2,319 matches
-
care au un determinism autoimun și evoluția lor cronică au impus includerea acestor afecțiuni în categoria bolilor cu impactul major asupra stării de sănătate a populației umane. În prezent se estimează că aproximativ 5-10% din populația generală are o disfuncție autoimună. Diabetul zaharat de tip 1 (DZ1) este una dintre cele mai cunoscute boli autoimune care la nivel mondial afectează milioane de persoane. Complicațiile secundare ale DZ cresc suplimentar invaliditatea pacienților prin: neuropatia diabetică (24 milioane cazuri) care predispune la amputații
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
în categoria bolilor cu impactul major asupra stării de sănătate a populației umane. În prezent se estimează că aproximativ 5-10% din populația generală are o disfuncție autoimună. Diabetul zaharat de tip 1 (DZ1) este una dintre cele mai cunoscute boli autoimune care la nivel mondial afectează milioane de persoane. Complicațiile secundare ale DZ cresc suplimentar invaliditatea pacienților prin: neuropatia diabetică (24 milioane cazuri) care predispune la amputații ale membrelor (6 milioane de cazuri), retinopatia diabetică (5 milioane de cazuri) care predispune
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
milioane de cazuri) care predispune la cecitate, nefropatia diabetică (ND) și complicațiile cadiovasculare care cresc semnificativ mortalitatea acestor pacienți. DZ este responsabil pentru jumătate dintre cazurile care intră în programele de supliere a funcției renale în SUA. Organe țintă. Bolile autoimune identificate la animale și la om sunt caracterizate prin heterogenitatea genetică, clinică și histopatologică. Efectele acestor afecțiuni pot fi limitate la un organ sau pot fi extinse la nivelul mai multor organe și sisteme de organe. Principalele ținte ale proceselor
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
identificate la animale și la om sunt caracterizate prin heterogenitatea genetică, clinică și histopatologică. Efectele acestor afecțiuni pot fi limitate la un organ sau pot fi extinse la nivelul mai multor organe și sisteme de organe. Principalele ținte ale proceselor autoimune sunt: corticosuprarenalele (exemplu, boala Addison), tiroida (exemplu, tiroidita Hashimoto, boala Graves), pancreasul (exemplu, DZ1), sistemul nervos (exemplu, scleroza multiplă, miastenia gravis), măduva osoasă și sistemul circulator (arterita temporală, sindromul antifosfolipidic, boala Bechcet), tubul digestiv și glandele anexe (exemplu, boala celiacă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
Hashimoto, boala Graves), pancreasul (exemplu, DZ1), sistemul nervos (exemplu, scleroza multiplă, miastenia gravis), măduva osoasă și sistemul circulator (arterita temporală, sindromul antifosfolipidic, boala Bechcet), tubul digestiv și glandele anexe (exemplu, boala celiacă, boala Crohn, colita ulcerativă, cirozele biliare primare, hepatitele autoimune), tegumentul (exemplu, psoriazisul, dermatitele herpetiforme, vitiligo) . Cele mai cunoscute boli autoimune sistemice sunt: lupusul eritematos sistemic (sunt afectate: tegumentul, articulațiile, rinichii, inima, hematiile etc.), bolile reumatice sistemice, sclerodermia (scleroza sistemică), polimiozita, sindromul Sjorgren (exemplu, glandele salivare, lacrimare, articulațiile), poliartrita nodoasă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
miastenia gravis), măduva osoasă și sistemul circulator (arterita temporală, sindromul antifosfolipidic, boala Bechcet), tubul digestiv și glandele anexe (exemplu, boala celiacă, boala Crohn, colita ulcerativă, cirozele biliare primare, hepatitele autoimune), tegumentul (exemplu, psoriazisul, dermatitele herpetiforme, vitiligo) . Cele mai cunoscute boli autoimune sistemice sunt: lupusul eritematos sistemic (sunt afectate: tegumentul, articulațiile, rinichii, inima, hematiile etc.), bolile reumatice sistemice, sclerodermia (scleroza sistemică), polimiozita, sindromul Sjorgren (exemplu, glandele salivare, lacrimare, articulațiile), poliartrita nodoasă clasică, sarcoidoza, criopatiile, boala grefă-contra-gazdă etc. În unele boli autoimune anticorpii
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
boli autoimune sistemice sunt: lupusul eritematos sistemic (sunt afectate: tegumentul, articulațiile, rinichii, inima, hematiile etc.), bolile reumatice sistemice, sclerodermia (scleroza sistemică), polimiozita, sindromul Sjorgren (exemplu, glandele salivare, lacrimare, articulațiile), poliartrita nodoasă clasică, sarcoidoza, criopatiile, boala grefă-contra-gazdă etc. În unele boli autoimune anticorpii nu par a fi direcționați împotriva unui țesut sau organ. Un astfel de exemplu este sindromul anticorpilor antifosfolipidici în care anticorpii reacționează cu proteinele implicate în coagularea sângelui și determină coagularea intravasculară. Tromboza poate afecta venele mari (tromboza venelor
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
Principalii factori implicați în autoimunitate. Autoimunitatea poate fi considerată ca o interacție anormală dintre limfocite și autoantigene. Etiologia acestor manifestări este dificil de elucidat, deoarece numărul agenților care pot activa sistemul imun este semnificativ, iar etapele inițiale ale activării mecanismelor autoimune pot precede cu ani de zile debutul clinic al bolii. Cu toate acestea, se consideră că raportul dintre factorii de mediu și cei genetici în apariția bolilor autoimune este specific fiecărei afecțiuni, și desigur fiecărui pacient. A. Factorii de mediu
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
pot activa sistemul imun este semnificativ, iar etapele inițiale ale activării mecanismelor autoimune pot precede cu ani de zile debutul clinic al bolii. Cu toate acestea, se consideră că raportul dintre factorii de mediu și cei genetici în apariția bolilor autoimune este specific fiecărei afecțiuni, și desigur fiecărui pacient. A. Factorii de mediu. Traumatismele masive, agenții chimici (medicamente, inclusiv toxine) și biologici au fost frecvent asociați cu un răspuns tranzitoriu al sistemului imunitar. Dacă acești stimuli se mențin un timp îndelungat
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
fiecărui pacient. A. Factorii de mediu. Traumatismele masive, agenții chimici (medicamente, inclusiv toxine) și biologici au fost frecvent asociați cu un răspuns tranzitoriu al sistemului imunitar. Dacă acești stimuli se mențin un timp îndelungat, atunci ei pot grăbi debutul bolilor autoimune. În numeroase studii a fost raportată relația dintre bolile autoimune și agenții infecțioși sau factorii alergeni din mediu. Infecțiile pot modifica riscul de apariție a bolilor autoimune prin creșterea sintezei moleculelor anti inflamatoare, producerea de superantigene, mimetism molecular, eliberarea de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
medicamente, inclusiv toxine) și biologici au fost frecvent asociați cu un răspuns tranzitoriu al sistemului imunitar. Dacă acești stimuli se mențin un timp îndelungat, atunci ei pot grăbi debutul bolilor autoimune. În numeroase studii a fost raportată relația dintre bolile autoimune și agenții infecțioși sau factorii alergeni din mediu. Infecțiile pot modifica riscul de apariție a bolilor autoimune prin creșterea sintezei moleculelor anti inflamatoare, producerea de superantigene, mimetism molecular, eliberarea de toxine etc. Mecanismele secundare ale acestor modificări sunt diferite. Spre
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
acești stimuli se mențin un timp îndelungat, atunci ei pot grăbi debutul bolilor autoimune. În numeroase studii a fost raportată relația dintre bolile autoimune și agenții infecțioși sau factorii alergeni din mediu. Infecțiile pot modifica riscul de apariție a bolilor autoimune prin creșterea sintezei moleculelor anti inflamatoare, producerea de superantigene, mimetism molecular, eliberarea de toxine etc. Mecanismele secundare ale acestor modificări sunt diferite. Spre exemplu, infecțiile parazitare pot reduce incidența bolilor autoimune prin eliberarea de către parazit a unor agenți antiinflamatori sau
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
mediu. Infecțiile pot modifica riscul de apariție a bolilor autoimune prin creșterea sintezei moleculelor anti inflamatoare, producerea de superantigene, mimetism molecular, eliberarea de toxine etc. Mecanismele secundare ale acestor modificări sunt diferite. Spre exemplu, infecțiile parazitare pot reduce incidența bolilor autoimune prin eliberarea de către parazit a unor agenți antiinflamatori sau a unor molecule care interferă cu căile de semnalizare imune ale gazdei. Acest mecanism poate fi benefic pentru parazit (reduce șansa declanșării răspunsului imun al gazdei împotriva sa) cât și pentru
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
unor agenți antiinflamatori sau a unor molecule care interferă cu căile de semnalizare imune ale gazdei. Acest mecanism poate fi benefic pentru parazit (reduce șansa declanșării răspunsului imun al gazdei împotriva sa) cât și pentru gazda (scade riscul declanșării bolilor autoimune la indivizii predispuși genetic la boală). Producerea de superantigene și mimetismul molecular pot crește incidența anumitor boli autoimune. Mecanismele care pot explica aceste corelații au la bază următoarea succesiune de evenimente: infecțiile recurente sau trenante, producerea de superantigene de către gazdă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
poate fi benefic pentru parazit (reduce șansa declanșării răspunsului imun al gazdei împotriva sa) cât și pentru gazda (scade riscul declanșării bolilor autoimune la indivizii predispuși genetic la boală). Producerea de superantigene și mimetismul molecular pot crește incidența anumitor boli autoimune. Mecanismele care pot explica aceste corelații au la bază următoarea succesiune de evenimente: infecțiile recurente sau trenante, producerea de superantigene de către gazdă, activarea policlonală a limfocitelor B, producerea unui număr mare de anticorpi cu specificități diferite, dintre care cele potențial
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
cele potențial autoreactive pot iniția atacul asupra self-ului. Două dintre asocierile pozitive raportate sunt între infecțiile cu Klebsiella pneumoniae și spondilita ankilopoietică și între virusurile coxsackie B și diabetul zaharat de tip I. Relația dintre compușii chimici și bolile autoimune este în general mai bine cunoscută și mai ușor de analizat. Spre exemplu, lupusul eritematos indus de medicamente, denumit DILE (Drug-induced lupus erythematosus) este asemănător clinic cu însăși condiția patologică LES, doar că el este indus de administrarea cronică de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
clinic cu însăși condiția patologică LES, doar că el este indus de administrarea cronică de medicamente (exemplu, hidralazină, procainamidă, isoniazidă). Din această cauză, utilizarea acestor medicamente este tot mai limitată în practica medicală. B.Sexul și factorii hormonali. Unele boli autoimune prezintă o distribuție de câteva ori mai frecvente la unul dintre sexe. Astfel, sclerodermia, lupusul eritematos sistemic, sindrom Sjögren, tiroidita Hashimoto sunt mai frecvente la femei decât la bărbați. Explicația pentru distribuția preferențială a bolilor autoimune pe sexe ar putea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
factorii hormonali. Unele boli autoimune prezintă o distribuție de câteva ori mai frecvente la unul dintre sexe. Astfel, sclerodermia, lupusul eritematos sistemic, sindrom Sjögren, tiroidita Hashimoto sunt mai frecvente la femei decât la bărbați. Explicația pentru distribuția preferențială a bolilor autoimune pe sexe ar putea consta în nivelul diferit al hormonilor sexuali la bărbați și femei. Observațiile clinice nu susțin însă această ipoteză, deoarece s-a evidențiat o relație clară între vârsta la care debutează clinic boala și nivelul maxim al
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
la care debutează clinic boala și nivelul maxim al hormonilor sexuali. Spre exemplu, tiroidita Hashimoto are o incidența maximă după menopauză (la vârsta de 50-59 ani). O altă observație interesantă este legată de asocierea dintre CMH clasa I și bolile autoimune care sunt mai frecvente la bărbați și dintre CMH clasa II și bolile autoimune care sunt mai frecvente la femei. C. Factorii genetici. Se estimează că cele mai multe boli autoimune sunt determinate oligogenic sau poligenic, fiecare dintre aceste gene având o
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
Hashimoto are o incidența maximă după menopauză (la vârsta de 50-59 ani). O altă observație interesantă este legată de asocierea dintre CMH clasa I și bolile autoimune care sunt mai frecvente la bărbați și dintre CMH clasa II și bolile autoimune care sunt mai frecvente la femei. C. Factorii genetici. Se estimează că cele mai multe boli autoimune sunt determinate oligogenic sau poligenic, fiecare dintre aceste gene având o penetranță fenotipică redusă. Genele candidat pentru bolile autoimune codifică pentru proteine implicate în derularea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
interesantă este legată de asocierea dintre CMH clasa I și bolile autoimune care sunt mai frecvente la bărbați și dintre CMH clasa II și bolile autoimune care sunt mai frecvente la femei. C. Factorii genetici. Se estimează că cele mai multe boli autoimune sunt determinate oligogenic sau poligenic, fiecare dintre aceste gene având o penetranță fenotipică redusă. Genele candidat pentru bolile autoimune codifică pentru proteine implicate în derularea sau reglarea răspunsul imun (exemplu, antigene de suprafață, diferiți receptori, elemente ale complementului etc.). Perioada
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
dintre CMH clasa II și bolile autoimune care sunt mai frecvente la femei. C. Factorii genetici. Se estimează că cele mai multe boli autoimune sunt determinate oligogenic sau poligenic, fiecare dintre aceste gene având o penetranță fenotipică redusă. Genele candidat pentru bolile autoimune codifică pentru proteine implicate în derularea sau reglarea răspunsul imun (exemplu, antigene de suprafață, diferiți receptori, elemente ale complementului etc.). Perioada preclinică variabilă, determinismul complex și penetranța redusă a alelelor de risc cresc dificultatea descifrării componentei genetice a bolilor autoimune
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
autoimune codifică pentru proteine implicate în derularea sau reglarea răspunsul imun (exemplu, antigene de suprafață, diferiți receptori, elemente ale complementului etc.). Perioada preclinică variabilă, determinismul complex și penetranța redusă a alelelor de risc cresc dificultatea descifrării componentei genetice a bolilor autoimune. Componenta genetică a bolilor autoimune este analizată prin:- utilizarea modelelor animale pentru bolile autoimune. Artrita reumatoidă este una dintre cele mai comune afecțiuni autoimune (în Anglia sunt aproximativ 600 000 pacienți, iar după 10 ani de evoluție a bolii aproximativ
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
în derularea sau reglarea răspunsul imun (exemplu, antigene de suprafață, diferiți receptori, elemente ale complementului etc.). Perioada preclinică variabilă, determinismul complex și penetranța redusă a alelelor de risc cresc dificultatea descifrării componentei genetice a bolilor autoimune. Componenta genetică a bolilor autoimune este analizată prin:- utilizarea modelelor animale pentru bolile autoimune. Artrita reumatoidă este una dintre cele mai comune afecțiuni autoimune (în Anglia sunt aproximativ 600 000 pacienți, iar după 10 ani de evoluție a bolii aproximativ 60% dinte pacienți pierd capacitatea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
suprafață, diferiți receptori, elemente ale complementului etc.). Perioada preclinică variabilă, determinismul complex și penetranța redusă a alelelor de risc cresc dificultatea descifrării componentei genetice a bolilor autoimune. Componenta genetică a bolilor autoimune este analizată prin:- utilizarea modelelor animale pentru bolile autoimune. Artrita reumatoidă este una dintre cele mai comune afecțiuni autoimune (în Anglia sunt aproximativ 600 000 pacienți, iar după 10 ani de evoluție a bolii aproximativ 60% dinte pacienți pierd capacitatea de muncă). Studiile efectuate pe modele animale au demonstrat
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]