929 matches
-
bolnavul răspunde contrar comenzii primite. În negativismul pasiv, bolnavul nu răspunde solicitării. Dar poate apare și mutismul care se manifestă prin refuzul de a răspunde verbal la întrebări. În ceea ce privește pasivitatea ea se manifestă prin lipsa inițiativei motorii, asociată cu un automatism, de executare automată a comenzii sau de păstrare a unei poziții corporale incomode. Poate să apară fenomenul de catalepsie sau flexibilitate definit ca o inerție motrică ce permite bolnavului să stea în poziții dificile impuse (de exemplu: cu mâna sau
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
buna tradiție naturalistă, „felii de viață” din lumea celor defavorizați ori aflați mereu în inferioritate. Rareori se vizează alte sfere sociale, întrucât scriitorul nu se îndepărtează de acele medii pe care le cunoștea nemijlocit. El reușește să surprindă, de regulă, automatismele și să creeze o galerie de personaje credibile. La aceasta contribuie și comprehensiunea pe care o arată față de personajele al căror destin nefericit îl cunoaște dinainte și a căror zbatere o urmărește cu o simpatie ce nu coboară niciodată în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286728_a_288057]
-
moftangiii aceștia euforici și limbuți sunt niște pierde-vară. Pălăvrăgesc la nesfârșit (neapărat despre politică), relativizând totul, și cuvintele par că încep să-și piardă sensul. Foiesc întruna, într-o îngustă circularitate, dar neastâmpărul lor se fixează în indestructibile ticuri și automatisme. Cu o seninătate absolută, împrăștiată doar de câte un fason, de câte o pandalie, onorabilii cu sau fără ifos sunt expuși plictisului, pe care încearcă să-l alunge mai cu o bere, mai cu o cleveteală. Din când în când
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
de mesaj de la o generație la alta. Ființele vii, celulele și moleculele erau considerate ca făcînd parte dintr-o rețea de comunicare. Termenii de informație, efect retroactiv, mesaje, coduri, alfabet, instrucțiuni, programe erau introduși în vocabularul biologilor. Cibernetica, ce exalta automatismul, se ca-racteriza în Statele Unite prin dorința de a descrie fenomenele spiritului și cele de comportament prin concepte ale științelor matematice și fizice. Jean-Pierre Dupuy o descrie chiar ca pe o "încer-care fizicalistă de a cuceri științele spiritului"44. În Franța
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
făcut referire în mai multe rînduri și care descrie creierul uman ca fiind constituit din trei creiere: trunchiul cerebral, moștenire de la creierul reptilian, sediu al funcțiilor de bază (foame, sete, atac și apărare, reproducere); sistemul limbic, sediu al memoriei și automatismelor; cortexul asociativ, care nu există decît la mamiferele superioare, sediu al imaginației, creației și inovației. Jacques Robin estimează că, dacă noțiunea de PNB (produs național brut) a putut deveni o obsesie mistuitoare, acest lucru s-a întîmplat grație intoxicării sistemului
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
decît la mamiferele superioare, sediu al imaginației, creației și inovației. Jacques Robin estimează că, dacă noțiunea de PNB (produs național brut) a putut deveni o obsesie mistuitoare, acest lucru s-a întîmplat grație intoxicării sistemului limbic al oamenilor: memoria și automatismele lor au fost puse în servicul modelului dominant propus de societate, adică, de cîteva decenii, cel al "creșterii economice haotice". Demistificarea acestei creșteri se face prin înțelegerea mecanismelor comportamentelor în societate". După Robin, "au-tomatismele socio-culturale și comportamentele individuale exacerbează creșterea
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
numără: a. Se știe acum că modul de funcționare a creierului la homo sapiens corespunde în realitate funcționării a trei "creiere" care s-au suprapus în ordinea apariției în evoluția speciilor (McLean, Laborit): creierul reptilian (...), creierul vechilor mamifere (memorie și automatisme) și al treilea creier, cel mai recent, care s-a dezvoltat, conform termenilor lui Leroi-Gourhan, datorită "destupării progresive a teritoriilor prefrontale", ceea ce i-a permis lui homo sapiens să lege din ce în ce mai mult activitatea motorie, al cărei element cel mai reușit
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
transferă constrîngerile externe asupra acțiunilor naționale. Iar invers, o dată ce aceste constrîngeri sînt cunoscute, actorii pot decide în mod rațional asupra alocării optime a resurselor lor (puterea), pentru a obține utilitatea cea mai mare cu putință (interesul național sau securitatea). În afară de automatismul comportamental, principala problemă a acestor teorii este analogia bani-putere și ideea corelată de fungibilitate. Într-un răspuns tîrziu la critica lui Aron (vezi capitolul 3), Waltz (1990) scrie că, în analogia bani-putere, problemele nu țin de aspectul calitativ, ci doar
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
părere că rebeliștii trebuiau puși "sub judecată la minut", iar lui Eliade, la vestita arestare a guvernului, îi spusese furios: "- O să te tai, câine, să te învăț să mai dai asemenea proclamații!" Lăcusteanu e savuros prin prudhommismul lui și prin automatismul frazei sale care a și stârnit entuziasmul anticalofililor. Memorialistul e satisfăcut că maică-sa a fost înmormîntată cu "o pompă demnă" de rangul ei, iar sabia răposatului său fiu o depune într-o odaie cu recomandarea de a se "păstra
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
În ciuda sărăciei culorilor, succesiunea momentelor, monotonia strofelor exprimă în chip fericit ideea de migrație ciclică. Este o adevărată poezie a transhumanței, plină de sentimentul spațiului alpin, de învălmășeală și procesiune, de sunete izolate și ecouri sugerând admirabil mișcarea arhaică și automatismul societății ciobănești: Caii poartă în spinare Corturi, paturi, așternut, Toată casa, Toată masa, Și veșminte de-mbrăcare, Tot ce au, tot ce-au avut. Mumele în glugi pe spate Poartă prunci cu păr bălai Sau mioare Lîncezioare. Clopotele, legănate, Sună depărtat
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
al transhumanței cu intrigă antropologică. Acum suntem în Dacia, în teritoriul muntenesc al oierilor. Un cioban a fost ucis, și nevasta care-i știe drumurile calendaristice îi dă de urme și prinde pe ucigaș. Fundamental și remarcabil este aici simțul automatismului vieții țărănești de munte. Oamenii fac fel de fel de prepusuri, dar Vitoria le respinge. Lipan nu poate face în cutare lună decât asta și asta. Mișcarea este milenară, neprevăzutul nu intră în ea, ca și în migrațiunea păsărilor. Uneori
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
nu meriți să stai unde ai ajuns... Ori d-voastră nu vă faceți datoria și atunci am eu dreptul să vă scutur și să vă strig: Urmați legea progresului, pentru Dumnezeu!..." Plin de vervă în tot ce ține de observarea automatismului cazon, Gh. Brăescu e șovăitor în alte domenii. Mijloacele artistice (cînd nu e vorba de justeța transcrierii dialogului) îi lipsesc. De asemeni romanul nu-i izbutește. Autorul înțelege să-l compună din aceleași stenograme. Gh. Brăescu a scris și foarte
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de fapt: o prozatoare de o sensibilitate acută, ce-și exprimă cu multă convingere, spontan și firesc, propriile reacții în fața împrejurărilor vieții. Scrisă la persoana întâi, cartea e o spovedanie lucidă, uneori cinică a unei tinere fete, Raluca, agasată de automatismul vieții cotidiene, de stupiditatea obligațiilor zilnice, de conformismul „fetei cuminți”, șocând deseori prin gesturi sau vorbe. Dezinvolt, pe alocuri patetic, romanul se constituie ca o impresionantă pledoarie pentru păstrarea feminității. Când părea că-și fixase jaloanele unei modalități scriitoricești proprii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286507_a_287836]
-
și legi de bază în hemodinamică 63 12. Funcția de pompă a inimii 65 12.1. Histologia funcțională a inimii 66 12.2. Particularități metabolice ale miocardului 67 12.3. Generarea ritmului sinusal și conducerea impulsurilor 70 12.3.1. Automatismul 70 12.3.2. Excitabilitatea 72 12.3.3. Conductiblitatea 74 12.3.4. Principiile electrocardiografiei 75 12.4. Contracția și relaxarea miocardului: ciclul cardiac 80 12.4.1. Contractilitatea 80 12.4.2. Pompa ventriculară: ciclul cardiac 82 12
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
constituției conjunctive a peretelui atrioventricular, comunicarea electrică dintre atrii și ventricule are loc numai prin nodul atrio-ventricular, unde propagarea lentă asigură o întârziere a sistolei ventriculare, care este necesară pentru ca sistola atrială să ajute la umplerea ventriculară. 12.3.1. Automatismul: generarea spontană și ritmică de potențiale de acțiune în celulele pacemaker din nodulul sino-atrial Automatismul este capacitatea inimii de a se autoexcita. Contracția ritmică a miocardului este determinată de activitatea electrică a nodulului sino atrial. Acesta este constituit dintr-un
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
nodul atrio-ventricular, unde propagarea lentă asigură o întârziere a sistolei ventriculare, care este necesară pentru ca sistola atrială să ajute la umplerea ventriculară. 12.3.1. Automatismul: generarea spontană și ritmică de potențiale de acțiune în celulele pacemaker din nodulul sino-atrial Automatismul este capacitatea inimii de a se autoexcita. Contracția ritmică a miocardului este determinată de activitatea electrică a nodulului sino atrial. Acesta este constituit dintr-un grup elipsoidal (1/3/15 mm) de celule (3-5 μm diametru) localizat în peretele atrial
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
de creșterea ventilației observată în cazul febrei, care este parte a răspunsului global la stimularea termoreceptorilor hipotalamici). 18.6.6. Centrii nervoși Ciclul respirator este o alternanță inspir expir, care asigură ventilația alveolară și care se bazează în esență pe automatismul centrului inspirator bulbar. Acesta este permanent controlat de alți nuclei respiratori bulbopontini și influențat de diverse structuri nervoase corticale și subcorticale, care permit integrarea vegetativ-emoțională. Controlul voluntar al inspirului și expirului se bazează pe comenzi de la cortexul cerebral transmise motoneuronilor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
inconștiente). Pe itinerariul obișnuit, de fiecare vară, de la București la Fălticeni, "freamătul emotiv" ce prevestește imersiunea în timp începe să se manifeste "de pe la Pașcani", o dată cu recunoașterea (vizuală!) a elementelor specifice peisajului moldovenesc, cu natura și oamenii locului și cu toate automatismele unei existențe neschimbate de veacuri. Apropierea de orașul natal ("când mă scobor la Dolhasca, mi se pare că am și ajuns") îndeamnă încă mai abitir la reverie datorită înmulțirii "semnelor" familiare, călătorul trecând de acum încolo nepăsător pe lângă priveliștea din
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
totodată "sentimentul continuității psihologice" (de la o astfel de atitudine se revendică majoritatea curentelor tradiționaliste, și îndeosebi sămănătorismul adică literatura "moldovenească" prin excelență și, nu mai puțin, memorialistica); 3. refugiul în trecut prin "retrăirea perpetuă" a acelorași sentimente și deprinderea unor automatisme, cu precizarea că paseismul acesta nu e înțeles acum ca o expresie euforică a recuperării propriei identități și a solidarității cu sufletul colectiv (cazul memorialisticii), devenind în schimb o formă conștientă de dezindividualizare și deposedare de sine, ce are la
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
din nou regizat cu migală, până la cele mai mici detalii, pentru că, așa cum remarca Ligia Tudurachi 47, Lovinescu și-a construit, ca și Rebreanu, "o mitologie personală a romanelor", menită a sugera caracterul mecanic al procesului creator, reductibil la un simplu automatism fapt confirmat și de însemnările din Agende, și de următoarea mărturisire culeasă din presa vremii: "[...] m-am agățat ca punct de plecare, ceea ce-mi reușește totdeauna, la o reîntoarcere în orașul natal, de data aceasta nu a mea sau
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
trecutul (amintirile legate de Luțica) în viitor, mama sa, Raluca, are o memorie regresivă, ce nu reține decât amănuntele legate de copilărie și de căminul părintesc (căsuța țărănească unde au locuit cândva "tătuța" și "mămuța"). Lovinescu sancționează aici, cu cinism, automatismele induse de acel moldovenism temperamental, care apropie bătrânețea senilă de vârsta copilăriei: "[...] bătrâna nu uita, în adevăr, întâmplări de acum șaizeci de ani, dar nu-și mai dădea seama de ce vedea în jur". În cele din urmă, cu mințile rătăcite
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
adevăr pare să fi ajuns, spre exemplu, un critic ca Pompiliu Constantinescu, care, deși în Memorii observa "metoda unor psihologii fixe", din păcate nu identifică și în romanele criticului, abordate tot ca operă autobiografică, același tip de psihologie (redusă la automatism și la niște "structuri simple, neevolutive, mișcate de un singur resort"229). Legătura nu-i scapă însă Ligiei Tudurachi, autoarea celui mai consistent studiu consacrat până în prezent romanelor lovinesciene 230, care semnalează limitele orizontului estetic al cronicarului ce se simte
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
reacții sau "acțiuni" sui generis, obligându-i astfel pe toți cei ce "vorbesc" în ficțiune, de la "autor" la "personaje", să-și afirme (prin niște zadarnice tentative de "diferențiere") individualitatea. E vorba însă de o individualitate redusă la un set de automatisme și de atitudini-șablon, de natura clișeului, stereotipiile de limbaj reflectând reacțiile psiho-comportamentale menite a ilustra, în fapt, mecanismul "psihologiei invariabile" asupra căruia se focalizează, polemic, poetica lovinesciană. Individualitatea se vede finalmente anulată de tirania clișeului atotputernic, ce transformă omul într-
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
menită să adoarmă o conștiință individuală și așa precară. Și totuși, când saltul calitativ se produce (vezi diferența dintre Bizu, tipul omului "fără însușiri", și Eminescu, inadaptatul superior, care și-a valorificat în sens creator lenea moldovenească, predispoziția contemplativă) atunci automatismele de limbaj și comportament sugerează nu atât o carență, cât un exces, nu atât somnul conștiinței, cât o trezire mai grea, mai originară, modelând personalitatea umană după tiparele mitului și ale psihologiei abisurilor. Pentru că, prin clișeu (care, în opinia mea
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
sunet cu litera corespunzătoare, analizează și sintetizează structura fonetica a cuvintelor concomitent cu realizarea elementelor grafice, coordonarea mișcărilor mâinii în timpul scrierii, respectarea unor reguli elementare de execuție a grafemelor. Astfel, pentru a fi realizat scrisul la nivel de deprindere, de automatism, se exersează actele grafice pe tot parcursul perioadei abecedare, dar se continuă și în perioada postabecedară. După execuția corectă a grafismelor din perioada preabecedară, se trece la realizarea corectă a elementelor grafice ale literelor și a respectării regulilor de scriere
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]