ar putea reprezenta o medie a tuturor statelor federației: suprafața sa, ceva mai mare de optzeci de mii de kilometri pătrați, este puțin peste cea a majorității statelor de pe coasta atlantică și, desigur, mult mai mică decît cea a statelor de mare Întindere, dar cu populație redusă, din Vestul Îndepărtat. Pe acest teritoriu, puțin mai restrîns decît al Angliei și al Țării Galilor luate la un loc, trăiesc trei milioane de locuitori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
dinamici”, pentru că prin dinamic se Înțelege mișcare, ceea ce-ar Însemna că laurii ne-ar cădea mereu de pe cap ori de pe ce-i punem și i-am căuta de-a pururi pe parchet, iar pe de altă parte, acestei specii atlantice de arbust cu frunzele respective, specie spontană la noi, ca poporul, lumea cultă de la sate Îi spune de regulă ciumăfaie. În rezumat, se putea scrie de la Început că avem nevoie de ciumăfai dinamice. Nemulțumit de stema României, dr. Augustin Deac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
înseamnă puterea și consacrarea în fața ridicării Chinei și lumii a treia ca vector al unui nou discurs, al rolului conducător al URSS. Față de Vest, acest pact este răspunsul sovietic la crearea unei armate vest-germane, adică la integrarea Germaniei în Europa Atlantică. Pactul este semnat pe 14 mai 1955 de către opt state socialiste europene, Germania de Est, URSS, România, Bulgaria, Cehoslovacia, Ungaria, Polonia și Albania. Obiectul tratatului depășește o simplă alianță militară și, notează generalul Henri Paris într-un important studiu consacrat
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
fundamentare explicită pe exercitarea judecății", mai degrabă decât pe standardele neopozitiviste de "verificare și dovadă" (1969, 1995:20-38). Aceste similitudini, ca și rădăcinile constructivismului în teoria critică internațională, păreau să constituie o provocare pentru înțelegerea convențională a domeniului. O "diviziune atlantică" a structurat pentru multă vreme percepții ale sociologiei Relațiilor Internaționale ca disciplină, domeniul fiind văzut ca divizat între "oamenii de știință" nord-americani și "clasicii" europeni (mai ales britanici). Două dintre "marile dezbateri" definitorii ale disciplinei cea între realiști și idealiști
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
fapte sociale, necesită o metodologie interpretativă, și că din importante puncte de vedere constructivismul era legat de proiectul emancipator al teoriei critice. Faptul că aceste angajamente continuă să fie importante pentru constructivismul non-american sugerează că o nouă manifestare a "diviziunii atlantice" ar putea fi pe cale să apară. Traducere de Cristina BOBU Capitolul 9 Feminismul Jacqui True Rupând tradiția legăturilor puternice dintre bărbați, state și războaie 13, teoriile feministe din Relațiile Internaționale au proliferat începând cu anii 1990. Aceste teorii au introdus
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
unei ființe care nu vrea să moară și care-și trage seva din invocarea proprei morți. Tocmai de aceea, este foarte important să Înțelegem ce Înseamnă postmodernitatea În literatură pentru cultura franceză, În discursul francez. II. 1. Postmodernism, postmodernitate dincolo de Atlantic, hipermodernitate, antimodernitate dincoace de Atlantic Postmodernism looks weightier to us today because it is our moment scrie Stanley Rosen și probabil că noi sîntem de acord cu el. Una dintre problemele pe care Însă puțină lume, În România și nu
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
politice / 149 Privire de ansamblu / 159 Bibliografie suplimentară / 160 Capitolul 10 Sistemele de partide / 163 Introducere / 163 Sistemele fără partide / 164 Sistemele cu un singur partid / 166 Sistemele cu mai mult de un partid / 174 Sistemele de partide din zona atlantică / 177 Alte sisteme cu mai mult de un partid / 181 Privire de ansamblu / 186 Bibliografie suplimentară / 187 Capitolul 11 Partidele, alegerile și democrația directă / 189 Introducere / 189 Prevederi care asigură corectitudinea practicilor electorale / 190 Sistemele electorale și repartizarea mandatelor / 193
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
început să joace un rol important în viața politică a multor națiuni din secolul al XIX-lea. În plus, fără a se răspândi pe întreg globul, constituționalismul a părut vreme îndelungată să se limiteze în primul rând la o "regiune atlantică" restrânsă. Chiar dacă a existat o expansiune a guvernării constituționale în timpul anilor 1980, există încă o mare îndoială asupra profunzimii cu care a fost înrădăcinat constituționalismul. Studiul comparativ al guvernării ca studiu al sistemului politic Studiul comparativ al guvernării nu se
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
și-a pierdut din susținere începând cu anii 1980, deoarece America Latină a intrat într-o perioadă poate temporară de renaștere a democrației liberale. Tabel 6.1 Democrațiile liberale în lume (în jur de 147 țări la jumătatea anilor '80) Zona atlantică Comuniste Orientul Mijlociu și Africa de Nord Asia de Sud și de Sud-Est Africa Subsahariană America Latină Total democrații liberale 23 0 3 8 3 11 48 non-democrații 0 15 19 9 41 15 99 Total 23 15 22 17 44 26 147 Sursa: Vanhanen (1987
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
52 din 147), un număr comparabil sunt intermediare (53) și peste un sfert (42) sunt cu adevărat eterogene (Kurian, 1984; Vanhanen, 1989: 13). Aceste țări sunt răspândite inegal în lume, așa cum arată tabelul 6.2. Zona comunistă, ca și cea atlantică, Orientul Mijlociu și regiunile din America Latină sunt relativ omogene; de asemenea regiunile în care proporția țărilor vechi și înrădăcinate este cea mai ridicată și unde ne putem așadar aștepta ca amestecul grupurilor lingvistice și etnice să fie cel mai mare. Asia de Sud
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
din punct de vedere etnic și lingvistic este mare în Africa Subsahariană. Două treimi din țările extrem de eterogene aparțin acelei regiuni, care cuprinde mai puțin de o treime din națiunile lumii. Tabel 6.2 Omogenitate etnică și lingvistică (1984) Zona atlantică Comuniste Orientul Mijlociu și Africa de Nord Asia de Sud și de Sud-Est Africa Subsahariană America Latină Total 80-100% 14 7 11 4 4 12 52 60-79% 4 4 6 2 5 7 28 40-59% 5 2 1 7 6 4 25 sub 40% 2 2
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
60-79% 4 4 6 2 5 7 28 40-59% 5 2 1 7 6 4 25 sub 40% 2 2 5 30 3 42 Total 23 15 20 18 45 26 147 Sursa: Vanhanen (1987), 35-9. Totuși, nici în zona atlantică, proporția țărilor oarecum divizate nu este nesemnificativă; în țări precum Statele Unite, Canada, Elveția, Belgia și Spania, clivajele lingvistice sau etnice afectează minorități considerabile ale populației. Dar simpla enumerare a acestor țări arată că tipurile și consecințele acestor divizări sunt extrem de
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
Tabel 8.1 Răspândirea mass-mediei în lume Regiune Ziare: circulație zilnică la 1000 locuitori (1973-5) Aparate de radio la 1000 locuitori (1973-5) Televizoare la 1000 locuitori (1973-5) nr. de media țări nr. de media țări nr. de media țări Zona atlantică 18 306 23 451 23 267 Europa de Est și nordul Asiei 10 222 13 197 14 115 Orientul Mijlociu și nordul Africii 11 65 16 183 20 48 Asia de Sud și de Sud-Est 9 97 16 133 20 31 Africa Subsahariană 31 15
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
Organization of Political Parties (1902), E. Michels, Political Parties (1968) și M. Duverger, Political Parties, publicată mai întâi în franceză în 1951 și în engleză în 1954. Lucrarea lui Duverger este singura cu adevărat internațională, deși doar în contextul țărilor atlantice sau comuniste (ocazional, cu referiri la America Latină, Turcia și Israel). Un studiu cros-național masiv asupra ideologiei de partid poate fi găsit la K. Janda, Political Parties: A Cross-National Survey (1980). O prezentare mai recentă a rolului partidelor și a relației
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
o ciclicitate a suișurilor și coborâșurilor unor astfel de regimuri. Tabel 10.1 Sistemele de partide existente în lume în 1994 niciun partid un singur partid un partid dominant mai mult de un partid război civil total tradițional militar Zona atlantică 23 23 Europa de Est și Asia de Nord 8 6 18 1 33 Orientul Mijlociu și Africa de Nord 7 2 4 7 1 21 Asia de Sud și de Sud-Est 5 1 1 1 16 24 Africa Subsahariană 1 4 7 18 14 4 48
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
treimi din state aveau astfel de sisteme și în Orientul Mijlociu și Africa de Nord, unde proporția sistemelor cu un singur partid este mai mică, dar nu s-a schimbat prea mult în anii '80 și '90. Pe de altă parte, în regiunea atlantică nu există sisteme cu un singur partid (Portugalia și Spania au devenit sisteme cu mai mult de un partid la jumătatea anilor '70), iar în sudul și sud-estul Asiei, în Caraibe și America Latină există foarte puține astfel de sisteme (Mexic
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
10.2 Sisteme cu un singur partid stabile și instabile Total număr sisteme cu un singur partid existente vreodată număr sisteme cu un singur partid stabile procentaj sisteme cu un singur partid procentaj sisteme cu un singur partid stabile Zona atlantică 23 2 9 45 Europa de Est și Asia de Nord 33 33 15 100 45 Orientul Mijlociu și Africa de Nord 21 10 1 48 10 Asia de Sud și de Sud-Est 24 6 3 25 50 Africa Subsahariană 48 43 10 90 23 Caraibe, America Centrală
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
statele din Asia de Sud și de Est; dar doar o treime din țările din Orientul Mijlociu și Africa se numărau printre ele. Succesul sistemelor cu mai mult de un partid este astfel inegal în lumea a treia, dar este însemnat în regiunea atlantică și, de la sfârșitul anilor '80, și în Europa de Est. Tabel 10.3 Sisteme cu mai mult de un partid stabile și instabile Total Număr sisteme cu mai mult de un partid existente vreodată Număr sisteme cu mai mult de un partid
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
și instabile Total Număr sisteme cu mai mult de un partid existente vreodată Număr sisteme cu mai mult de un partid stabile Procentaj sisteme cu mai mult de un partid Procentaj sisteme cu mai mult de un partid stabile Zona atlantică 23 23 20 100 87 Europa de Est și Asia de Nord 33 18 55 Orientul Mijlociu și Africa de Nord 21 8 4 38 50 Asia de Sud și de Sud-Est 24 17 10 71 59 Africa Subsahariană 48 31 4 65 12 Caraibe, America Centrală și
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
10 71 59 Africa Subsahariană 48 31 4 65 12 Caraibe, America Centrală și de Sud 33 28 12 85 43 Total 182 125 50 69 40 De fapt, sistemele cu mai mult de un partid provin în principal din regiunea atlantică. Din cele 105 țări conduse în 1994 de sisteme cu mai mult de un partid, doar jumătate (50) fuseseră guvernate neîntrerupt în acest mod de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial sau de la obținerea independenței. Din aceste 50 țări
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]