1,963 matches
-
și în poziția de a se implica într-o mai mare măsură în conduite ostile (Unnever și Cornell, 2003; Nabuzoka și Smith, 2003) ca urmare a unor caracteristici precum stimă de sine scăzută, abilități sociale limitate, un nivel scăzut al autocontrolului sau dificultăți de exprimare. În ceea ce privește hărțuirea psihologică a elevilor cu deficiență auditivă, investigațiile științifice sunt aproape inexistente, cunoscându-se puține informații despre impactul acestui fenomen asupra elevilor în cauză, despre dinamica procesului abuziv care ar putea fi specifică acestei categorii
Aspecte ale h?r?uirii psihologice ?n grupul ?colar by Nicoleta Cramaruc () [Corola-publishinghouse/Science/84059_a_85384]
-
comportament prin care elevii cu deficiențe de auz să poată conștientiza posibilitățile și limitele lor, dar și modalitățile de depășire a acestora printr-o bună comunicare și colaborare cu semenii sunt esențiale pentru a-i ajuta pe aceștia să capete autocontrol și să-și mențină motivația pentru comunicarea totală. Este știut faptul că motivația puternică stimulează implicarea afectivă, care influențează pozitiv procesele intelectule și pe cele volitive. Trăirile emoționale ajută la o mai bună întipărire a informației, la integrarea ei în
Comunicarea cu persoanele cu deficien?e de auz by Vasilica Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/84058_a_85383]
-
de competențe profesionale și manageriale, care, coroborate cu trăsăturile de caracter, sunt exercitate întrun anumit cadru de legitimitate de o persoană, caracterizând-o. Responsabilitatea managerială (ce caracterizează fiecare persoană într-un fel sau altul) reprezintă o formă de conștientizare și autocontrol în exercitarea funcțiilor manageriale, fiind un act de maximă angajare profesională, managerială și morală a oricărui conducător. Managerul educațional se impune printr-o viziune, prin idei inovatoare, prin rezolvări rapide de situații, prin soluții eficiente la problemele noi apărute, dar
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
modelelor nu este aceeași pentru deficienții de auz și auzitori, dar performanțele globale sunt mai bune la auzitori în toate cazurile. Aceasta s-ar explica prin transferul mai facil de la modelele anterioare la cele următoare și un spirit critic și autocontrol mai dezvoltate la auzitori. Sub aspectul memoriei imediate auzitorii se dovedesc a fi la un nivel mai înalt de dezvoltare decât deficienții de auz. Astfel, la proba E (atingerea cuburilor) atât la seriile din 3 cuburi cât și la cele
Folosirea testului Borelli-Ol?ron la surzi ?i auzitori ?ntre 4 ?i 9 ani by Petrescu Elena-Pop, dr. Florea Barbu [Corola-publishinghouse/Science/83983_a_85308]
-
respecte și să valorizeze pozitiv diferențele între oameni, să înțeleagă propriile prejudecăți și modul în care acestea acționează. * Expresie emoțională pozitivă. Elevii învață să-și exprime sentimentele, în special supărarea sau nemulțumirea, în modalități neagresive și nedistructive. Totodata, ei învață autocontrolul. * Rezolvarea conflictelor. Elevii deprind abilitatea de a răspunde în mod creativ într-o situație conflictuală. b. Conflicte între profesor și elevi Pentru a evita apariția acestui tip de conflict, profesorul nu trebuie să-și utilizeze puterea în mod discreționar, cu
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
fi mai ușor de rezolvat. La fel de important pentru managementul conflictelor în procesul de învățământ este a-i învața pe elevi să-și exprime emoțiile în mod constructiv. Ei trebuie să știe că pot câștiga ceea ce doresc fără să fie agresivi. Autocontrolul nu înseamnă suprimarea emoțiilor, ci un mod pozitiv de a le exprima. c. Conflictele între profesori și părinți Principalele cauze ale acestor conflicte sunt: * Comunicarea defectuoasă datorită neînțelegerilor sau numărului mic de contacte pe parcursul unui an școlar. Conflictul de valori
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
mai este pur și simplu “neutru”, ci el reacționează uneori greșit datorită imaturității sale psihosociale, firești. În raport cu adulții, această imaturitate constă în faptul că: are o memorie mai săracă, o capacitate mai redusă de a raționa, o slabă capacitate de autocontrol etc. În timp ce behavioriștii consideră că părinții pot modifica și dirija comportamentul copilului în direcția dorită de ei, teoreticienii dezvoltării consideră că fiecare copil este unic, posedând propriile sale nevoi, el trebuind să fie srijinit pentru a-și dobândi maturitatea.Explicațiile
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
o viziune asupra lumii care valorizează conformismul și respectabilitatea, constrângerile exterioare fiind cele care orientează acțiunea; pe de altă parte, clasele mijlocii, care administrează sancțiunile mai ales în funcție de intenția copilului, tind către o orientare interioară a comportamentului, punând accent pe autocontrol. Corelațiile dintre stilul(modelul) educativ și clasa socială sunt, însă, departe de a fi absolute. Bourdieu insistă asupra importanței traiectoriei de clasă. În general, familiile în mobilitate socială, ascendentă sau descendentă, sunt cele care adoptă mai frecvent modele rigoriste. Confirmând
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
răutate premeditat și se prezintă ca un simpton prevalent al unei tulburări profunde a personalității, având un substrat constituțional și fiind într-o mai mică măsură determinată de mediu. În acest caz minciuna se prezintă ca un produs al insuficienței autocontrolului, ca o expresie a sărăciei afective, a nedezvoltării personalității sau a unui deficit mintal și are de regulă un caracter distructiv. In forma ei primitivă, minciuna distructivă se întâlnește rar, dar minciuna ca rezultai al dezechilibrului personalității morale se întâlnește
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
capătă o semnificație negativă), schimbarea raportului avantaj-dezavantaj (de exemplu, prin distrugere/deteriorare scade valoarea proprietății celuilalt) și creșterea avantajului propriu. Teoria modelului echității (care a fost demonstrată experimental) explică producerea vandalismului prin acțiunea conjugată a trei serii de factori moderatori: autocontrolul subiectului, caracteristicile mediului fizic și caracteristicile grupului. Vandalismul școlar prezintă o serie de elemente caracteristice, legate de organizarea si funcționarea instituției educative, de caracteristicile demografice ale populației școlare, de practicile sociale specifice, de capacitatea școlii de a eticheta/ierarhiza elevii
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
cale de a depăși plictiseala, ca un act de răzbunare împotriva unei situații percepute ca nedreaptă sau ca un protest împotriva autorităților și regulilor școlare. Toți elevii care comit intenționat conduite vandale au ca numitor comun un nivel scăzut al autocontrolului, o stimă de sine slabă și o toleranță redusă la frustrare. Violența în școală Violența este, din punct de vedere statistic, cea mai frecventă conduită de devianță școală. Violența în școală este un fenomen extrem de complex, cu o diversitate de
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
Această lucrare se adresează educatoarelor, învățătorilor, părinților și psihologilor. CAP. I. PROBLEMATICA ADAPTĂRII ȘCOLARE Școlarizarea și în special debutul acestui proces, constituie pentru copil un complex inedit de circumstanțe și de factori care-i impun copilului un grad sporit de autocontrol. Astfel încadrarea copilului în acest proces nou, școlarizarea, implică o nouă formă de adaptare socială care reflectă măsura în care el reușește să răspundă cerințelor programate cu privire la conduita sa și la acumularea ascendentă a informațiilor. I.1. CONCEPTUL DE ADAPTARE
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
inhibitivi ai dezvoltării gândirii, la stadiul operator formal al dezvoltării inteligenței. Ei întâmpină dificultăți în realizarea activităților de analiză, sinteză, comparație și abstractizare, clasificare cu conținut semantic și simbolic. O altă caractenstică a acestor copii este lipsa de stăpânire, de autocontrol, autoreglarea nesigură și insuficientă. Prezintă frecvent reacții de opoziție (indisciplină, reacții de evadare) atitudine negativă față de activitatea școlară. Această formă de inteligență liminară poate fi depistată doar în condițiile școlarizării, prin stabilirea unei concordanțe între reușita școlară de limită, performanțele
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
depun efort în mare măsură de prisos, cunoștințele astfel asimilate se păstrează mai puțin și se reactualizează mai dificil. - Un alt aspect important al învățării, dar în același timp de etică și simț de răspundere este acela al controlului și autocontrolului. Copilul trebuie să știe să învețe, controlânduse, verificându-se. Copiii uneori spun că știu dar nu pot să se exprime. De aceea în atenția cadrelor didactice trebuie să stea mereu prezența, ocuparea de a dezvolta copiilor exprimarea corectă a gândurilor
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
de existență ce se elaborează mai mult sau mai puțin conștient. Apariția memorizării și atenției voluntare ca și controlul stărilor afective n-ar fi fost posibilă fără apariția și organizarea voinței, ca și formă complexă de reglaj psihic. Capacitatea de autocontrol voluntar se dezvoltă pe măsura trecerii de la un substadiu la altul. În preșcolaritate ierarhizarea motivelor, stăpânirea de sine încep să devină tot mai evidente. Preșcolarii, mai ales cei mijlocii și mari, reușesc să desfășoare și activități care le plac mai
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
multă ușurință o serie de obiective. Valențe instructiv-educative ale jocului de rol: -punând elevii În situația de a relaționa Între ei, vom reuși să-i activizăm din punct de vedere cognitiv, afectiv și motric-acțional; -interacțiunile dintre participanții la joc permit autocontrolul eficient al conduitelor, comportamentelor și achizițiilor; -dramatizările organizate au generat anumite situații problematice, dar i-au sprijinit pe elevi În Înțelegerea complexă a situației create și au determinat participarea activă a acestora; -această metodă a permis o mai eficientă, corectă
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Roxana Lupu Ştefan () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93551]
-
aceasta o ridică. Înțelegerea cunoștințelor noi și asimilarea conștientă a acestora depind de gradul de concentrare a atenției, de efortul voluntar depus de copii, pentru a urmări firul explicațiilor, succesiunea operațiilor. Activitățile matematice asigură condiții favorabile pentru formarea posibilităților de autocontrol și activitate independentă. De exemplu: educatoarea cere copiilor să așeze pe masă atâtea buline cate indică cifra respectivă. Acest exercițiu îi pune pe copii în situația de a rezolva independent sarcina dată de educatoare. Totodată, copiii încep sa înțeleagă că
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
ansamblu de exerciții să conducă la formarea unor deprinderi operatorii, este necesar ca copilul să parcurgă un traseu didactic care implică: • familiarizarea cu acțiunea în ansamblul ei, prin demonstrație și aplicații inițiale; • familiarizarea cu elementele componente ale deprinderii; • reglarea și autocontrolul efectuării operațiilor; •automatizarea și perfectarea acțiunii, dobândirea abilității. Un sistem eficient de exerciții satisface anumite condiții psihopedagogice specifice etapelor de formare a abilităților matematice: • succesiunea sistemică a exercițiilor prin respectarea etapelor de formare a uei noțiuni; • succesiunea progresivă a exercițiilor
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
se urmărească sporirea randamentului de Învățare la elevi. Principala sarcină a școlii În vederea educației - În afara realizării obiectivelor anterior precizate - este pregătirea elevilor pentru autoeducație. Școala trebuie să le formeze copiilor deprinderi și instrumente intelectuale indispensabile pentru educație precum: deprinderea de autocontrol, de autoevaluare obiectivă a propriilor progrese În Învățare, posibilitatea de a comunica cele Învățate (sub diverse forme: oral sau scris), deprinderea de a-și organiza și a folosi În mod rațional timpul, Însușirea unor tehnici și metode de studiu eficiente
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Natalia Alina COPĂCEL () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93101]
-
pe care le antrenează. In situațiile În care victimile supraviețuiesc agresiunii, consecințele În plan psihologic afectează victima uneori toată viața; rămân sentimentele de rușine, devalorizare, culpabilizare, se diminuiază Încrederea În sine și În alții, se diminuiază autonomia, concomitent cu deteriorarea autocontrolului. Dar, mai importantă decât toate, este teama de a nu fi din nou victimizat. Aceasta s-ar putea defini ca fiind percepția unui risc Înalt de prejudiciere de către o persoană care nu poate face nimic pentru a o evita sau
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
organismului o cantitate sporită de oxigense execută corelate cu mișcările corective ale trunchiului și membrelor; f) exerciții cu obiecte portabile care urmăresc mărirea rezistenței și accentuarea caracterului corectiv al mișcărilor; g) exerciții aplicative, mers, echilibru, târâre etc.; h) exerciții cu autocontrol, de redresare, în scopul formării reflexului de atitudine corectă a corpului. 1- Mers, cu trunchiul înclinat înainte, cu mâinile pe șold sau la ceafă. 2- Mers pe călcâie. 3- Mers, cu un baston ținut de capete în față și trecerea
REEDUCAREA FUNCŢIONALĂ A CIFO-LORDOZELOR la clasele I-IV by Paraschiva ŢUŢURMAN () [Corola-publishinghouse/Science/91661_a_93196]
-
abducție, rotareă, ce amplifică mișcările coloanei vertebrale lombare; dă exerciții pentru bazin (proiecție înapoi, ridicare din decubită; eă exerciții de respirație speciale sau legate de mișcările corective ale segmentelor corpului; fă exerciții cu obiecte portabile; gă exerciții de redresare, cu autocontrol, pentru formarea reflexului de atitudine corectă a corpului; 1Mers, cu brațele întinse sus, ducerea alternativă a membrelor inferioare întinse inainte la 90 de grade. 2- Aceleași, având un baston la spate la nivelul omoplaților. 3- Stând, cu spatele la scara fixă, brațele
REEDUCAREA FUNCŢIONALĂ A CIFO-LORDOZELOR la clasele I-IV by Paraschiva ŢUŢURMAN () [Corola-publishinghouse/Science/91661_a_93196]
-
vârsta copiilor, nu trebuie neglijați factorii de risc. Aceștia pot ține de: - individ: dificultăți de concentrare a atenției Îhiperactivitate), atitudini antisociale, istoria personală privind comportamentului agresiv, consum de tutun, alcool și droguri, nivel redus de dezvoltare intelectuală, posibilități limitate de autocontrol ș.a. - familie: comportament autoritar față de copii, expunerea copilului la conflicte și acte de violență în familie, reguli de disciplină prea dure, lipsa de implicare în viața copiilor, slaba supraveghere a acestora, afecțiune redusă față de copii, nivel redus de - educație a
ARTA DE A FI PĂRINTE by Tatiana Tudori () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93081]
-
respecte și să valorizeze pozitiv diferențele dintre oameni, să înțeleagă propriile prejudecăți și modul în care acestea acționează. Expresia emoțională pozitivă. Elevii învață să-și exprime sentimentele, în special supărarea sau nemulțumirea, în modalități neagresive și nedistructive. Totodată, ei învață autocontrolul. Rezolvarea conflictelor. Elevii deprind abilitatea de a răspunde în mod creativ într-o situație conflictuală. Gestionarea conflictelor nu se referă doar la soluționarea lor, dimpotrivă, este un proces complex care vizează trei direcții de acțiune: prevenirea, reducerea și rezolvarea conflictelor
ARTA DE A FI PĂRINTE by Tatiana Tudori () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93081]
-
manifestările comportamentale ale persoanei, mai ales în condiții de tensiune și solicitare. Este latura cea mai vizibilă a personalității, fiind prima care iese în evidență. Profesia de antrenor se desfășoară de cele mai multe ori în condiții de solicitare și stres, când autocontrolul poate slăbi și pot apărea manifestări de multe ori instinctuale. Urmărind o tipologie clasică, antrenorii se pot încadra în patru categorii principale, fiecare cu caracteristicile sale, cu aspecte pozitive și negative. Primul tip temperamental, cel al sangvinilor, este cel mai
TEHNICA ŞI TACTICA JOCULUI DE BASCHET by Cătălin Ciocan () [Corola-publishinghouse/Science/91611_a_92805]